Linkuri accesibilitate

Corneliu Furculiță: Urgent trebuie revăzut prețul de achiziționare a gazelor


Corneliu Furculiță
Corneliu Furculiță

Criza gazelor este doar una din chestiunile în care opoziția politică de la Chișinău vede un eșec al puterii grupată în jurul președintei Maia Sandu – acuzată de unii, mai ales din tabăra stângii, că a neglijat, dacă nu ignorat voit nevoia dialogului cu Rusia. Într-un interviu acordat Valentinei Ursu, Corneliu Furculiță, deputat PSRM, a pus sub semnul îndoielii competența celor care au negociat contractul, ca și ideea vechiculată de unii din tabăra puterii că Gazprom s-ar comporta oarecum „politic” în această criză.

Corneliu Furculiță: Contractul cu Gazprom ar trebui urgent renegociat
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:57:26 0:00

Europa Liberă: Cum definiți această criză a gazelor?

Corneliu Furculiță: „Era de așteptat astfel de situație, fiindcă condițiile contractului probabil sunt nefavorabile Republicii Moldova, cu toate că guvernarea a spus că este un contract foarte reușit. Am văzut și unele tratări ale unor miniștri care afirmă că sunt cunoscători de dominare, de gesturi ș.a.m.d., dar este un contract care probabil este nefavorabil Republicii Moldova inițial. De aceea, pentru a nu genera în continuare și a nu dezvolta această criză, contractul ar trebui urgent renegociat ca Republica Moldova să obțină, în primul rând, un preț favorabil, un preț care ar fi acceptabil pentru plată de către consumatori, astfel încât această situație să nu se perpetueze, fiindcă ne dăm seama, ca orișice om care cât de cât își calculează veniturile, cheltuielile, în cazul în care achiziționăm un produs care este mai scump, iar pentru el se achită un tarif de către consumator mai mic, evident că furnizorul va avea în permanență probleme de achitare. Evident că acest deficit care astăzi s-a numit, el este format din cauza diferenței de tarif. Și aici sunt două posibilități de a rezolva această problemă: sau statul se implică, inclusiv renegociază cu măsuri de stimulare a populației de plată a acestor supraprețuri, de indemnizații...”

Europa Liberă: Premierul Gavrilița a anunțat că vor fi ajutorați cetățenii care nu pot să onoreze aceste cheltuieli.

Corneliu Furculiță: „Dar ele trebuie să fie conforme, este una când prețul este mai mare, iar ajutorul este mai mic. Deci, ele trebuie să se coroboreze una cu alta și aici noi am venit cu inițiative care inclusiv ar duce, dar în primul rând este problema între prețul gazului actual, care am auzit că este în jur de 600 și ceva de dolari...”

Europa Liberă: 650.

Corneliu Furculiță: „650 și cel care a fost inclus în tariful actual, care a fost prezentat la ANRE, care era dedus din calculul de preț de 400 și ceva de dolari pentru mia de metri cubi. Deci, evident că aici apare această diferență care, oricât ar solicita și oricât ar dori guvernul ca Moldovagaz să găsească pe interior ceva, evident că nu are de unde, fiindcă, ați văzut, nici băncile nu sunt de acord să le acorde un credit, fiindcă este o discordanță economică pe care nu o poți acoperi. De aceea nici băncile nu o să-și ia riscul să acorde un împrumut unui furnizor care nu are venituri garantate. Deci, aici sunt două posibilități, ele trebuie să acționeze în paralel, este renegocierea prețurilor, condițiilor de plată și acele contribuții ale statului pentru a micșora povara către consumatori. Asta este inevitabil, nu poate să fie...”

Europa Liberă: Dar Dvs. credeți că la un interval de trei luni cele două părți pot să renegocieze acest contract care s-a semnat?

Corneliu Furculiță: „Păi în orișice moment poate fi renegociat la solicitarea unei părți.”

Europa Liberă: Și trebuie să accepte a doua parte.

Corneliu Furculiță: „Evident, trebuie să accepte, dar măcar trebuie să fie dorința unei părți.”

Europa Liberă: La renegocierea, eventual o renegociere a contractului, credeți că ar trebui să participe politicienii sau să se rămână la nivelul dimensiunii comercial-economice?

