Așa-numitul ministru de externe al regiunii transnistrene, Vitali Ignatiev, afirmă că Chișinăul nu a avertizat Tiraspolul despre intenția de a introduce aceste taxe vamale, lăsând astfel administrația regiunii și antreprenorii într-o stare de confuzie.
Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a explicat la convorbiri de ce a fost nevoie de introducerea acestor taxe: „Chișinăul vrea ca agenții economici de pe cele două maluri ale Nistrului să fie egali în drepturi”. Mai exact, companiile din stânga Nistrului înregistrate la Agenția Servicii Publice - să achite aceleași taxe ca și toate companiile moldovene aflate pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | Ce taxe vor plăti companiile transnistrene la import/export și de care vor fi scutite în continuare
Și reprezentanții Misiunii OSCE în Moldova au comunicat, înainte de discuții, că autoritățile din Tiraspol nu erau conștiente că aceste plăți vamale vor deveni obligatorii începând cu 1 ianuarie. De aceea șefa misiunii, Kelly Keiderling, le-a recomandat părților să aibă o conversație atât formală, cât și informală „pentru a reduce riscul unei escaladări neașteptate”.
Atrăgând atenția asupra „răspunsului” Tiraspolului la acțiunile Chișinăului în domeniul taxelor vamale, vicepremierul Serebrian a declarat că administrația regiunii a avut „o reacție disproporționată”.
„Tiraspolul a început să împartă populația și să aplice tarife majorate la utilități pentru cei care lucrează în Moldova, dar locuiesc în regiunea transnistreană. Vă îndemn să renunțați la aceste decizii”, a spus Serebrian.
- Te-ar putea interesa și: Tiraspolul răspunde Chișinăului la introducerea taxelor vamale obligând fermierii din Dubăsari să achite taxe în bugetul regiunii
Ultima întâlnire dintre negociatorii-șefi a avut loc în iunie 2023. „O pauză de șapte luni este o perioadă destul de lungă. Bineînțeles, o regretăm. Sperăm că 2024 va avea mai mult succes în procesul de negociere decât a avut 2023”, a menționat Serebrian.
Anul trecut, toate întâlnirile s-au petrecut în stânga Nistrului. Principalul negociator, Vitali Ignatiev, a refuzat să vină la Chișinău după ce legislatorii au operat modificări la Codul Penal, introducând pedepse mai dure pentru separatism.
La începutul anului curent, Ignatiev a fost citat, în calitate de cetățean ucrainean, la sediul Serviciului de Securitate Ucrainean (SBU) din regiunea Vinnița pe 15-17 ianuarie.
Potrivit unei somații publice, el este suspectat de săvârșirea unor infracțiuni penale, inclusiv de susținerea agresiunii ruse. Deocamdată, el nu a comentat aceste învinuiri și nu a spus dacă va merge sau nu în țara lui de origine.
- Te-ar putea interesa și: Dincolo de știri | Dilema Ignatiev și alte întâmplări care dau tonul pentru 2024
În schimb, Ignatiev a repetat acuzațiile lansate de serviciile speciale transnistrene, potrivit cărora, grupuri de militari ucraineni s-ar antrena pe teritoriul R. Moldova pentru a organiza „atacuri teroriste” în stânga Nistrului. „Suntem îngrijorați. Credem că pacea și stabilitatea sunt principalele lucruri care trebuie căutate în cadrul negocierilor”, a spus reprezentantul administrației de la Tiraspol.
Chișinăul a dezmințit aceste declarații și le-a numit „provocatoare”.
Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, crede că alegațiile referitoare la pretinsele „pregătiri de teroriști” și alte informații difuzate de Tiraspol, cum ar fi împușcături la hotarul cu Ucraina și reținerea a doi locuitori din regiune de către ofițeri ucraineni, au venit anume ca răspuns la citația de la SBU pe numele lui Ignatiev.
