Fostul ministru de externe al României, Cristian Diaconescu a declarat Europei Libere că regiunea Mării Negre poate fi „testată” de Federaţia Rusă în încercarea liderului de la Kremlin Vladimir Putin de a redefini relaţia Moscovei cu NATO, iar România şi Republica Moldova ar trebui să- şi unească eforturile pentru a pute să- şi apere securitatea.
Europa Liberă: Se presupune că situația în regiune va deveni și mai tensionată, pentru că nimeni nu știe în ce măsură poate să escaladeze conflictul dintre Rusia și Ucraina. Ne interesează ce poziție ar trebui să aibă România, ca țară membră NATO, dar și Republica Moldova, stat cu neutralitate consfințită în Legea Fundamentală a țării. Vom vorbi și despre cooperarea moldo-română, și despre micile/marile disensiuni din cadrul Partidului Mișcarea Populară, o să ne spuneți Dvs. mai multe, dar vreau să începem totuși de la situația regională, pentru că, dacă e să credem și experților – ea devine destul de fierbinte. Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a anticipat că Federația Rusă va interveni în Ucraina, avertizând însă din nou că o ofensivă militară va avea consecințe economice grave asupra Rusiei. Vorbind despre poziția lui Vladimir Putin, președintele american și-a exprimat părerea că liderul rus încă nu dorește un război la scară largă, dar urmărește escaladarea conflictului în confruntare. Ce pronosticuri puteți să faceți Dvs., cunoscând foarte bine arta diplomatică, forța cuvântului poate să fie mai puternică acum, în această stare de împrejurări?
Cristian Diaconescu: „În primul rând, este una dintre cele mai complicate crize după anii ‘90, după Războiul Rece, este o criză cu mai multe variante în ceea ce privește posibilele deznodăminte, nu este deloc simplu ceea ce se întâmplă, pe zi ce trece, cel puțin din perspectiva Federației Ruse, este tot mai greu să se situeze pe poziții ceva mai flexibile. Deci, practic au avut loc trei întâlniri până în acest moment – cea organizată între Federația Rusă și Statele Unite, a urmat la Geneva întâlnirea NATO – Rusia, după care întâlnirea în cadrul OSCE cu statele membre. Din aceste întâlniri am înțeles un lucru: acesta este spațiul care se discută acum din punctul de vedere al amenințărilor de securitate, spațiul OSCE. Sigur că după primele runde de negocieri nimeni nu se aștepta să existe soluții imediate, practic, părțile și-au
Evident că din punctul de vedere al Alianței Nord-Atlantice nu se poate pune problema acceptării, să spunem, privind retragerea în frontierele strategice din 1997 sau a unor decizii autoasumate privind interzicerea extinderilor ulterioare, indiferent unde s-ar întâmpla acestea.
exprimat pozițiile de o variantă maximală. Evident că din punctul de vedere al Alianței Nord-Atlantice nu se poate pune problema acceptării, să spunem, privind retragerea în frontierele strategice din 1997 sau a unor decizii autoasumate privind interzicerea extinderilor ulterioare, indiferent unde s-ar întâmpla acestea. Aceste solicitări ale Moscovei odată acceptate, practic ar face Alianța Nord-Atlantică inoperantă în condițiile tratatului de înființare, ale Tratatului de la Washington. Se mai poartă discuții și la nivel informal, și din această perspectivă și de acolo s-ar putea să apară rezultate care nu vor fi neapărat publice, dar care la un moment dat se vor răsfrânge asupra situației în sine. Federația Rusă, în acest moment, așa cum rezultă din ceea ce se comunică public, a trecut la desfășurări militare cu caracter ofensiv, inclusiv prin exerciții în Belarus orientate spre Polonia și Lituania. Au apărut afirmații din zona americană în ceea ce privește posibile acțiuni sub steag fals în Ucraina, acel tip de provocare ce ar legitima la un moment dat o intervenție militară directă, inclusiv ideea unui tip de microb informatic extrem de coroziv și periculos privind instituțiile din Ucraina. Se vorbește mult, rezultatele sunt destul de reduse, iar în mijlocul focarului se află România și Republica Moldova. Aici nu este vorba numai de Ucraina, atenție! Sigur Ucraina, din perspectiva limitelor de demarcație a intenției Alianței Nord-Atlantice, preocupă Federația Rusă, dar spațiul de securitate, într-o formă sau alta, în condiții de escaladare, pe de o parte ne cuprinde și pe noi, pe de altă parte evident că, odată ce este amenințat, și Chișinăul, și Bucureștiul trebuie să intre într-o stare de alertă, după părerea mea, foarte serioasă.”