Corneliu Furculiță: „Și acest contract a fost negociat de către guvern, și eu nu am văzut, dar probabil și este semnat de către reprezentanții guvernului acest contract. Deci este un contract care nu mai este ceea ce se spune că este de domeniul doar relații între două companii, este un contract în care este parte și guvernul, corespunzător, guvernul are și responsabilități. Deci, scenariul, spuneam, putea să fie pe două dimensiuni: strict comercial, atunci Moldovagaz se înțelegea cu Gazprom Rusia, obținea prețul pe care îl obținea, prezenta calculele către ANRE și trebuia să primească acel tarif care acoperea acele cheltuieli pentru achiziționarea gazului sau guvernul s-a implicat în negocieri, a obținut prețul pe care l-a obținut, dar trebuia să garanteze și activitatea întreprinderii Moldovagaz corespunzător. Și până la un final ține de noi toți, fiindcă de dibăcia de a gestiona acest proces depind veniturile noastre ale tuturor și cheltuielile. Ați văzut, probabil, și șocul pe care l-am obținut noi toți din primele facturi. Acesta este doar primul șoc, este ca și în sport, este prima lovitură, urmează să fie încă două-trei și, din câte înțelegem, ar fi și riscul ca acest preț să fie majorat. Deci, șocul ar putea să fie și mai mare, dar și economic înțelegem că cetățeanul, consumatorul este pus în situația în care pentru un produs trebuie să achite mult mai mult decât el preconiza, mult mai mult decât are posibilitate și acești bani înțelegem că nu sunt reinvestiți în economia țării, acești bani se duc pentru plata unui serviciu, iar noi cu toții sărăcim, corespunzător, în perioada următoare vom fi capabili de a achiziționa produse, chiar și de producere autohtonă, mult mai puține, va trebui să economisim, ca să ne restabilim acele cheltuieli pe care le-am suportat. Aici este o legătură dublă.”

Europa Liberă: S-a discutat foarte mult în spațiul public dacă nu cumva Moscova ar fi pus și presiuni politice asupra Republicii Moldova atunci când se negocia acest contract cu Gazprom-ul. De ce ar pune aceste presiuni politice Federația Rusă?

Corneliu Furculiță: „Dacă s-a discutat public, dar eu și, probabil, nici Dvs. nu ați auzit comentarii din partea oficialilor moldoveni despre acest fapt. Dacă au fost aceste presiuni, bine, trebuiau să le spună. După rezultatele din toamna anului trecut, când s-a negociat contractul în noiembrie, reprezentanții guvernului au venit și au spus despre finalizarea cu succes a acestor negocieri, despre faptul că ele au avut un caracter strict comercial. La acel moment nu s-a vehiculat nicio implementare a politicului sau a unor condiții politice din partea ambelor părți. Deci, probabil dacă astăzi se dorește să fie schimbate accentele – sau atunci nu s-a spus adevărul, sau acum se modifică unele dintre declarații.”

Europa Liberă: Dar indirect se cunoaște că totuși Federația Rusă, inclusiv atunci când negociază cu Republica Moldova asigurarea de resurse energetice, nu uită de regiunea transnistreană și regiunea transnistreană este totuși - cum să zic? - o carte în mâna Federației Ruse ca să pună presiuni pe Republica Moldova.

Corneliu Furculiță: „Bine, astea sunt bănuieli, indirecte sau directe. Cei care au participat la negocieri – să spună ei, au avut presiuni sau n-au avut presiuni. Noi am asistat doar la o declarație de dominare, de obținere a unui succes. Deci nu au fost numite unele presiuni. Până la urmă, Transnistria este tot un consumator de gaze...”

Europa Liberă: Dar și acolo s-au acumulat datorii în sume fabuloase?

Corneliu Furculiță: „Cota cea mai mare de consum este la Centrala de la Cuciurgan, care produce electricitate pentru Republica Moldova. Deci, vedeți că el este un complex care este legat reciproc, gazul mai scump și consumatorii, duce și la scumpirea energiei electrice ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Iată, eu o s-o citez pe șefa guvernului. Natalia Gavrilița a anunțat că executivul a primit o scrisoare oficială de la Moscova, prin care Gazprom cere ultimativ plata pentru luna ianuarie până pe data de 20, conform clauzelor stipulate în contractul semnat. În caz contrar, există riscul de sistare a livrărilor către Republica Moldova.

