Linkuri accesibilitate

Criza gazelor, fotbal și COVID în „Republica” Sheriff


Piața agroalimentară în Tiraspol

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Criza gazelor și COVID în „Republica” Sheriff
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00

Din sumarul ediţiei:

Ar fi nevoie de doi ani pentru a atinge cota de 70 la sută de persoane vaccinate în regiunea transnistreană, dacă actualul ritm de vaccinare nu va fi accelerat. Chiar dacă are o rată scăzută de vaccinare și una ridicată de îmbolnăviri, în regiunea transnistreană nu există restricții privind accesul la evenimente sau spații publice. Vicepremierul pentru reintegrare de la Chişinău, Vladislav Kulminski, a demisionat, ceea ce îndepărtează din nou reluarea negocierilor în formatul 5+2. Cum a fost văzută criza gazelor la Tiraspol și un interviu cu analistul ucrainean Vitali Portnikov despre gaze și conflictele înghețate din regiune.

***

Pentru început, însă, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Guvernul de la Chişinău a fost obligat să ceară avizul Parlamentului în deciziile ce țin de reintegrarea țării. Parlamentul de la Chişinău a creat joi o comisie specială care are sarcina de monitorizare și control parlamentar asupra politicilor de reintegrare a Republicii Moldova. În hotărârea Parlamentului de spune că în cazul tuturor deciziilor ce țin de reintegrare, Guvernul va solicita avizul consultativ al noii comisii solicitare însoțită „de argumentarea necesității semnării documentului respectiv, cu specificarea eventualelor consecințe de ordin politic, financiar-economic sau de altă natură”. „Astfel noi, parlamentarii, ne vom exercita dreptul de control parlamentar permanent”, a spus președintele Legislativului, Igor Grosu.

Vladislav Kulminski, viceprim-ministru pentru Reintegrare
Vladislav Kulminski, viceprim-ministru pentru Reintegrare

Chişinăul și Tiraspolul par să aibă viziuni diferite în ceea ce privește reluarea negocierilor pentru reglementarea transnistreană în formatul 5+2, înghețate de peste doi ani. Runda despre care se discuta că ar putea avea loc la începutul săptămânii trecute s-a amânat. Iar vineri, vicepremierul pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, a demisionat din funcție, explicând gestul prin priorități de ordin familial. Demisia îndepărtează și mai mult eventuala dată a reluării negocierilor. Membru fără portofoliu al cabinetului Gavrilița din luna august, Kulminski a fost responsabil de reglementarea transnistreană, iar în plină criză energetică a fost la Moscova unde s-a întâlnit cu șeful adjunct al administrației prezidențiale Dmitri Kozak, întâlnire despre conținutul căreia nu s-au dat niciun fel de detalii.

Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a anunțat că în ciuda eforturilor depuse, tânărul Adrian Glijin, reținut acum mai bine de un an de către structurile de la Tiraspol, nu a putut fi contactat și nu se știe nimic despre starea lui de sănătate și condițiile de detenție, după cum nu se știe când și dacă va fi eliberat. Instituția mai precizează că drepturile și libertățile tânărului continuă să fie lezate. Acum două săptămâni Asociația Promo-LEX a lansat campania online #Arătați-l viu, menită să determine autoritățile Republicii Moldova și Federaţiei Ruse, precum și părțile din formatul 5+2 să se implice în eliberarea lui Adrian Glijin.

Inter-Milano a câștigat miercuri meciul cu Sheriff-Tiraspol din runda a patra a grupelor UEFA Champions League. Italienii sunt pe locul doi, cu șapte puncte, la două lungimi în urma liderului Real Madrid, în timp ce Sheriff coboară pe locul trei, cu șase puncte. Echipa de la Tiraspol păstrează șanse la calificarea în runda următoare din Liga Campionilor. Șahtior, ultima clasată, are doar un punct, cu două jocuri înaintea finalului fazei grupelor. Cu ocazia meciului de la Tiraspol așa-numita vamă transnistreană a ridicat miercuri după amiaza orice control la linia administrativă și în regiunea transnistreană s-a putut intra liber. În același timp, spectatorilor nu li s-a cerut prezentarea unui test sau certificat Covid, la intrarea pe stadionul Sheriff.

