Aflat recent la o școală de vară organizată la Tușnad, județul Harghita, România, premierul Ungariei Victor Orbán a prezentat între altele un program regional ce prevede o integrare și mai mare a populației maghiare din afara granițelor în națiunea ungară. Demnitarii români au evitat să comenteze acastă inițiativă a premierului Ungariei, cum aflăm de la corespondenta Europei Libere la București Sabina Fati.
Nici președintele, nici liderii arcului de guvernământ din România nu au răspuns în vreun fel strategiei de politică regională pe care premierul ungar a lansat-o în Transilvania, la Tușnad.
De ce nu există niciun fel de ecou serios la propunerile șefului cabinetului ungar?
În primul rând, pentru că guvernul de la București nu mai are de multă vreme priorități naționale serioase și mai ales fiindcă nu are planuri de lungă durată nici în regiune, nici în general în ceea ce privește politica externă.
Nu întâmplător, premierul de la Budapesta, Viktor Orbán și-a descris noua viziune la tradiționala școală de vară de Tușnad.
Acolo nu vin doar studenți și tineri din Ungaria și Ardeal sau liderii elitei politicii ungare, ci și reprezentanți ai intelighenției autohtone, iar în perioadele de deschidere ale României erau prezenți și înalți demnitari autohtoni la aceeași masă cu, pe atunci, liderii tineri ai opoziției ungare grupați în jurul lui Viktor Orbán.
De mai bine de 20 de ani, actualul premier de la Budapesta își transmite din inima secuimii principalele sale mesaje.
În 2014, Orbán a popularizat în regiune termenul de democrație iliberală, (preluat de la Fareed Zakaria), o formulă pe care s-a arătat gata să o îmbrățișeze și pe care a și pus-o în practică prin restrângerea societății deschise la care aderase până atunci Ungaria.
Acum, premierul ungar a venit cu un adevărat program regional, pornind de la faptul că după opt ani de când se află la putere, țara sa și-a redresat economia, produsul intern brut a crescut cu aproape o treime, salariile s-au mărit cu 60%, rata fertilității se află pe o pantă ascendentă, iar numărul infracțiunilor s-a redus la jumătate.
E nevoie de o „abordare intelectuală” pentru viitor, de punerea politicii într-o ecuație „culturală” a explicat liderul ungar. Altfel spus, de o integrare și mai mare a populației maghiare din afara granițelor în națiunea ungară. Și mai mult decât atât: „reconstruirea Bazinului Carpatic”.
„A luat sfârșit era celor 100 de ani de singurătate maghiară” a declarat Viktor Orbán, explicând mai departe că ungurii sunt din nou “curajoși” pentru că au „putere, bani și resurse”.
Liderul liberalilor români Ludovic Orban, unul dintre puținii politicieni care a răspuns discursului premierului ungar s-a oprit la declarațiile de acest fel, numindu-le „deplasate” și „jignitoare”.
Dar șeful guvernului de la Budapesta le-a propus vecinilor Ungariei și mai ales României un plan comun de dezvoltare, o conectare prin trenuri de mare viteză și autostrăzi, interconectarea rețelelor energetice, armonizarea politicilor de apărare și dezvoltarea în comun a capacităților militare.
„Să privim Transilvania ca pe o resursă” i-a îndemnat premierul ungar pe oficialii români, adăugînd: „Să ne dorim un Ținut Secuiesc tot mai puternic, o comunitate maghiară din ce în ce mai puternică”, fiindcă „acest lucru ar însemna un plus de forță și pentru România”.
Referindu-se destul de ireverențios, dar obiectiv la centenarul care se sărbătorește anul acesta în România, și la situația minorității maghiare din Ardeal, Viktor Orbán a amintit că de 100 de ani România modernă nu știe ce să facă cu cei un million și jumătate un maghiari de aici
„Ținutul Secuiesc a existat și pe vreme când nu era România modernă și va exista și când întreaga Europă va fi predată Islamului”, a mai spus la Tușnad premierul ungar.
Dar dincolo de retorica sa naționalistă, șeful cabinetului de la Budapesta a deschis o ușă pentru România, explicându-le oficialilor autohtoni că indiferent dacă ei vor să accepte invitația sau nu, Ungaria va deveni un magnet în regiune.
Budapesta le completează deja pensiile maghiarilor din Transilvania, le finanțează grădinițe moderne, școli și chiar universități în limba lor maternă.
Investițiile ungare în Ardeal sunt în creștere, iar oficialii ungari au înțeles că această provincie care a fost sub jurisdicția administrativă a Budapestei până în 1918 poate fi recuperată în zilele noastre folosind instrumentele economice.
Spre deosebire de România, care nu pare să nu aibă planuri de viitor, Orbán a anunțat că până în 2030 Ungaria își propune să fie în primele cinci state ale Uniunii Europene din punctul de vedere al nivelului de trai, să fie independentă energetic și să-și ducă autostrăzile până la granițe.