Corneliu Furculiță: „Bine, iarăși, nici eu nu am văzut însăși scrisoarea, dar din context și din informație reiese că ea este în cadrul acelui contract semnat. Deci, Gazprom-ul, în cazul de față, își execută obligațiunile sau drepturile sale contractuale, nu mai mult.”

Europa Liberă: Dle Furculiță, dar aici e scris foarte clar...

Corneliu Furculiță: „Unde?”

Europa Liberă: ...se sistează livrările, în caz că nu se onorează datoriile pentru Republica Moldova, dar gazele ajung și în regiunea transnistreană?

Corneliu Furculiță: „Dvs. ați văzut scrisoarea oficială sau ați văzut doar comentariile?”

Europa Liberă: Eu am citat-o pe șefa executivului.

Corneliu Furculiță: „Deci, eu înțeleg din ceea ce Dvs. ați spus că se solicită ultimativ în cadrul contractului, deci nu merge ultimativ și în cadrul contractului, sau ultimativ, sau în cadrul contractului, în cadrul contractului...”

Europa Liberă: În baza prevederilor din acel contract.

Corneliu Furculiță: „În baza prevederilor contractului, deci, dacă sunt prevederile contractului, furnizorul evident a preîntâmpinat despre necesitatea acestei achitări. Din câte înțeleg din informațiile pe care le-am auzit de la reprezentanții Federației Ruse, nu este vorba despre un șantaj, nu este vorba despre o eventuală deconectare, este solicitarea de a-și onora obligațiunile contractuale care au fost declarate că sunt cu succes și sunt în interesul Republicii Moldova. Cineva la acel moment declara că este o formulă foarte reușită, deoarece în ianuarie va fi o scădere mare a prețului la gaze. Nu a avut loc, deci trebuie să se conforme acelor... Și până la urmă, guvernul este cel care gestionează situația, să o gestioneze în continuare, dacă este necesar. Bine, forma în care noi auzim că sunt declarații că pe parcurs, deci am auzit diferite declarații, că dna președinte a gestionat celula de criză, că a avut loc un succes, că a fost contactat, sunat nemijlocit dl Kozak, apoi se spune că deja au fost sunete către cancelarul german să fie ajutați. Deci, haideți și acum să gestionăm în continuare situația.”

Europa Liberă: Dna Gavrilița a spus că va cere legislativului instituirea stării de urgență și că are în gând câteva măsuri pentru ieșirea din situație. Joi, la data scadenței, Moldovagaz va datora Gazprom-ului 25 de milioane de dolari, plată în avans pentru livrările din luna ianuarie și guvernul a cerut amânarea acestor transferuri cu 10-20 de zile, deoarece plățile la facturi vin la sfârșitul lunii. Așa vin?

Corneliu Furculiță: „Despre acest lucru se cunoștea, probabil, și în momentul încheierii contractului. Sau cei care au încheiat contractul nu sunt atât de buni și nu sunt atât de competenți, sau dacă s-au pomenit în astfel de situație că, conform prognozelor, prețurile la gaz nu au scăzut, deci trebuie solicitată pauză, trebuie solicitată renegocierea, trebuie de avut discurs, nu prin intermediul terților și al treilea persoane, nu prea are, nu prea ține, eu nu înțeleg pentru ce să suni pe un șef al unui stat străin ca să influențeze cumva o companie de stat din alt stat, care au și ei relațiile lor, adeseori și tensionate. Deci, n-ar fi mai logic în cazul de față ca însuși Guvernul Republicii Moldova să se adreseze cu corespunzătoarele solicitări părții ruse? De ce ar trebui să se adreseze unor terți, care nu sunt implicați în acest proces?”

Europa Liberă: Sugerați că prim-ministrul ar trebui să discute cu partea rusă?

Corneliu Furculiță: „Evident! Dar cu cine să discute?”