Europa Liberă: Recent la un post de televiziune din România ați sugerat că regiunea Mării Negre va fi testată în următorii ani de Federația Rusă în încercarea lui Vladimir Putin de a redefini relația Moscovei cu Alianța Nord-Atlantică, iar România, dacă vrea să conteze, ar trebui să se implice mai mult decât simpla exprimare diplomatică a preocupării față de comportamentul Kremlinului. La ce v-ați referit?
Cristian Diaconescu: „La solidaritate, parteneriat împreună între noi, între Republica Moldova și România. Da, este adevărat, constituțional Republica Moldova a ales calea europeană, dar acum discutăm despre alte subiecte. Și din această perspectivă, situația strategică în care ne aflăm ambele state presupune un plan comun de răspuns pe mai multe variante. Și aici nu mă refer la cele de natură militară, să fie foarte clar, dar sunt elemente de război hibrid, pot apărea la un moment dat accidente care să intre în spirală și escaladări care, odată neprevenite sau necontrolate, să nu mai poată fi oprite. Deci de această dată discutăm de securitatea națională a statelor noastre. În al doilea rând, în această zonă, fie în proximitatea Alianței, mă refer la Republica Moldova, fie chiar înăuntrul Alianței, și aici mă refer la România, vor exista elemente de testare, așa cum se întâmplă în Belarus, sunt
Noi avem obligația, și mai ales în fața opiniei publice, de a spune exact la ce ne putem aștepta, pentru că lumea trebuie să fie pregătită, indiferent din ce perspective.
exerciții militare sau urmează să desfășoare exerciții militare, care testează solidaritatea alianței privind Polonia și Lituania, și acest lucru se poate întâmpla sau pe alt tip de scenariu fie în Republica Moldova, fie la Gurile Dunării. Deci, toate aceste elemente trebuie avute în vedere, eu sper că acest lucru se întâmplă, și procedat de așa manieră încât reacțiile în caz de o astfel de evoluție să nu fie unele pe moment, ci să fie pregătite pe variante în funcție de tipul de amenințare care la un moment dat s-ar produce. Deci, repet, sper să nu se întâmple așa ceva, dar noi avem obligația, și mai ales în fața opiniei publice, de a spune exact la ce ne putem aștepta, pentru că lumea trebuie să fie pregătită, indiferent din ce perspective, așa că dialogul între Chișinău și București sper că este în acest moment unul 7 cu 24, cum se spune, iar pe de altă parte, în mod evident, și eforturile României în a genera răspunsuri care arată solidaritatea și coeziunea în Alianța Nord-Atlantică sunt în egală măsură utile și României, și Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Republica Moldova are acest conflict nesoluționat de 30 de ani, conflictul transnistrean, serviciile de informație ucrainene au spus săptămâna trecută că serviciile speciale rusești „pregătesc” provocări împotriva militarilor ruși din regiunea transnistreană, intenționând să dea vina pe Ucraina. Cât de mult trebuie de luat în calcul și acest aspect al problemei?
Cristian Diaconescu: „Da, sunt acțiunile sub steag fals. Auzim astfel de semnale din gura președintelui Statelor Unite, din luările de poziție ale unor miniștri din Europa. Deci nu putem să nu ținem seama de astfel de elemente de alertă, sigur pot avea și o valoare de semnal, dar pot reprezenta chiar și gesturi cu un anume tip de coeficient de certitudine. Federația Rusă și-a retras personalul diplomatic neesențial, cum se spune, din Ucraina, inclusiv soțiile și copiii diplomaților, ceea ce în egală măsură, repet, poate avea valoare ca și transmiterea unui tip de atitudine, dar poate fi și într-adevăr o chestiune de protecție a respectivului personal din perspectiva unei confruntări directe.”
Europa Liberă: Dar Dvs. credeți că chiar e posibil în anul 2022 să fie refăcută fosta URSS, așa cum își dorește Federația Rusă?
