Linkuri accesibilitate

Comunicarea pe timp de criză. Presa cere autorităților „o colaborare corectă și profesionistă”


Președintele Igor Dodon

Președintele Igor Dodon a cerut astăzi jurnaliștilor să nu „facă show” din sugestia sa că noul coronavirus este pentru unii inovensiv, fiind posibil ca unii din cei contaminați cu COVID-19 nici să nu știe că au infecția. Declarațiile președintelui au coincis cu apelul unui grup de ONG-uri, care solicită autorităților „o colaborare corectă și profesionistă” cu presa, după ce mai mulți jurnaliști au fost acuzați că ar sustrage autoritățile de la lupta cu epidemia prin faptul că le cer informați despre cum decurge această luptă.

Comunicarea pe timp de criză. Presa cere autorităților „o colaborare corectă și profesionistă”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:30 0:00
Link direct



La scurt timp după ce devenise clar că Republica Moldova nu este ocolită de epidemia cauzata de COVID-19, iar izolarea reprezintă o măsură eficientă pentru a minimaliza expunerea la infecție, autoritățile au decis ca adresările zilnice către populație să fie făcute on-line, fără prezența jurnaliștilor. Faptul că presa s-a văzut silită de circumstanțe să fie un simplu „observator” la conferințele organizate de autorități și să nu poată pune întrebări, inclusiv de precizare, i-a determinat pe reporteri să caute răspunsuri apelând medici, angajați din ministere sau surse personale.

Așa s-a întâmplat în cazul informației privind numărul medicilor moldoveni infectați cu virusul de tip nou. Mai multe instituții de presă s-au plâns că le-a luat cel puțin două zile să primească din partea autorităților o confirmare a faptului că un al doilea medic este infectat. Iată cum a explicat luni, 23 martie, ministra sănătății Viorica Dumbrăveanu, precauția autorităților:


„Cu maximă responsabilitate afirm că avem îmbolnăviri în rândul lucrătorilor medicali, avem îmbolnăviri și în rândul poliției de frontieră, dar vom fi maxim atenți vizavi de protecția și a datelor cu caracter personal, dar și în ce privește protecția vieții private a acestor persoane”.

Mai mulți jurnaliști observă însă că autoritățile dau dovadă de „duble standarde” atunci când invocă necesitatea de a proteja datele cu caracter personal și împiedică presa să obțină informația de interes public. Or, tocmai șeful statului a fost cel care într-o conferință de presă a dat numele primei persoane infectate cu virusul COVID-19.

Și organizarea alegerilor parlamentare noi la Hâncești, pe 15 martie, pe fundalul îndemnurilor către populație „să stea acasă”, a afectat credibilitatea autorităților, constata într-un recent interviu pentru postul nostru de radio directoarea „Ziarului de Gardă”, Alina Radu.

Într-un final, cei care urmează să facă front comun în comunicarea eficientă a publicului despre lupta cu epidemia de coronavirus – presa și autoritățile – s-au pomenit pe baricade diferite, constată experta în comunicare, Ludmila Andronic, în trecut președinta Consiliului de Presă. Ea spune că de la independență încoace, Republica Moldova nu s-ar mai fi confruntat cu o asemenea situație de criză, prin urmare, prudența exagerată a autorităților ar putea fi înțeleasă, doar că aceasta nu le scutește de obligația de a acționa rapid și cu precizia unui ceas elvețian:


„Pentru că oricare exprimare incorectă sau incoerentă poate să diminueze din valoarea mesajului sau poate fi interpretată greșit. (…) Există o lege scrisă a comunicării de criză: aceasta trebuie să fie dură, dar adevărată și trebuie să adusă oamenilor în timp util. Orice timp pierdut în perioadă de criză înseamnă ori victime, or pierderi materiale, ori pierderi de vieți.”

În ce privește adresările zilnice a autorităților, lipsa fizică a jurnaliștilor ar putea fi compensată cu instrumentele pe care le pune astăzi la dispoziție online-ul, spune Ludmila Andronic.

„Probabil că s-ar putea accepta colectarea întrebărilor înainte de sesiune și să se răspundă la ele, sau în on-line, în timpul acestor video-conferințe, cu condiția că întrebările nu se repetă sau se răspunde la o parte din întrebări. Până la urmă, noi trebuie să-i înțelegem și pe oamenii care ies în fața presei, ei fac un briefing, dar până la urmă, ei trebuie să facă și lucrul legat de criză”.

Spre deosebire de comunicarea politică sau cea corporativă, în care se urmărește mai ales lustruirea imaginii unui politician sau a unei companii, în comunicarea de criză nu există beneficiari, ținta fiind informarea operativă și relevantă, pentru a fi lăsat cat mai puțin loc pentru zvonuri și informații false ce generează panică și deznădejde.

XS
SM
MD
LG