Europa Liberă: Nu dl Ceban de la Moldovagaz?

Corneliu Furculiță: „Dl Ceban de la Moldovagaz, iarăși vin și mă repet, în cazul în care ar fi doar în contextul unor relații comerciale. Din câte cunosc, Moldovagaz a fost rugată foarte mult în noiembrie să nu insiste pe instituirea unui preț la gaz mai mare decât cel stabilit. Inițial, Moldovagaz a solicitat un preț mult mai mare, care ar fi permis să acopere toate acele cheltuieli pentru achiziție. Deci, în cazul de față implicarea statului este absolut necesară.”

Europa Liberă: Dar Moldovagaz a procedat corect?

Corneliu Furculiță: „În ce formă și când?”

Europa Liberă: Așa cum ziceți Dvs., ca să nu ceară...

Corneliu Furculiță: „Probabil, Moldovagaz a avut niște garanții din partea guvernului că va fi ajutat. Eu iarăși repet, este un caz în care un agent economic este pus în fața achitării unor servicii pe care nu le poate achita din cauză că el face realizări la un preț mai mic decât le cumpără. Evident că el o să aibă deficit de surse, acest deficit de surse poate fi achitat doar de guvern și vedem schimbarea accentului. Deci în perioada de după negocieri se vorbea că este un succes al guvernului, acum se vorbește că este o problemă internă a Moldovagaz în relațiile cu Gazprom-ul. Nu este așa, deoarece semnatar al contractului este guvernul.”

Europa Liberă: Eu totuși am o problemă: de ce partea rusă într-un fel, nu știu dacă e o amenințare, dar e o avertizare că poate sista gazul pentru Republica Moldova?...

Corneliu Furculiță: „Eu n-am văzut avertizare și n-am auzit despre sistare.”

Europa Liberă: Dar nu am auzit nimic să spună și despre regiunea transnistreană, acolo tariful a rămas nici la un leu pentru metru cub de gaze?

Corneliu Furculiță: „Livrarea merge prin intermediul Republicii Moldova, partea rusă nici în acest contract nu a insistat niciodată asupra plății datoriei Transnistriei, dar s-a vorbit despre datoriile Republicii Moldova. În plus, și în contract am auzit că sunt prevederile pe care Republica Moldova a insistat – revizuirea sau auditul acestor datorii, pe care trebuie să-l facă.”

Europa Liberă: Dl Krasnoselski a zis că el e gata să stingă toate datoriile pe care le are față de Gazprom. Credeți în posibilitatea onorării acestor promisiuni?

Corneliu Furculiță: „Nu pot să comentez, eu îmi cer scuze, dar chiar nu pot comenta, chiar nu pot comenta aceste declarații.”

Europa Liberă: OK. Dacă se ajunge să se ceară în parlament instituirea stării de urgență, ce face fracțiunea Dvs.?

Opinia noastră oricum e că este o gestionare, să zic așa, nereușită a situației actuale

Corneliu Furculiță: „Haideți să luăm cunoștință, să vedem care sunt acțiunile. Opinia noastră oricum e că este o gestionare, să zic așa, nereușită a situației actuale. Și dacă ea continuă mai departe în astfel de manieră și în astfel de soluții, ea va periclita, indiferent care vor fi măsurile, va periclita nemijlocit atât starea noastră economică, a fiecărui cetățean, cât și starea economică a țării în general. Ea duce nicăieri decât înspre agravarea situației economice și sărăcirea populației. Deci, urgent trebuie revăzut tariful, urgent trebuie revăzut prețul de achiziționare a gazelor. Compensațiile nu vor hotărî în mare parte, îndemnul de a nu consuma gaz este în genere lipsit de sens, fiindcă, bine, dacă nu consumăm gaz noi ca consumatori, spre exemplu, economisim, spre exemplu, închidem, ne localizăm toți într-o încăpere ș.a.m.d., găsim resurse, dar gazul este și componenta care participă în majoritatea proceselor de producere. Corespunzător, inevitabil va fi și creșterea prețurilor la cele mai necesare produse în care în procesul de producere intră gazul, nu avem unde să mergem. Și îndemnul către agenții economici de a limita creșterea prețurilor tot este limitat într-un fel, pentru că agentul economic iarăși este pus în condițiile, el nu poate să lucreze în minus, altfel el trebuie să nu plătească sau salariile, sau impozitele, el cel puțin trebuie să fie la limita de plutire, altfel nu poate activa. Deci, ne ducem inevitabil într-o prăpastie.”

