„Viitorul Bosniei-Herțegovina este în Uniunea noastră”, a declarat von der Leyen.
Raportul pe tema Bosniei, pe care s-a bazat recomandarea, include o analiză a progresului țării către standardele UE și un cadru de negociere, care descrie principiile de la baza negocierilor și pașii care vor urma.
Chiar dacă mai are de lucru până să poată deveni membru UE, Bosnia „demonstrează că poate satisface criteriile noastre de aderare, cât și aspirația cetățenilor săi de a face parte din familia noastră”, a declarat marți von der Leyen în fața plenului Parlamentului European de la Strasbourg.
Ea a spus că Bosnia a făcut „pași impresionanți” înspre aderare, de când a primit statutul de candidat în 2022, „mai mult progres într-un an și un pic decât într-un deceniu”.
Bosnia este acum aliniată complet la politica externă a UE, spune președinta Comisiei, și adoptă legile necesare pentru a se conforma standardelor UE. Bosnia face noi pași înspre o pace durabilă și recunoaște acum și deciziile Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, întemeiat de ONU pentru a cerceta penal crimele de război petrecute în timpul războaielor iugoslave din anii ‘90.
Cu toate acestea, Bosnia încă mai are probleme cu reformele constituționale, judiciare și electorale, care indică nu doar pe hârtie atitudinea ei adevărată față de schimbările cerute de Bruxelles.
Von der Leyen a explicat că abordarea Bruxellesului față de Balcanii de Vest s-a schimbat în ultimii ani: „Am realizat că nu e suficient să așteptăm ca Balcanii de Vest să se apropie de noi, nu ajunge să spunem că ușa e deschisă. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru calea lor”.
Bosnia, cu un picior în ușa UE
Bosnia-Herțegovina a primit statutul de candidat UE în decembrie 2022, la șase ani după ce a aplicat prima oară la acest proces. Tot cam atunci, Consiliul European (compus din liderii statelor UE) a spus că va permite începerea negocierilor după ce țara balcanică va îndeplini criteriile de aderare.
„La coadă” pentru aderare, ca și Moldova și Ucraina, se află Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia, țări cu care UE a deschis deja negocierile de aderare. Bosnia, Georgia și Turcia au statutul de candidați.
Raportul de extindere din noiembrie 2023 numea reformele pe care trebuie să le îndeplinească Bosnia:
- reforma electorală,
- reforma Justiției și aplicarea deciziilor Curții Constituționale,
- reforme socio-economice sugerate de Comisie, care nu fuseseră îndeplinite,
- reforma administrației publice,
- lupta anticorupție.
Bosnia-Herțegovnia „trebuie să-și îmbunătățească semnificativ alinierea la acquis-ul UE [setul de drepturi și obligații care constituie dreptul european, n.r.] și să implementeze și să impună legislația necesară. Se înregistrează progres limitat, spre deloc, în majoritatea aspectelor ce țin de acquis-ul UE în perioada de raportare”, considera Comisia Europeană la sfârșitul anului trecut.
Un pic de ceață?
Fără publicarea noului raport menționat de von der Leyen în discursul de marți, progresul observat de UE în Bosnia este dificil de analizat, sunt de părere unii comentatori de presă.
Guvernul de la Sarajevo pare să fi făcut doar pași mici către cerințele UE, scrie Euractiv.
Mulți cred că Bosnia beneficiază de fapt de factori externi, independenți de realizările și eșecurile sale.
Țările central-europene membre în UE leagă progresul Moldovei și Ucrainei de cel al țărilor din Balcanii de Vest. Miniștrii de Externe ai Austriei, Italiei și Germaniei s-au aflat săptămâna trecută la Sarajevo pentru a-și arăta susținerea pentru începerea negocierilor. În cadrul acelei întâlniri, ministrul de Externe din Bosnia, Elmedin Konakovic, a menționat „ce se poate întâmpla dacă Bosnia-Herțegovina nu continuă pe calea sa europeană”.
În decembrie, ministra Apărării din Austria, Klaudia Tanner, a declarat că aderarea statelor din Balcanii de Vest, mai ales a Bosniei, la UE este „o prioritate clară”.
Progresul slab al Bosniei face însă unele state membre să considere că țara din Balcani merită recunoașterea Bruxellesului mai puțin decât Moldova sau Ucraina.
Liderii europeni ar putea discuta recomandarea Comisiei pe tema Bosniei la summitul de săptămâna viitoare. Este improbabil ca liderii UE să aprobe oficial începutul efectiv al negocierilor cu Bosnia (sau cu Moldova și Ucraina) înaintea alegerilor europene din iunie, punctează Politico. Liderii Franței și Germaniei nu-și doresc ca acest summit să se concentreze pe extinderea UE, ci ar prefera să discute despre înarmarea Ucrainei.
Un nou avertisment de tip „mai întâi reformă, apoi extindere”
Potrivit think tank-ului german Institutul pentru Cercetare Economică din Koln, Uniunea Europeană ar trebui să-și revizuiască instituțiile înainte să se extindă. Faptul că unele decizii ce țin de politică externă sau securitate, printre altele, pot fi luate doar în unanimitate ar fi o problemă într-o UE mai mare. Ungaria deja dovedește cât de mult se poate poticni Bruxellesul din pricina acestui drept de veto.
Institutul german recomandă ca cerințele Uniunii Europene față de aceste țări care vor să i se alăture să fie completate de un plan de la Bruxelles despre cum s-ar schimba instituțiile europene pentru a încorpora aceste noi state și a face față schimbărilor.
Carnegie Europe consideră că impasul aderării statelor din Balcanii de Vest se datorează, în parte, lipsei de angajament arătate de Bruxelles și a unei viziuni despre cum ar arăta o Uniune Europeană mai mare.
De cealaltă parte, conflictele regionale și lipsa de convingere a liderilor din Balcani, care se concentrează pe acapararea de putere în țară în loc să-și supună țările reformelor necesare, au creat o apatie generală. Publicul nu este nici el interesat de peisajul european, într-un mediu care pune accent pe problemele interne.
Guvernul fragil al Bosniei și Herțegovinei ține împreună facțiunile sârbo-croate cu cele musulmane într-un guvern central la Sarajevo. Prin acordul de la Dayton din 1995, s-a stabilit o structură complexă de guvernare a țării prin rotație și împărțire a puterii printr-o „președinție triplă”.
Liderul sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik, este un apropiat nu doar al Serbiei, ci și al președintelui rus, Vladimir Putin, și se împotrivește procesului de aderare la UE.
Oficialii de la Bruxelles sunt îngrijorați de atitudinea lui Dodik, chiar dacă țara respectă la nivel formal politica externă a Uniunii Europene, care încearcă să îndepărteze statele din Balcanii de Vest de influența Kremlinului și a Chinei.