Cristian Diaconescu: „Nu, nu cred că este posibil. Nu cred că își dorește fosta URSS, este o chestiune care, evident, suntem în zona supozițiilor, care ține mai mult de nivelul de influență, repetat Federația Rusă a menționat că dorește să fie considerată un jucător strategic global, și nu numai unul regional, iar pe de altă parte există disensiuni, există puncte de vedere diferite în Alianța Nord-Atlantică, între europeni între ei, între europeni și americani și aceste dificultăți nu-s de ieri, de alaltăieri, așa că și din acest punct de vedere poate Moscova consideră că este un moment oportun să intre în logica de redefinire a sferelor de influență, ceea ce, după părerea mea, ar fi absolut distrugător în legătură cu pacea în lume.”
Europa Liberă: Întrebarea care se pune acum e dacă Occidentul va rămâne unit.
Cristian Diaconescu: „Întrebarea care se pune acum într-adevăr este dacă Occidentul va rămâne unit. Federația Rusă n-a făcut un secret din faptul că, din perspectiva dialogului fundamental, esențial, inclusiv în ceea ce privește reducerea armamentului convențional și a celui nuclear, consideră ca singur partener viabil de discuție Statele Unite. Deci, practic a sărit peste Europa din această perspectivă, am văzut, mă rog, ultimele declarații ale președintelui Franței, care încearcă să repună în joc Europa, sunt convins că liderii europeni discută intens cu Moscova pe diverse paliere, dar în acest moment, cel puțin din semnalul public, situația arată cum spuneam.”
Europa Liberă: Credeți că Rusia e preocupată inclusiv de extinderea Alianței Nord-Atlantice către Est?
Cristian Diaconescu: „Da.”
Europa Liberă: Și de ce ar trebui atât de mult să fie nu doar preocupată, dar îngrijorată?
Cristian Diaconescu: „Nu în ideea neapărat a unei confruntări militare, ci datorită faptului că acesta a fost un mesaj politic intens promovat în mediile politice, și nu numai din Federația Rusă, ideea că NATO, prin extinderea sa, înconjoară și sufocă Federația Rusă și dacă nu sunt luate măsuri preventive, practic se va ajunge la o condiționare inclusiv economică a Federației Ruse și la o amenințare directă. Și pentru a rămâne consecvent cu un astfel de mesaj, în mod categoric prima țară față de care există un interes de a nu deveni membru al Alianței este Ucraina.”
Europa Liberă: Dar Rusia ia în calcul că ar putea să fie consecințele destul de dezastruoase chiar pentru această țară, pentru că după anexarea Crimeii au fost instituite acele sancțiuni economice din partea Uniunii Europene, din partea Occidentului, acum și liderul de la Casa Albă spune că aceste sancțiuni ar putea să fie mult mai dure? Pentru Federația Rusă chiar să nu conteze și cum se va dezvolta economic această țară, eventual dacă se ajunge la o confruntare cu Ucraina?
Cristian Diaconescu: „În astfel de situație și când iei decizii majore cu astfel de rezonanță contează raportul cost/beneficii. Nu știu care sunt costurile pe care ar putea să și le asume Federația Rusă din acest punct de vedere, dar o prezență afirmativă este clar considerată un beneficiu. Sigur că, așa cum au anunțat occidentalii, dar mai ales americanii, în condițiile în care ar fi atacată Ucraina, reacțiile vor fi extrem de dure de natură economică, însă, nu militară. Așa că aici, repet, sunt elemente de raport, evident atâta vreme cât s-au acceptat negocierile, Antony Blinken se va întâlni cu Lavrov la sfârșitul acestei săptămâni din nou, câtă vreme există interes și de o parte, și de alta, indiferent de ce se spune public, nișa de oportunitate pentru detensionarea situației cred că este interesantă pentru ambele părți.”
Europa Liberă: Dar există loc pentru dialog cu Federația Rusă din partea Occidentului? Ați menționat și Dvs. că SUA vor insista și în continuare pe acest dialog. Ar putea totuși să se soldeze cu rezultat pozitiv această discuție cu Federația Rusă?