Europa Liberă: Dl Furculiță, dar sincer să ne spuneți, politicienii pe parcursul anilor, hai să luăm ultimii 10 ani, pentru că de la 2010 încoace s-au acumulat datorii față de Gazprom, ei nu au folosit în scopuri politice, electorale prețul la gaz, insistând ca ANRE...

Corneliu Furculiță: „Dna Valentina, atunci era un preț și, până la acest contract, au fost prețuri acceptabile și la gaz, și tariful către consumator, acum...”

Europa Liberă: De ce s-au adunat datoriile, dacă erau prețurile acceptabile?

Corneliu Furculiță: „Bine, datoriile sunt datorii. Datoria este o neplată, dar aici n-o să fie deja datorie, vorbim despre pierderi. Bine, datoriile pot fi cauzate de o gestionare proastă a achitărilor, da? Spre exemplu, nu s-a colectat plata de la toți consumatorii.”

Europa Liberă: Așa este.

Corneliu Furculiță: „Și cu timpul va fi îmbunătățită, cineva va achita, va plăti ș.a.m.d., dar aici deja este o problemă...”

Europa Liberă: Eu zic de acele datorii de peste 7 miliarde...

Corneliu Furculiță: „...economică, fiindcă se furnizează gaz către consumator cu un preț care nu acoperă prețul de achiziție al companiei.”

Europa Liberă: Și atunci acoperea prețul companiei?

Corneliu Furculiță: „Da, inevitabil!”

Europa Liberă: Și cum s-au format acele datorii, dacă acoperea?

Corneliu Furculiță: „Păi era un alt preț de livrare. Țineți minte, ultimul preț de livrare, conform contractului vechi, dacă nu greșesc, era la nivel de 140-138 de dolari mia de metri cubi. Diferență este? Practic de trei ori s-a majorat prețul de livrare, iar în prezent – de patru ori s-a majorat, iar tariful...”

Europa Liberă: Și credeți că dacă ați fi fost dvs. la guvernare, ați fi obținut un alt tarif?

Corneliu Furculiță: „Da, la sigur!”

Europa Liberă: Cu ce preț politic?

Corneliu Furculiță: „Nu pot să vă spun acum. Dar care ar fi prețul politic? Care credeți că ar fi prețul politic, spre exemplu?”

Europa Liberă: Acum, Federația Rusă insistă că trebuie să fie găsită o soluție pentru conflictul transnistrean cu orice preț.

Corneliu Furculiță: „Ați auzit astfel de declarații din partea Federației Ruse? Eu nu am auzit.”

Europa Liberă: Am auzit de la Moscova, am auzit din partea Ministerului de Externe că ar fi bine ca părțile să se reîntâlnească și să continue negocierile în formatul „5+2”.

Corneliu Furculiță: „Și ce este aici în dezinteresul Republicii Moldova, dacă ar fi soluționat conflictul sau diferendul transnistrean?”

Europa Liberă: Nu este în defavoarea Republicii Moldova, dar de ce acum Rusia ar insista, ar cere?

Corneliu Furculiță: „Dar eu nu am auzit insistări. Contractul și expirarea acestui contract se cunoșteau încă din luna august și guvernarea trebuia să...”

Europa Liberă: Încă nu era guvernare, pentru că au fost alegerile în iulie și abia în august a fost desemnat guvernul.

Corneliu Furculiță: „În luna august deja aveam guvern. Primul lucru cu care trebuia să se ocupe acest guvern era negocierea sau renegocierea, prelungirea contractului ș.a.m.d. Ați văzut iarăși că s-a vehiculat inițial că este o problemă internă a Gazprom-ului și a Moldovagaz, pe urmă totuși s-a hotărât de plecat, dar iarăși repet că nivelul acestor tratative trebuia să fie ca minim la nivel de prim-miniștri. Până la urmă, pentru Republica Moldova și pentru cetățenii, consumatorii de gaze și plătitorii pentru acest serviciu puțin contează cine pleacă la Moscova, pe cât timp și are el mândria sau nemândria să stea acolo. Guvernul a decis să trimită un ministru, corespunzător și s-a obținut acel nivel de comunicare, de negocieri și preț, fiindcă...”

