Cele două țări sunt tot mai izolate pe plan internațional din cauza invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina și a susținerii de care se bucură din partea Belarusului.
Lukașenko a sosit la Sochi pe 14 septembrie, potrivit presei de stat din Belarus. Anunțând întâlnirea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că „Belarus este cel mai apropiat aliat al nostru, șefii de stat ai celor două țări se întâlnesc în mod regulat”. Este a șaptea întâlnire din acest an a lui Putin cu Lukașanko.
Întâlnirea a fost confirmată pe 14 septembrie, la o zi după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care se afirmă că Lukașenka este „complice” la crimele Rusiei în Ucraina.
Deși Belarusul nu a trimis trupe care să se alăture Rusiei în războiuldin Ucraina, a permis cu toate acestea Moscovei să-i folosească teritoriul ca teren de pregătire și lansare pentru invazia pe scară largă declanșată în februarie 2022.
Cei doi aliați au semnat documente care permit amplasarea de arme nucleare tactice rusești pe teritoriul Belarusului - prima relocalizare a unor astfel de focoase în afara Rusiei de la căderea Uniunii Sovietice - în luna mai.
Anunțul a stârnit critici imediate din partea guvernelor din întreaga lume, în timp ce NATO a numit acest acord „periculos și iresponsabil”.
Complice la crimele comise de Rusia
Pe 13 septembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care condamnă implicarea Belarusului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a numit regimul Lukașenko „complice la crimele comise de Rusia”.
Rezoluția și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „subordonarea politică, economică, militară și culturală galopantă a Belarusului față de Moscova”, spunând că Belarusul a devenit „un stat-satelit al Rusiei”.
Adoptată cu 453 de voturi pentru, rezoluția a denunțat, de asemenea, „transferul ilegal a peste 2150 de copii, inclusiv orfani” din zonele ocupate de Rusia din Ucraina în Belarus și a cerut Curții Penale Internaționale (CPI) să ia în considerare emiterea unui mandat de arestare a lui Lukașenko.
În martie, CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Putin și al comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, acuzându-i că sunt responsabili de deportarea ilegală a copiilor din Ucraina, ceea ce constituie o crimă de război.
Rezoluția a condamnat, de asemenea, desfășurarea de arme nucleare tactice rusești pe teritoriul belarus, numind-o „o încălcare flagrantă a statutului de stat liber de arme nucleare al Belarusului”.
Belarus a căutat să strângă relațiile cu Moscova de când Occidentul i-a impus un val de sancțiuni zdrobitoare după ce guvernul a reprimat sângeros protestele masive care au urmat unor alegeri contestate din 2020, în urma cărora Lukașenko și-a adjudecat al șaselea mandat prezidențial.
Au urmat alte sancțiuni din cauza rolului Minskului în războiul din Ucraina.
Lukașenko și-a arătat loialitatea la sfârșitul lunii iunie, când a participat la discuții pentru a pune capăt unei revolte a grupului privat Wagner, susținând că a ajutat la oprirea revoltei prin faptul că a căzut de acord cu liderul grupului de mercenari, Evgheni Prigojin, și cu Putin să găzduiască trupele Wagner în Belarus.
