Particularitățile votării în zonele teritorial-administrative ale R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană și autonomia găgăuză, precum şi efectele lor pentru apropiatul scrutin au fost discutate la Chişinău la o dezbatere găzduită de agenţia de presă IPN.
Opțiunile electorale regionale din Nordul, Centrul şi Sudul ţării au fost observate de-a lungul anilor la diferite tipuri de scrutine. Iar acest fenomen are o explicaţie atât istorică, cât şi social-economică, spune analistul politic Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă. Nordul este considerat preponderent pro-eurasiatic şi votează mai curând pentru partidele pretins de stânga. În sudul republicii, în special în autonomia găgăuză, un rol important îl joacă şi factorul etnic în preferințele electorale. Găgăuzii votează de regulă exclusiv politicieni care se uită spre Moscova, spune Igor Boţan. Expertul de la Comrat Veaceslav Crăciun crede însă că în ultimii ani factorul geopolitic pierde teren în autonomia găgăuză. Alegătorii de acolo tind să sprijine acele forțe politice care manifestă interes pentru
soluționarea problemelor din autonomie.
Centrul republicii este relativ omogen şi votează de regulă cu forţele pro-europene şi pro-unioniste. Numai că în zona centrală a republicii a intervenit un fenomen începând din 2015, când controversatul om de afaceri Ilan Şor a câştigat funcţia de primar al oraşului Orhei, iar ulterior a reuşit să-şi fidelizeze mai multe localităţi din raionul Orhei şi împrejurimi, spune Igor Boţan:
„Este un fenomen absolut nou şi el se explică prin dezamăgirea cetăţenilor în politicieni şi am fost cu toţii impresionați să auzim că toţi politicienii sunt hoţi, dar sunt printre ei şi cei care se împart cu ce au agonisit. Mi se pare că acest fenomen este atât de specific încât întreaga societate trebuie să se gândească foarte bine la ceea ce se întâmplă cu această societate.”
Votul poate fi indus prin politici, prin comportamentul politicienilor
Zona centrală a fost marcată şi de câştigarea în 2019 în premieră absolută de către un candidat de stânga pro-rus a fotoliului de primar de Chișinău, dar şi de alegerile locale din Hâncești din acest an la care, contrar tuturor așteptărilor, a câștigat la fel un candidat de stânga. Aceste şi alte exemple ilustrează că tradițiile de votare consolidate de-a lungul anilor în cele trei regiuni ale ţării pot fi clintite de politicieni, constată Igor Boţan: „În pofida particularităților social-economice, geopolitice, etnice, votul oricum poate fi indus prin politici, prin comportamentul politicienilor şi acest lucru trebuie să-l luăm în consideraţie.”
Mai dificil sunt de definit particularitățile de vot din regiunea transnistreană, întrucât votul alegătorilor de acolo este manipulat de fiecare dată de forţele aflate la guvernare, indiferent de orientările lor geopolitice, constată expertul Mihai Mogîldea de la Institutul pentru Politici şi Reforme Europene. Alegătorii din stânga Nistrului votează inconștient întrucât nu au acces la mass-media din dreapta Nistrului şi nici la întrunirile cu candidaţii. Iar participarea lor a crescut esenţial la precedentele două scrutine cel prezidențial de acum patru ani şi cel parlamentar din 2019 doar graţie faptului că au fost mituiţi şi transportaţi organizat la urne, spune expertul. Mihai Mogîldea își exprimă speranța că acest fenomen va fi curmat la scrutinul de duminică grație decizie CEC de a interzice transportarea organizată a votanților la urne:
„Fenomenul transportării organizate din cauza căruia am avut acest număr mare de votanţi care erau motivaţi financiar să participe ar putea fi mult mai restrâns în cadrul acestor alegeri.”
Mihai Mogîldea mai afirmă că dincolo de preferințele electorale din diferitele regiuni ale ţării, există câţiva factori care pot duce la manipularea votului în actuala campanie prezidențială. Este vorba de factorul mass-media care este controlată în mare parte de partidul de la guvernare şi favorizează candidatul puterii. Un alt factor este utilizarea resurselor administrative pentru influențarea opțiunilor de vot. Iar nu în ultimul rând intervine şi factorul geopolitic de care fac uz majoritatea concurenților în cursa prezidențială, afirmă expertul.