Certificat vaccin anti-COVID eliberat la Tiraspol
Certificat vaccin anti-COVID eliberat la Tiraspol

Va fi nevoie de doi ani pentru a atinge cota de 70 la sută de persoane vaccinate în regiunea transnistreană, dacă ritmul vaccinării nu va fi accelerat, a declarat medicul sanitar-șef din stânga Nistrului, Natalia Beril. În acest moment în regiunea transnistreană cota de vaccinare este de doar 24 la sută. În încercarea de a accelera imunizarea, autoritățile sanitare locale au deschis puncte de vaccinare la piețele agroalimentare, se fac maratoane de week-end și sunt organizate echipe mobile care merg în sate. Cu toate că rata de vaccinare rămâne foarte scăzută, iar cifrele îmbolnăvirilor sunt foarte mari, în regiunea transnistreană nu există niciun fel de restricții legate de evenimentele publice sau de accesul în localuri.

Președinta Republici Moldova Maia Sandu a anunțat într-un interviu pentru televiziunea publică Moldova 1 că ministrul de externe Nicu Popescu se va întâlni pe 17 noiembrie la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov. În același interviu, șefa statului a calificat drept foarte dificile negocierile cu Gazprom, subliniind că criza gazelor a scos la iveală multe chestiuni problematice în relațiile dintre Chișinău și Moscova, între care restricțiile la exportul de produselor agricole moldovenești în Rusia, problema transnistreană și acordurile privind garanțiile sociale pentru cetățenii moldoveni care lucrează în Rusia.

Vicepremierul Andrei Spînu, responsabil pentru domeniul energetic, pune responsabilitatea crizei energetice pe fostele guvernări care ar fi lăsat sectorul total descoperit, fără a identifica surse alternative. Actualul guvern lucrează pentru a pune la punct abordări noi, vrea să finalizeze interconexiunile energetice cu România și să creeze rezerve de stat de gaze naturale, în depozite închiriate în România și Ucraina, a spus vicepremierul Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Compania Moldovagaz a cerut Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să aprobe majorarea de peste două ori a tarifelor interne la gazele naturale, pentru a reflecta prețul convenit cu Gazprom în noul contract de furnizare pe termen lung. Guvernul a spus că așteaptă decizia ANRE despre noile tarife pentru a adopta compensații pentru populație.

***

Va fi nevoie de doi ani pentru a atinge cota de 70 la sută de persoane vaccinate în regiunea transnistreană, dacă ritmul vaccinării nu va fi accelerat, a declarat medicul sanitar-șef din stânga Nistrului, Natalia Beril.

În acest moment în regiunea transnistreană cota de vaccinare este de doar 24 la sută. În medie pe Republica Moldova acest indicator este la fel, foarte scăzut, de doar de 25,5 la sută.

Vaccinurile ajung în regiunea transnistreană prin intermediul Chişinăului, care transmite Tiraspolului 10 la sută din donații, dar și din loturile achiziționate din Bugetul de stat. În acest moment locuitorii regiunii se pot vaccina și Pfizer, AstraZeneca și Sinovac, există și cantități limitate de Johnson&Johnson, disponibil însă doar în unele orașe.

În încercarea de a accelera vaccinarea, autoritățile sanitare locale au deschis puncte de vaccinare la piețele de la Tiraspol, Bender, Râbnița, Slobozia și Dubăsari, se fac maratoane mobile de week-end și sunt organizate echipe mobile care merg în sate. Cu toate acestea rata de vaccinare rămâne foarte scăzută. Vineri, de exemplu, presa din regiunea transnistreană a anunțat că s-au vaccinat puțin peste 640 de persoane, asta în timp ce au fost înregistrate peste 500 de cazuri noi de îmbolnăviri de Covid-19.

Incidența îmbolnăvirilor în regiunea transnistreană rămâne foarte ridicată – mai mult de o treime din noile cazuri zilnice din Republica Moldova sunt înregistrate în stânga Nistrului, iar marea majoritate sunt persoane nevaccinate. Spitalele din regiune practic nu mai au locuri.

