Raportul privind drepturile omului, dat publicității de Departamentul de Stat de la Washington, descrie politizarea excesivă a presei, mecanismele financiare corupte din acest domeniu și politicile editoriale subordonate intereselor patronilor din mass-media. Sunt date ca exemple negative televiziunile de știri Antena 3 și România TV, controlate de oameni de afaceri,“suporteri vocali ai guvernului”. Dincolo de presa liberă, Raportul adaugă prezența în peisajul mediatic a instituțiilor de presă aflate direct sau indirect la dispoziția politicienilor, atât la nivel național, cât și la cel local, explicând că adesea știrile și politica editorială a diferitelor posturi de radio, de televiziune sau redacților ziarelor reflectă presiunile pe care le fac patronii acestora. Experții Departamentului de Stat de la Washington menționează derapajele patronilor inculpați, care își dau afară angajații imparțiali atașați de valorile statului de drept, hărțuirea unor ziariști care sau ocupat de investigații sau presiunile Fiscului asupra unor instituții de presă.
Este lăudată în Raport activitatea procurorilor anticorupție pentru că “au continuat în ritm constant” să investigheze numeroase cazuri în care au fost implicați politicieni, magistrați și funcționari publici. Parlamentul este criticat, în schimb, fiindcă s-a opus cercetării penale în cazul unor foști miniștri.
Documentul Departamentului de Stat consideră că sistemul judiciar a luat măsuri de urmărire penală şi de sancţionare a funcţionarilor care au săvârşit abuzuri, dar că autorităţile au amânat procedurile care implică presupuse abuzuri ale poliţiei de aceea în final rezultatul a fost că multe dintre cazuri s-au încheiat cu achitarea. Raportul mai arată că Poliţia a fost frecvent exonerată în cazurile de bătăi şi alte tratamente crude, inumane sau degradante, iar corupţia de la nivelul Poliţiei “a contribuit la lipsa de respect faţă de poliţişti a cetăţenilor şi la ignorarea autorităţii lor”. Mita este în continuare o practică obișnuită în sectorul public susține documentul, care descrie pe larg și grupurile discriminate. Se vorbește astfel despre faptul că femeile sunt subreprezentate în politică din cauza barierelor sociale existente și despre faptul că în Camera Deputaților din 261 de aleși, doar 68 sunt femei și în Senat din 136, numai 19. Deasemenea documentul se referă la violența domestică, în care, cel mai adesea agresorul scapă nepedespit, dacă nu a provocat moartea victimei.
Acte de antisemitism au loc în fiecare an, cu toate că numărul evreilor din România este de doar circa 3000. În context este vorba despre vandalizarea unor morminte din Cimitirul Evreiesc din București, anul trecut în aprilie, despre glorificarea Mișcării Legionare în mass media, despre Fundația Brătianu care a lansat cartea “Sionismul Nazist” de Radu Theodoru, fost membru al partidului extremist România Mare. Menținerea la Cluj a unei străzi cu numele poetului Radu Gyr, comandat legionar și a bulevardului Mircea Vulcănescu în capitala României, cu toate că Vulcănescu a fost membru al guvernului Ion Antonescu și susținător al polticilor anti-Semite sunt de asemenea reproșuri aduse de Raportul Departamentului de Stat de la Washington.
Din întreg documentul rezultă, că România are tot cadrul legal necesar pentru a funcționa ca o democrație, dar că lipsa voinței politice, prejudecățile și mentalitățile existente în instituțiile de stat sabotează întregul procesul de modernizare.