Europa Liberă: O să încerc totuși să vă duc mai departe. Totuși, Federația Rusă insista ca pe moment să fie luată o pauză în implementarea Pachetului energetic III, mai sunt și alte aspecte.

Corneliu Furculiță: „Bine, și? Guvernul a spus că da, au acceptat aceste condiții. De ce nu se vorbește acum despre aceste condiții?”

Europa Liberă: Deci sunt și condiții politice?

Corneliu Furculiță: „Nu știu dacă sunt condiții politice.”

Europa Liberă: Dar dacă se cere de pus „stop” pe...

Corneliu Furculiță: „Iarăși, noi vorbim acum, haideți așa, cu vorbe: s-a spus, s-a vorbit, haideți să vorbim cu declarații și cu documente. Eu o să am timp, o să mă uit și pe acel contract, fiindcă personal, eu ca jurist, nu înțeleg – a fost o prelungire a contractului sau este un contract nou? Trebuie să vedem și acest lucru. Dacă este o prelungire a contractului – este un lucru, dacă este un contract nou – este altceva. Trebuie să ne uităm asupra acestor condiții, este ceva stipulat din ceea ce spuneți Dvs. acolo sau nu. Dacă a fost vreo presiune, lasă cel care a negociat, în cazul de față, dl Spînu, să comunice Republicii Moldova, iarăși nu prin text că ar fi fost. Ar fi fost...”

Europa Liberă: Ținând cont că totuși criza gazelor nu afectează doar Republica Moldova, această criză a gazelor acum este simțită în întreaga Europă, și nu doar în Uniunea Europeană...

Țările din vecinătate au preț de livrare a gazelor mai mic decât Republica Moldova

Corneliu Furculiță: „Bine, dar noi avem cel mai mare preț de achiziție din zonă? Nu operez acum cu date exacte, dar din câte cunosc, din câte sunt declarații, țările din vecinătate au preț de livrare a gazelor mai mic decât Republica Moldova. De ce nu a putut obține Republica Moldova un preț identic sau aproape identic, similar cu cel al prețului cu care îl achiziționează astăzi Ungaria, Serbia, aceeași Germanie, Polonia? Și să ne întoarcem la procesul cum a fost gestionată criza în luna noiembrie – s-au achiziționat gaze în decurs de câteva zile la prețuri necunoscute până astăzi, s-a declarat...”

Europa Liberă: Tot se zice că e un secret comercial sau sunt clauze.

Corneliu Furculiță: „Păi la acel moment, atunci era secret comercial și nici nu erau clauze și nu era secret comercial, dar se spunea că nu se declară acest preț, deoarece va periclita procesul de achiziție, ca să nu poată fi făcute achizițiile în bază de concurs. Acum nu mai este, el imediat cum s-a încetat trebuia să fie făcut public, dar a fost cumpărat la bursă, prețurile la bursă sunt accesibile și astăzi. Dvs. ați accesat prețurile și v-ați uitat la bursă ce prețuri sunt.”

Europa Liberă: Dar eu la bursă urmăresc ce se întâmplă și acolo în fiecare zi sunt fluctuații, uneori...

Corneliu Furculiță: „Prețul la bursă și prețul de achiziție în baza unui contract sunt lucruri absolut diferite, fiindcă prețul la bursă este inclusiv ceea ce se propune de către re-furnizori sau furnizori care achiziționează gazul de la Rusia, au rezerve, îl scot pe piață. Sunt companii germane care vând gazul rusesc, sunt companii poloneze care vând gazul rusesc, sunt companii din Ungaria, Austria ș.a.m.d. și este un preț cu care cineva îl cumpără acum. În bază de livrări, repet, aceleași țări din Uniunea Europeană au prețuri mai joase decât Republica Moldova. Din ce cauză? Pentru că acolo s-a mers pe un nivel mult mai superior decât nivelul actual la care a negociat Republica Moldova. Este o senzație că această criză a fost intenționat generată pentru a pune cap în cap anumite interese. În rezultat, suferă consumatorul din Republica Moldova și economia țării în general.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă „cap în cap a fi puse anumite interese”?