Și chiar dacă cifrele îmbolnăvirilor sunt foarte mari, în regiunea transnistreană nu există niciun fel de restricții legate de evenimentele publice sau de accesul în localuri. La meciul Sheriff - Inter Milano de miercuri de exemplu s-a putut intra liber, la intrare pe stadionul de la Tiraspol nu s-a cerut un certificate de Covid.

Vacanța școlară în schimb a fost prelungită până pe 15 noiembrie, colegiile și universitățile au trecut la studii în format on-line, iar grădinițele lucrează în regim obișnuit, cu accent pe respectarea măsurilor de protecție.

În piața agroalimentară, Tiraspol
În piața agroalimentară, Tiraspol

Corespondenții noștri în stânga Nistrului au stat de vorbă cu oamenii întâlniți pe stradă la Tiraspol și Bender, întrebându-i dacă s-au vaccinat sau nu:

Vox:

- Din familia mea s-a vaccinat deocamdată doar mama, restul încă nu – am fost recent bolnavi cu toții. Vaccinarea e un lucru bun, așa cred eu. Dar unii consideră altfel – fiecare e cu părerea lui. Noi ne vom vaccina, dar încă nu știu cu ce vaccin.

- Eu nu am fost vaccinată, mă voi vaccina la primăvară. Acum încă mai am anticorpi și cred că vor fi suficienți să mă protejeze. Eu vreau să mă vaccinez cu Pfizer – se consideră că este mai bine testată. Majoritatea rudelor mele s-au vaccinat cu Pfizer și slavă domnului nu avem niciun deces printre cei apropiați.

- Nu sunt vaccinată, dar intenționez să merg să fac vaccin. Mi-l voi face pe cei chinezesc. Mie mi se pare că ea este mai aproape, suntem mai receptivi pentru ea.

Punct de vaccinare în Tiraspol
Punct de vaccinare în Tiraspol

Eu nu m-am vaccinat și deocamdată totul este bine. Am fost bolnavă de două ori…

- În ceea ce privește vaccinarea, depinde foarte mult ce vaccin. A fost puțin timp pentru testare și eu cred că cel mai probabil vaccinul se testează acum pe oameni. Eu după ce am văzut videouri cu oameni care se bat în convulsii după vaccinare mă cam tem să-mi fac – nu poți să știi ce reacție va avea organismul tău.

Poți chiar să nu fi avut coronavirus, dar să mori de vaccin. Pe de altă parte, văd că vaccinarea merge bine acum și poate chiar ajută oamenii, nu știu. Eu nu m-am vaccinat și deocamdată totul este bine. Am fost bolnavă de două ori.

- Eu am o atitudine bună față de vaccinare, dar deocamdată nu m-am vaccinat. Vreau să mă înscriu zilele acestea. Savanții au lucrat la el și l-au elaborat. Zice lumea că vaccinul ajută.

- Eu m-am vaccinat. Și recomand tuturor.

- Eu nu m-am vaccinat și, sincer, nici nu am de gând.

- Sunt pentru cu ambele mâini. Mie medicul mi-a recomandat și eu cred că trebuie făcut vaccinul. Am 77 de ani, am făcut vaccin chinezesc. Nu am avut niciun fel de reacții adverse, totul a fost bine. Așa că eu sunt pentru vaccinare.


***

La Tiraspol, Inter-Milano a câștigat miercuri în fața echipei de fotbal Sheriff, cu un scor de 3-1. Sheriff mai are de jucat pe 24 noiembrie la Tiraspol un meci și cu Real Madrid, echipa în fața căreia a câștigat prima partidă pe 28 septembrie, producând astfel o surpriză importantă și devenind cap de știri în presa internațională. La Chişinău victoria Sheriff a trezit atunci reacții împărțite, mulți experți atrăgând atenția că echipa este finanțată din bani provenind din scheme de contrabandă, că acolo nu joacă niciun fotbalist moldovean, iar plusul de imagine nu este atât al Republicii Moldova, cât al regimului de la Tiraspol și al regiunii separatiste, care a devenit astfel mai cunoscută pe plan internațional.

