Rutte a scris pe rețelele sociale după discuțiile cu Trump că au creat împreună „cadrul unui acord viitor în ceea ce privește Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică”, iar dacă „această soluție va fi aplicată consumată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate țările NATO”.
Președintele american tocmai declarase la Forumul Economic Mondial din stațiunea elvețiană că vrea să achiziționeze imensa insulă daneză pentru a o aduce sub suveranitatea americană din rațiuni de securitate, dar a exclus posibilitatea folosirii forței în acest scop.
Mai multe surse consultate de RFE/RL (Europa Liberă) spun că acordul Trump – Rutte încă nu a fost pus oficial pe hârtie, dar acest lucru urmează a fi făcut în săptămânile următoare. Iar NATO a facilitat numai începerea discuțiilor, care ar trebui să aibă loc acum în principal între miniștrii de externe ai Statelor Unite, Danemarcei și Groenlandei, cu posibila implicare și a vicepreședintelui american JD Vance.
Enclave militare sub jurisdicție americană
Mai mulți oficiali NATO și diplomați europeni care au vorbit sub protecția anonimatului au spus pentru RFE/RL că detaliile concrete mai trebuie clarificate, dar unele „contururi” au fost deja schițate.
Unul dintre aspectele centrale este chestiunea suveranității – dacă nu chiar a insulei întregi, apoi măcar a unor părți ale ei. Au existat relatări de presă despre faptul că Statele Unite ar vrea să controleze unele regiuni din Groenlanda, prin desemnarea acestora drept „zone de bază suverane”, aflate sub jurisdicție americană.
Ar fi un fel de enclave militare americane, asemănătoare cu cele ale Marii Britanii în Cipru, unde unele baze rămase sub control britanic până în prezent, în ciuda faptului că insula a obținut independența în 1960.
Oficialii NATO cu care a vorbit RFE/RL spun însă că „modelul cipriot nu a fost menționat în cadrul întâlnirii”, unul dintre ei sugerând că relatările din presă despre acest subiect s-au bazat probabil pe niște speculații privind direcția în care s-ar putea îndrepta discuțiile mai departe.
Prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a difuzat însă un comunicat după întâlnirea Trump-Rutte, în care spune altceva. „Putem negocia pe tot ce ține de politică, securitate, investiții, economie, dar nu ne putem negocia suveranitatea”, a spus lidera daneză, precizând că „NATO este pe deplin conștientă” de această poziție a Regatului Danemarcei.
Reîmprospătarea unui tratat vechi
Alte elemente ale acordului cadru ar putea fi mai ușor de acceptat, inclusiv o „revizuire” a tratatului din 1951 dintre Danemarca și Statele Unite, care a permis Washingtonului să-și păstreze în Groenlanda bazele militare din timpul Celui de Al Doilea Război Mondial și să înființeze altele noi, dacă Statele Unite și NATO considerau necesar.
Acest acord a fost deja refăcut în 2004, prevăzând că, pentru mărirea numărului de militari americani sau amplasarea unor noi obiective militare este nevoie și de consimțământul Groenlandei, nu doar al Danemarcei.
Astăzi, Statele Unite au în Groenlanda o singură bază, cu aproximativ 200 de oameni, implicați în activități de monitorizare spațială și avertizare timpurie contra rachetelor balistice. În timpul Războiului Rece, pe insulă se aflau până la 10 mii de soldați americani.
O extindere nouă a înțelegerii ar trebui să aibă în vedere cel mai probabil viitorul scut american antirachetă, Golden Dome, care ar acoperi Atlanticul de Nord, inclusiv Groenlanda – o propunere cu care atât guvernul central de la Copenhaga, cât și cel local de la Nuuk ar fi de acord.
Un alt aspect al cadrului discutat de Trump cu Rutte se referă la screeningul investițiilor. Statele Unite doresc să aibă un cuvânt de spus în privința celor care au voie să investească în Groenlanda, cu intenția clară de a împiedica China și Rusia să-și creeze acolo vreun cap de pod. În fine, există și chestiunea mineralelor rare, Statele Unite dorind drepturi speciale pentru minerit – o cerere care ar fi și ea acceptabilă.
Prezență mai mare a NATO în Atlanticul de Nord?
Parte a acordului cadru ar mai fi o prezență militară mai mare a NATO în Groenlanda și în jurul insulei. Aceasta ar putea implica întreaga alianță sau doar membrele sale supranumite Arctic-7: Canada, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia și Statele Unite.
Rămâne de văzut dacă ar fi vorba doar de mai multe exerciții militare în zonă sau un aranjament mai permanent, dar la Bruxelles s-a vorbit mult despre o misiune NATO de patrulare, Arctic Sentry.
Vorbind la Bruxelles pe 22 ianuarie, după o întâlnire a miniștrilor apărării din țările NATO, comandantul aliat suprem pentru Europa, Alexus Grynkewich, a precizat că nu există încă „îndrumări politice” pentru o misiune de tip Arctic Sentry.
„Ne gândim deja la asta, încă nu am trecut la planificări, dar suntem pregătiți și avem multă expertiză”, a spus Grynkewich, precizând că nu știe să fi existat și o dimensiune militară în discuțiile de la Davos.
El a mai spus că nu sunt așteptate exerciții NATO în Groenlanda în lunile următoare, dar a confirmat că aplicații militare de rutină SUA-Canada, implicând avioane militare ale ambelor țări, au loc chiar în aceste zile.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
