Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO) a constatat că turul doi al alegerilor prezidențiale a fost gestionat eficient, dar a criticat Comisia Electorală Centrală pentru rolul pasiv în soluţionarea contestațiilor, în special ale celor legate de finanțarea campaniei electorale.
Mai multe organizații neguvernamentale moldovene membre ale Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, care au monitorizat ambele tururi de scrutin, au ajuns la concluzia că alegerile prezidențiale au fost numai parțial corecte și libere.
Din constatările preliminarea ale observatorilor care au monitorizat scrutinul prezidențial rezultă mai multe recomandări pe care autoritățile, în special CEC, Parlamentul și Consiliul Audiovizualului, ar trebui să le ia în calcul pentru a îmbunătăți pe viitor procesul electoral.
CEC i se reproșează între altele că nu a fost foarte activă în examinarea şi soluționarea litigiilor electorale şi a problemelor legate de finanțarea campaniei. Observatorii fac referință în special la refuzul autorităţii electorale de a examina chiar în ajunul turului doi a contestațiilor legate de pretinse cheltuieli nedeclarate în campanie. „Nivelul general de încredere în imparțialitatea CEC a fost în mod clar afectat înainte de al doilea tur al alegerilor”, constată Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO).
„Pe lângă faptul că CEC nu a fost suficient de pro-activă în soluționarea acuzațiilor prezentate, acest lucru s-a datorat între altele instrumentelor juridice limitate oferite de Codul Electoral acestei instituții”, a precizat şeful acestei misiuni de observare Dritan Taulla.
Consiliului Audiovizualului i se recomandă, între altele, să-şi însușească mai bine rolul de supraveghere a radiodifuzorilor pentru a asigura informarea imparțială a alegătorilor. Or în scrutinul prezidenţial instituția a dat dovadă de „o înţelegere limitată a rolului şi responsabilității sale sau de o lipsă de deschidere de a aborda comportamentul mediatic părtinitor”, a menţionat Dritan Taulla.
Coaliţia pentru Alegeri Libere şi Corecte, care întrunește mai multe Ong-uri din Moldova, şi a apreciat alegerile ca fiind parţial libere şi corecte, consideră şi ea că Consiliul Audiovizualului nu şi-a făcut treaba în această campanie. Reglementatorul a mers din extremă în extremă, în prima parte a campaniei doar a avertizat posturile de televiziune, după care le-a sancționat pe bandă rulantă, ceea ce nu a descurajat însă mediatizarea părtinitoare a campaniei, spune Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, organizaţie care a monitorizat în campanie mai multe posturi de televiziune cu acoperire naţională şi regională.
Soluționarea celor mai multe dintre abaterile şi neregulile constate de observatori este în terenul Parlamentului care a ezitat înainte de scrutin să îmbunătățească legislația electorală. Din concluziile preliminare ale observatorilor rezultă că Parlamentul ar trebui să ofere mai multe pârghii juridice CEC în soluționarea litigiilor electorale. Ar trebui interzise practicile nocive precum transportarea organizată la secțiile de votare, coruperea alegătorilor, minciuna mediatică, practicarea unui discurs de ură și instigarea la discriminare, precum și implicarea bisericii în campania electorală. Mai e nevoie de un mecanism eficient pentru prevenirea utilizării abuzive a resurselor administrative în campanie. Totodată Parlamentul ar trebui să faciliteze votul în diaspora prin introducerea unor mecanisme alternative de votare.
Aceste şi alte măsuri de îmbunătățire a procesului electoral se regăsesc deja într-un proiect de modificare al Codului Electoral adoptat în prima lectură în această vară, dar ulterior abandonat de majoritatea parlamentară PSRM-PD, amintește Pavel Postică, şeful misiunii de observare a Asociaţiei Promo-LEX: „Totodată sunt înregistrate în Parlament proiecte de modificare a Codului Electoral care vin să instituie măsuri suplimentare şi alternative de exercitare a dreptului de vot care pot să faciliteze exercitarea dreptului de vot pentru cei care locuiesc peste hotarele ţării şi în regiunea transnistreană.”
Coaliţia pentru Alegeri Libere şi Corecte aminteşte că alegătorii din diaspora s-au mobilizat într-un număr record la scrutinul prezidențial, iar mulţi dintre ei nu au putut vota fie din cauza capacității reduse a centrelor de votare, fie din cauză că s-au epuizat buletinele de vot. Printre propunerile care continuă să zacă în Parlament este cea de a permite diasporei să voteze pe parcursul a două zile şi dublarea numărului de buletine de vot per secţie.