Subiectul a fost discutat de Artur Gurău cu Serghei Barcari, cunoscut și ca Serge Kino, director de Marketing la Federația Moldovenească de Fotbal (FMF), în podcastul „Mai Departe”.

Artur Gurău: Victoria Sheriff-Tiraspol asupra realului și a Șahtiorului – acesta este un lucru bun sau mai puțin bun pentru fotbalul moldovenesc? Și tu știi de ce te întreb: Sheriff-Tiraspol nu are niciun jucător moldovean în primii 18 jucători.

Serghei Barcari: „Probabil că în asta și constă succesul echipei la moment. Noi trebuie să spunem lucrurilor pe nume și să înțelegem că noi nu suntem o țară ca Brazilia unde fiecare al doilea se naște fotbalist. Noi nu avem facilități și posibilități ca cluburile și sportul în general să se dezvolte. Și evident că într-o astfel de situație în care se află acum Republica Moldova probabil că noi nu vom avea nici pe viitor jucători atât de experimentați și buni cum au alte țări. Care probabil că au mai multe calități fizice sau devotament.”

Artur Gurău: Din ceea ce spui tu reiese că nu prea este speranță pentru fotbalul moldovenesc și unica rețetă pentru performanță este să aducem jucători străini?

Serghei Barcari: „Nu-i adevărat. Pentru mine rețeta e simplă – noi trebuie, ca societate, să fim mai maturi un pic, să avem mai multe posibilități financiare pentru ca copiii noștri să se ocupe cu sportul și să aibă posibilitatea, să aibă facilități pentru asta. Proiectul „fotbal în școli” este una din primele etape – evident că Federația moldovenească de fotbal nu poate doar ea să dezvolte acest domeniu, ci este nevoie de suport și din partea statului, și din partea sponsorilor și a societății. După ce toate ingredientele acestea s-ar împreuna, atunci am ajunge la o societate sportivă, care ar putea intra în competiție cu jucători din alte țări.

Dar la moment, din păcate, noi vedem cum joacă naționala și cum joacă echipa Sheriff-Tiraspol. Dacă e să vorbim din punct de vedere sportiv sau al faptului cum echipa este amplasată pe teren, cum ea joacă, chiar nefiind specialist se poate observa diferența dintre cum juca Sheriff-Tiraspol acum câțiva ani și cum joacă acum. Este o diferență totală la nivelul jocului.”

Artur Gurău: Sheriff-Tiraspol are infrastructura despre care tu vorbești și asta contează foarte mult. Dar infrastructura te ajută nu numai să educi niște tineri, dar și să fii atractiv ca să poți să investești în fotbaliști buni.

Serghei Barcari: „Salariul este la fel una dintre principalele motivații pentru jucători car eîi determină să joace pentru un anumit club.”

Artur Gurău: Înseamnă că Sheriff-Tiraspol își permit să plătească, poate chiar și neoficial, mai mult decât restul cluburilor din Moldova.

Serghei Barcari: „Da, noi avem un salariu minim care trebuie să fie achitat pentru fotbaliști. Evident că Sheriff-Tiraspol ca să atragă așa jucători au salarii mult peste medie.”

Artur Gurău: Vreau să te întreb despre încă un aspect. Da, pe de o parte ne bucurăm, zâmbim, ne simțim bine că Sheriff are rezultate atât de bune. Dar pe de altă parte trebuie să ne uităm la baza, la esența a ceea ce a făcut posibilă această victorie. Sheriff-Tiraspol nu are obligativitatea să aibă în primii 11 niciun jucător moldovean și nu are obligativitatea care era înainte să aibă un junior sub 21 de ani – reguli care erau înainte și care recent au fost modificate de federație.

Serghei Barcari: „Și probabil că aceste prevederi sunt un succes. Este un câmp de experimentare. Cândva a fost această lege, într-adevăr, și s-a văzut că ea nu lucrează. Sherifful nu a ajuns în grupele Ligii Campionilor. Acum aceste legi nu sunt și echipa Sheriff-Tiraspol din Moldova este în partea grupelor Ligii Campionilor.”