Cristian Diaconescu: „Eu cred că o chestiune importantă în această zonă este că toată lumea ar avea de pierdut în condițiile unei escaladări. În al doilea rând, NATO are oficial luată decizia ca în relația cu Federația Rusă, după 2014, după ocuparea Crimeii, să existe trei paliere de acțiune: dialogul, apărarea și descurajarea, iar Federația Rusă știe acest lucru, că pe aceste trei zone Alianța Nord-Atlantică va acționa fără doar și poate.”
Europa Liberă: Cum ar trebui noi să ne imaginăm că va acționa Alianța Nord-Atlantică?
Cristian Diaconescu: „Sunt încurcate căile Domnului din acest punct de vedere. Gândiți-vă că trăim într-o lume în care interacțiunea este prevalentă. Deci, în momentul în care strici un corespondent într-o zonă s-ar putea să ai consecințe în cu totul și cu totul altă zonă. Pot să vă dau un exemplu, când a fost criza cu migrația generată artificial la frontiera Poloniei de către Belarus, cu toate declarațiile tensionate și amenințările, cu intervenția militară și cu represaliile, conducta de gaz care alimenta Germania și Austria funcționa, deci gazul în continuare pleca dinspre Belarus spre Occident. Aveau loc confruntări retorice extrem de grave la frontiera Poloniei, migranții încercau să treacă dincolo, în Polonia și Lituania, și cu toate acestea, relațiile comerciale mergeau înainte. Și cineva ar putea să întrebe: „Dle, dar cum se poate”? Iată că se poate.”
Europa Liberă: Încercați asta să ne sugerați, că situația rămâne a fi una imprevizibilă?
Cristian Diaconescu: „Da. În acest moment, din câte știu și eu, nu s-a ajuns la acel moment de inflexiune dincolo de care să înceapă negocierile efective, adică acele negocieri care duc spre o rezolvare a problemei.”
Europa Liberă: Să trecem la cooperarea moldo-română. S-a anunțat deja, pentru data de 11 februarie urmează să fie convocată ședința comună a celor două guverne – de la Chișinău și București –, o agendă destul de încărcată. Cel mai probabil se va discuta și situația din regiune, dar cum ați sugera Dvs. să se dezvolte această cooperare moldo-română în continuare, ținând cont și de „războiul gazelor”, și de interconectarea energetică, care e destul de importantă pentru Republica Moldova astăzi când, iată, Federația Rusă iarăși face presiuni asupra autorităților din Republica Moldova că, dacă nu-și onorează obligațiunile financiare, atunci Moscova ar putea să sisteze livrarea de gaze către Republica Moldova și de această situație instabilă din regiune?
Cristian Diaconescu: „Am participat cred că la două sau la trei întâlniri interguvernamentale. Din aceste întâlniri au rezultat cuvinte frumoase, dar niciun proiect. Deci, dacă Chișinăul și Bucureștiul formează o echipă de negociere comună în care să discute absolut tot ceea ce ne preocupă și care ar fi căile să dezvoltăm cooperarea în sensul unei reîntregiri, dar nu de fațadă, atunci această întâlnire ar avea sens. Dacă din nou se întâlnesc miniștrii, exprimând fiecare un punct de vedere în ceea ce privește: 1) disponibilitatea; 2) dorința de a coopera și atât, poate fi o întâlnire pentru presă și de ochii lumii, dar care nu va conta.”
Europa Liberă: Dar când ați spus „posibilitatea unei reîntregiri”, la ce v-ați referit?
Cristian Diaconescu: „M-am referit la ceva mult mai complex decât declarații de circumstanță sau care fac parte contra-argumentativ din războiul hibrid, m-am referit la colaborare punctuală, pe mai multe paliere: economic, politic, militar, instituțional, în domenii pe care, repet, dacă există disponibilitate și de o parte, și de alta, în mod concret se pot identifica. Mă refer la o reîntregire în ceea ce privește conectarea la valorile vestice. Ideea de a rezolva punctual, de a stinge incendii în diverse locuri, cu măsuri mai mult sau mai puțin respectate după aceea la nivel instituțional, este una perfect contraproductivă astăzi. Priviți ce mize sunt în jurul nostru, or de la aceste teme pe o listă bine pusă la punct, un plan cu date, cu momente certe în care cele două țări să se coordoneze reciproc mi se pare absolut necesar, altfel vorbim de pomană doar.”