Corneliu Furculiță: „Iarăși repet: care a fost necesitatea să apeleze la terțe părți, fără să apeleze direct la furnizor? Mă refer la conducerea țării.”

Europa Liberă: Și totuși, dacă Republica Moldova...

Corneliu Furculiță: „Iarăși, gestionarea acestei situații o perioadă a fost un contract bun și s-a vehiculat că este un succes al guvernării, și s-a spus despre implicarea nemijlocită a șefei statului, crearea celulei de criză, un succes, ca apoi să se spună că nu a fost așa. Noi în genere o să apelăm la unele interpelări, fiindcă nu este clar. Dna Gavrilița a spus la un moment dat că Spînu nu avea atribuție să semneze acel contract, apoi se primește că are atribuție. Deci, contractul acesta este valabil sau nu este valabil? Noi asistăm la o contrapunere de declarații, este o neconcordanță, o necoincidență a informațiilor care ni se prezintă. Și astăzi am urmărit prima conferință de presă, a fost un mesaj citit și nu s-a permis de a adresa întrebări.”

Europa Liberă:a e ping-pongul acesta între putere și opoziție.

Corneliu Furculiță: „Și se spune că Republica Moldova a îndeplinit toate condițiile contractului, în afară de una. Și acum se critică...”

Europa Liberă: Interesul opoziției este ca să trimită cât mai multe săgeți critice în adresa guvernării.

Corneliu Furculiță: „Acesta nu este interesul, aceasta este funcția. Și noi am fost criticați pe perioada cât am fost la guvernare, și Dvs. țineți minte foarte bine, dar și noi am reacționat, noi aveam o comunicare mult mai coerentă și mult mai deasă. Aduceți-vă aminte despre acele ieșiri în conferințe de presă ale președintelui de țară, ale președintelui de parlament, ale șefului guvernului. În fiecare luni, în fiecare săptămână, aceste trei persoane, primele din stat ieșeau și comunicau populației care sunt următoarele acțiuni. Și am avut o situație absolut nu mai ușoară decât cea de astăzi, căci am avut un început de pandemie atunci când nu erau nici vaccinuri, nu erau nici protocoale după care să se orienteze, am gestionat, cu toate că am fost criticați că suntem puțin doctori, suntem și așa, și așa; am avut o secetă fără precedent pe care am confruntat-o prin ajutor agricultorilor...”

Europa Liberă: Dl Furculiță, haideți să revenim la problema resurselor energetice.

Corneliu Furculiță: „Revenim. Și vă asigur că, dacă era problema cu resursele energetice, toate trei persoane erau la Moscova și discutau la diferite niveluri, și se întorceau cu un preț mult mai bun, poate cel mai bun pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și care ar fi fost cel mai bun preț cu care s-ar fi întors?

Corneliu Furculiță: „Eu gândesc că se putea de rămas la prețul vechi.”

Europa Liberă: La 170 de dolari?

Corneliu Furculiță: „Plus-minus, da.”

Europa Liberă: În condițiile când criza gazelor se acutizează în întreaga lume?

Corneliu Furculiță: „Bine, într-un complet, împreună cu acele subvenții care puteau fi acordate populației.”

Europa Liberă: Ajungem și la subvenții.

Corneliu Furculiță: „Haideți așa, nu prețul de livrare a gazelor, dar prețul la consumator avea să fie cam același ca și precedentul.”

Europa Liberă: Acuși o să ajungem și la compensații, și la felul cum ar trebui autoritățile să reacționeze ca să vină în ajutorarea cetățenilor, dar vreau să vă întreb: dacă Republica Moldova ar fi avut alternativă la importul de resurse energetice, situația ar fi fost alta?

