La o săptămână de la lansarea admiterii în învățământul profesional-tehnic, directorii mai multor instituții susțin că procesul decurge lent și se așteaptă ca cele mai multe cereri să fie depuse pe ultima sută de metri. Ei constată că absolvenții de gimnaziu aleg mai degrabă colegiul decât o școală profesională, așa-zisul prestigiu al instituției fiind în continuare un argument pentru tinerii care vor să învețe o meserie. Autoritățile de profil încearcă de mai mulți ani să combată această percepție, principalul argument fiind conexiunea directă cu piața muncii pe care o au multe din școlile profesionale.
Fie că pregătesc specialiști în industria alimentară, inginerie sau comerț, școlile profesionale scot în față opțiunea învățământului dual, care are la bază parteneriate cu agenții economici. Prin urmare, instituțiile își asumă pregătirea teoretică a tinerilor, însușirea practică a meseriei urmând să aibă loc la unitățile economice. Temelia acestui model de învățare a fost pusă în 2014, iar între timp mai multe întreprinderi au colaborat cu școlile în încercarea de a-și pregăti angajații.
Silviu Gâncu, șeful Direcției Învățământ profesional tehnic la Ministerul Educației, spune că sunt meserii ce țin de domeniul ingineriei și mecanicii pe care, din considerente financiare, școlile profesionale nu le pot asigura. Dacă însă apare un antreprenor interesat de forță de muncă și gata să asigure instruirea practică, instituțiile de învățământ pot forma grupe de studiu, spune Silviu Gâncu, precizând că aceasta este o cale sigură de conectare a mediului economic la procesul de formare a specialiștilor.
„Noi nu avem cum să asigurăm pentru mediul privat, să spun așa, niște domenii și meserii despre care ei spun că sunt necesare, iar tinerii și instituțiile nu pot să reușească să formeze grupe de elevi. În schimb, am creat un mediu favorabil pentru agentul economic de a se implica, anume prin sistemul dual. Dacă au nevoie, noi avem posibilitate și atunci o grupă de tineri se duc la agenții economici și timp de un an, doi, noi reușim să îi formăm și să asigurăm cu forța de muncă necesară și pregătită la nivel.”
Școala profesională din Bubuieci înmatriculează anual în jur de 160 de tineri, care mizează pe o bursă, un loc în cămin și în primul rând pe șansa de a se angaja după numai doi ani de studii. Olga Surchiceanu, directoarea adjunctă a instituției, spune că tinerii care vin la admitere par mai degrabă dezorientați și aleg la întâmplare, cele mai în vogă specialități.
„Din toată oferta educațională sunt meserii mai solicitate și mai puțin. Din cele de top, să zicem că, este alimentația publică și comerț. Avem meserii și din domeniul agriculturii, apicultorii și floricultorii. Aici avem mai puține solicitări din motivul că tinerii nu cunosc specificul și lor le pare că e ceva complicat, că vin de la țară și tot la pământ ajung. Dar, în urma discuțiilor, totuși încercăm să le explicăm toate beneficiile, că acum în Moldova multe proiecte europene susțin agricultura, promovează inițierea micilor afaceri de tineri.”
Olga Surchiceanu sugerează că absolvenții de gimnaziu pășesc în lumea mare fără a fi ghidați încotro și mai ales de ce să aleagă un anume domeniu de activitate. Pe de altă parte, atrage atenția Violeta Camerzan, directoarea școlii profesionale din orașul Cupcini, chiar dacă mesajul instituțiilor ar ajunge la elevi, în familie, școlile de meserii nu sunt văzute ca o șansă pentru afirmarea profesională.
„Cu pandemia dată, noi n-am avut permisiunea să mergem prin școli, să ne întâlnim direct cu elevii, dar am făcut promovarea prin filmulețe, prin diverse anunțuri, prin elevii care la noi învață. Dar mari schimbări sau elevii chiar să tindă, nu chiar. Totuși, la noi părinții tind spre aceea ca părinții să aibă studii superioare. La noi încă nu e ideea că trebuie să aibă un loc de muncă bine plătit, studii bune să aibă, dar tind spre aceea ca să aibă studii superioare.”
Învățământul profesional include actualmente 36 de colegii, 13 centre de excelență și 42 de școli profesionale. Constatarea multor manageri este că absolvenții școlilor de meserii pot obține salarii mult peste remunerarea unor tineri specialiști cu studii superioare. Pentru a motiva tinerii să treacă pragul instituțiilor, directorii menționează și revizuirea ofertei educaționale inclusiv îmbunătățirile ce țin de infrastructură, în speranța că aceste lucruri vor diminua atitudinea preconcepută față de școlile profesionale.