Europa Liberă: Dle Diaconescu, a devenit funcțional gazoductul Iași-Chișinău, dar se pare că nu a fost rezolvată problema în întregime sau că e funcțional și că, da, au curs deja gaze prin țevile acestei conducte este o realitate, dar că deocamdată Moldova depinde de importul de resurse energetice din Est și de la Moscova în particular, asta e situația.
Cristian Diaconescu: „Dacă asta e situația și dacă nu avem soluții alternative, înseamnă că nu o putem rezolva. Lucrurile sunt simple. Doar ca să faci o lansare de candidatură la președinție în România în 2014 inaugurezi acest gazoduct, în iarna respectivă alimentează două-trei sate din Republica Moldova, după care constați că Transgazul are altă presiune și că pe țeavă lucrurile nu funcționează și s-au oprit. Deci la acest tip de exemplu mă refer și la multe altele. O problemă care la un moment dat ar putea să apară în Republica Moldova, chiar nu știu în ce măsură România, punctual: 1) poate s-o prevină; 2) poate genera sprijinul partenerilor occidentali în sensul unui suport, chiar dacă Republica Moldova nu e stat NATO. Care există planul? Există? Poate că da și poate că nu știm noi.”
Europa Liberă: Rămâneți la ideea care este acreditată și în mediul de experți că Moscova va continua să șantajeze Republica Moldova prin livrarea de gaze?
Cristian Diaconescu: „Dar generează probleme și în România, cerând contracte pe termen lung, chiar dacă ar fi, de exemplu, să ne uităm la exemplul Ungariei, toate aceste contracte pe termen lung, cu prețuri ceva mai reduse, din noul contract cu Gazprom, toate aceste contracte pe termen lung presupun și anumite concesii politice.”
Europa Liberă: Și care ar fi aceste concesii?
Cristian Diaconescu: „Asta ține de fiecare stat să-și asume ce crede că poate să accepte din acestea.”
Europa Liberă: Să ne spuneți și ce se întâmplă în sânul Partidului Mișcarea Populară, pentru că în spațiul public deja s-a văzut că ați ajuns într-o mică confruntare cu fostul lider, Eugen Tomac, europarlamentar. Ce ar dori el, ce vă propuneți Dvs. în continuare cu această formațiune să rezolvați?
Cristian Diaconescu: „Nu, nu este neapărat ceva de natură confruntațională, sunt tensiuni, mulți preiau diverse mesaje și, ca în orice partid politic, încearcă să transmită între ei diverse semnale, gesticulația fiind considerată în numele unuia sau altuia dintre noi. Am un dialog foarte bun cu Eugen Tomac. Partidul, pe de o parte este în opoziție, pe de altă parte are peste 2.200 de aleși locali și 50 de primari. Deci este în opoziție, nu poate juca în parlament și de aici apar probleme, iar pe de altă parte, toate celelalte partide sunt interesate, evident nu neapărat să coopereze, cât ca acest partid să dispară de pe piață. Și atunci se răsfrâng, nu poți să pui o barieră la intrarea în mesajul partidului și se răsfrâng și pe anumite aspecte interne, dar cred că o să le rezolvăm, nu este nicio problemă.”
Europa Liberă: Adică să înțeleg că cineva din interiorul partidului nu s-a împăcat cu gândul că partidul a rămas în opoziție?
Cristian Diaconescu: „Cei din afara partidului nu se împacă cu ideea că încă mai existăm politic, mai ales pe partea dreaptă, unde practic se cam prăbușesc toate celelalte partide.”
Europa Liberă: Dar această situație se pare că e valabilă și în Republica Moldova acum și ce e de făcut?
Cristian Diaconescu: „Raționalitate și a juca cinstit, altceva nu văd.”
Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova, ținând cont de această vulnerabilitate din regiune?
Cristian Diaconescu: „Partidul Mișcarea Populară printre partidele din România are o obligație în plus în legătură cu atenția politică, și nu numai, în ceea ce privește Republica Moldova. La sfârșitul acestei luni voi fi și eu în Republica Moldova și cred că din această perspectivă voi transmite și acolo mesajele noastre. Repet: ne asumăm politic obligația unei prezențe concrete pe idei, pe proiecte, eu rămân consecvent, așa cum am mai spus că în relația dintre Republica Moldova și România, dacă vrei să fii cinstit, trebuie să fii pragmatic.”
