Săptămâna viitoare începe în Republica Moldova sesiunea de bacalaureat. Peste o mie de liceeni au obținut deja din oficiu nota 10 la limba străină și nu trebuie să se mai prezinte la acest examen. Confruntate cu un deficit de studenţi în ultimii ani, universităţile încearcă de mai multe luni să atragă absolvenţii de licee. Bunăoară, unele universități au organizat cursuri gratuite de pregătire de examenele de BAC. Ce altceva fac universitățile ca să atragă studenţi?
Declinul demografic și emigrarea masivă au pus în mare dificultate instituțiile universitare pe parcursul ultimului deceniu. Numărul studenților s-a înjumătățit față de piscul de popularitate de acum 12 ani, când fusese atinsă cota maximă de 128 de mii tineri înscriși la studii. Deficitul de studenți s-a acutizat mai ales în ultimii ani, odată cu creșterea accesibilității studiilor peste hotare. În fiecare an mii de tineri aleg universitățile din străinătate, constată un recent studiu realizat de Institutul „Viitorul”.
În lupta pentru studenți, universitățile au declanșat o adevărată competiție, uneori nu tocmai modestă, mi-au spus unii rectori. Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice (ASEM), spune că un procedeu de concurență neloială l-a aplicat în 2017 Universitatea de Stat, care ar fi înmatriculat fără taxă sute de studenţi prin șiretlicuri, lucru negat de administrația instituției vizate.
Aceleași practici au continuat în anul 2018, fiind oarecum legalizate în Regulamentul de admitere aprobat de Ministerului Educaţiei, care lăsa la discreția fiecărei universități stabilirea perioadei de depunere a actelor pentru admitere. Documentul mai prevedea că universitățile pot acorda orice fel de facilităţi, inclusiv legate de taxele de studii la admitere, spune Belostecinic:
„Este important să decurgă în aceleași condiţii pentru toate universitățile, fără privilegiați, să fie regulamentele în vigoare şi atunci cu adevărat vor putea să atragă mai mulți studenți universitățile care cu adevărat sunt mai atractive, dar, spre regret, concurența în domeniu este una neloială în R. Moldova. Probabil că aşa va fi şi acum pentru că nimeni nu vrea să intervină în a face ordine în aşa mod ca să fie o universitate motivată să devină mai bună, să investească în calitate, în performanță.”
Nicolae Chicuş, rectorul Universității Pedagogice „Ion Creangă”, deplânge şi el concurența neloială la admitere. Cauza ar fi finanțarea publică netransparentă a universităților:
„La diferite instituții costul pregătirii unui specialist este diferit. La Creangă, de exemplu, e 15-16 mii de lei. La Universitatea Tehnică, unde pregătirea inginerilor este cu mult mai scumpă decât pregătirea unui profesor de istorie, e 22 de mii de lei. Dacă în medie pe republică e 32 de mii de lei, înseamnă că alte universități au mai mult. Iată acele universități care au mai mult din contul acestor rezerve de bani să înmatriculeze din contul universităţii înafara numărului de locuri bugetare. Acesta este șiretlicul de care se folosesc unele instituții de învățământ.”
Rectorul Universitaţii Pedagogice şi cel al Academiei de Studii Economice spun că încearcă prin diverse modalități să atragă studenții, inclusiv prin organizarea uşilor deschise, a cursurilor de pregătire pentru BAC şi vizite în licee. Numai că aceste eforturi au randament minim în condiții de concurență distructivă, cum o numesc rectorii.
De altă părere este şeful centrului CEGHID de la Universitatea Tehnică (UTM), Radu Melnic. UTM e în general un fel de cioară albă în peisajul învățământului superior. E practic singura instituție care nu se confruntă cu deficit de studenți. Dincolo de faptul că specialitățile UTM sunt în topul celor mai bine plătite joburi, administrația întreprinde mai multe măsuri pentru a atrage absolvenții, spune Radu Melnic.
„Am organizat cursuri gratuit înainte de BAC. Am organizat trei evenimente gen student pentru o zi. Elevii de liceu vin pe 2 zile, participă la lecţii, îi familiarizăm cu centrele noastre de excelență. Avem şi concursul tânărului creator la care participă elevii de liceu şi colegii. Caravana UTM a fost prin raioane, prin toate liceele R. Moldova, unde am fost şi am prezentat informaţii despre universitate. Cu noi obligatoriu merg absolvenți care îşi prezintă lucrările. Organizăm şi vizite din raioane.
Încercăm să le demonstrăm că UTM dispune de dotări mai bune decât sunt în unele universități din România...
Noi am adus aşa companii ca Siemens, Bitdefender, ZIPHouse, noi tehnologii de panificație şi vinuri. Practic în fiecare lună deschidem ceva nou, un laborator nou, tehnică nouă. Studenții noștri merg împreună la Gigantul Sumitomo Electric Bordnetze (SEBN) şi îşi pot face practica direct la companie. Prin asta încercăm să atragem absolvenții, să le demonstrăm că UTM dispune de dotări mai bune decât sunt în unele universități din România.”
Un recent studiu al Băncii Mondiale estima că Republica Moldova va mai pierde 10 mii de studenți. Ceea ce ar însemna că în 2020 unei universități îi vor reveni, în medie, 1700 de tineri. Prea puțini pentru ca cele 29 de instituții de învățământ superior să poată îmbunătăți sau măcar menține calitatea studiilor, se mai arată în analiza Băncii Mondiale.