Corneliu Furculiță: „Astăzi este alternativă, gazoductul Iași-Chișinău este funcțional, dar care ar fi gazul? Iarăși același gaz rusesc care ar veni prin alte conducte. Care ar fi alternativa? În partea aceasta continentală nu este alt furnizor de gaze.”

Europa Liberă: Dar Dvs. vă este clar de ce Federația Rusă insistă ca Moldova să nu implementeze Pachetul energetic III european?

Corneliu Furculiță: „Nu sunt specialist în energetică, sincer vă spun. Și iarăși, dacă au fost așa presiuni, persoana care a negociat trebuia să spună despre existența lor.”

Europa Liberă: Dar vă este clar de ce în regiunea transnistreană trebuie să se achite mai puțin de un leu pentru un metru cub de gaze și în Republica Moldova să fie de 10 ori mai mare?

Corneliu Furculiță: „Consumatorii plătesc. Din câte eu cunosc, acolo consumatorii achită facturile la gaz.”

Europa Liberă: Un leu...

Corneliu Furculiță: „Nu cunosc. Dna Valentina, nu cunosc!”

Europa Liberă: Au dat publicității chiar autoritățile de acolo.

Corneliu Furculiță: „Păi, asta-i treaba lor internă, dacă au găsit astfel de posibilități ca populația să achite astfel de preț. Mai departe cum se vor descurca ei, este problema lor. E regretabil că Republica Moldova nu găsește astfel de soluții încât consumatorul să achite un preț posibil și acceptabil pentru el.”

Europa Liberă: Știți că s-a mai pus întrebarea: demnitate sau umilință trebuie să manifești în timpul negocierilor?

Corneliu Furculiță: „În timpul negocierilor trebuie să aperi interesele țării tale. Și probabil aici este vorba, în primul rând, de demnitate, atunci când îți aperi interesele țării tale. Ca să apreciem limita umilinței sau demnității, trebuia să iasă atunci negociatorul și să spună: «Oameni buni, pe mine mă umilesc!».”

Europa Liberă: Pe 31 martie expiră termenul acordului pe care îl au autoritățile Republicii Moldova privind asigurarea cu energie electrică.

Corneliu Furculiță: „Și iarăși, Dvs. vorbiți despre umilință, repet iarăși: guvernul a comentat atunci printr-o... Bine, poate este timpul deja să aibă și careva astrologi acolo, dar unul din miniștri a spus...”

Europa Liberă: Dvs. vorbiți cu sarcasm acum.

Corneliu Furculiță: „Unul din miniștri a comentat că gestul în care a fost semnat este un gest de dominare și Republica Moldova prin reprezentanții ei a dominat. Deci, haideți așa – este un dialog care trebuie să fie și trebuie să fie o coerență în declarații, nu când ne convine – am dominat, când nu ne convine – deja ne-au dominat, deci aici să se determine care pe care au dominat. Până la urmă, toate acestea sunt o farsă pe care pe final, repet, o să trebuiască s-o achităm noi, consumatorii, și economia Republicii Moldova. Suntem în dublă lovitură și este un șoc, care vă spun că este ca prima lovitură în box – știți cum se spune? –, dar să nu urmeze knockout.”

Europa Liberă: Și cred că e bine să facem precizarea că totuși în spațiul public a fost dată publicității scrisoarea care a venit de la Gazprom către autoritățile Republicii Moldova, și nu contractul, așa că, cel mai probabil, o să se insiste și de azi înainte să fie dat publicității și contractul, care a fost negociat între cele două părți și cel mai mult contează totuși cine și-a pus semnătura pe acest contract.

Corneliu Furculiță: „Părțile contractului, cine au negociat și cine a semnat acest contract. Și iarăși vorbim despre transparența decizională, fiindcă probabil în sesiunea declarată acum extraordinară va fi și semnarea acordurilor cu FMI-ul, da? Acorduri care până astăzi iarăși nu sunt publice. Deci care este transparența? Ei întreabă adeseori: Susțineți sau nu susțineți? Păi, dați să facem cunoștință cu acele acorduri și pe urmă o să decidem: susținem sau nu susținem. Atâta timp cât nu le cunoaștem, cât nu au fost făcute publice, nu putem vorbi și despre susținere.”

XS
SM
MD
LG