Artur Gurău: Acest lucru înseamnă că Federația de fotbal a dat prioritate și a favorizat Sherifful în detrimentul naționalei.

Serghei Barcari: „Nu este în detrimentul.”

Artur Gurău: De ce nu? Cum vreai tu ca tinerii fotbaliști moldoveni să se afirme dacă ei nu au șansa să se afirme, pentru că nu li se dă această posibilitate?

Serghei Barcari: „Fiecare țară are specificul său sportiv. În unele țări să ai unul sau mai mulți jucători sub 21 de ani este bine și acești jucători sunt competitivi. La noi, campionatul Moldovei a demonstrat inversul: cluburile includeau acești juniori să joace, dar ca rezultat, ca impact, ca statistică a acestor jucători pe teren rezultatul era modest. Și dacă vezi că ei nu aduc supravaloare, sau că din 20 de juniori numai unul aduce valoare, iar restul 19 – nu, atunci din această analiză poți să înțelegi cum stau lucrurile.”

Artur Gurău: Uite cum văd eu lucrurile. Hai să vorbim despre oportunități. Eu văd acest lucru ca o limitare în oportunități pentru tinerii din Moldova. Și mai puțini tineri din Moldova vor fi motivați să se apuce de fotbal pentru că vor ști să Sheriff-Tiraspol sau alte cluburi vor vrea mai degrabă să aducă jucători din străinătate.

Serghei Barcari: „Fix așa Sheriff-Tiraspol poate să devină un club-idol unde toți ar dori să ajungă, cum era cândva FC Zimbru.”

Artur Gurău: O altă concluzie este că acest club se întărește și mai multe inclusiv datorită banilor pe care ei îi câștigă în Liga Campionilor. Și așa la noi un singur campionat în ultimii 8 ani a fost câștigat de Milsami. Restul au fost câștigate de Sheriff. Deci, și așa cluburile din Moldova sunt departe de Sheriff. Dar acum ei vor avea și mai mulți bani. Plus că voi nu puteți verifica proviniența banilor care vin de la Sheriff, rapoartele financiare ale Sheriff sunt în ruble transnistrene…

Nu verificăm nici sursa banilor cluburilor locale care au investitori privați și companii private

Serghei Barcari: „Da, dar exact la fel noi nu verificăm nici sursa banilor cluburilor locale care au investitori privați și companii private. Acesta este lucrul organelor care trebuie să răspundă de asta. Noi doar facem licențierea clubului – e vorba despre infrastructura pe care o are clubul și felul în care el gestionează resursele, dacă achită salariile jucătorilor, dacă nu au litigii cu jucătorii… Deci, sunt momente mai mult administrative. Dar proveniența banilor – noi ce avem cu asta? Noi doar suntem organizație care răspunde de fotbal în general în Republica Moldova. Noi vrem ca acest sport să se dezvolte și facem ce putem pentru asta.”

Artur Gurău: Dacă înțeleg corect, facilitați și vreți să fiți un avocat al celor care aduc bani în fotbal? Pentru că la momentul actual statul nu face acest lucru.

Serghei Barcari: „Noi nu vrem să fim avocatul cuiva, noi am dori ca în afară de Federația moldovenească de fotbal să fie și alți agenți privați, și statul, care ar ajuta în promovarea sportului. Și aici nu vorbesc doar de fotbal, ci de sport în general ca mod sănătos de viață. Pentru mine nu contează dacă asta va fi fotbal, volei sau lupte, sau înot, sau ciclism, tenis…”

***

După cum vă anunțam și în știri, vicepremierul pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, a demisionat din funcție, explicându-și gestul prin priorități de ordin familial. Demisia a ridicat mai multe semne de întrebare, dar și a făcut improbabilă reluarea în viitorul apropiat a negocierilor în formatul 5+2, înghețate de mai bine de doi ani. Această reluare fusese anunțată de reprezentanții președinției suedeze a OSCE.

Membru fără portofoliu al cabinetului Gavrilița, Kulminski a fost responsabil de reglementarea transnistreană, iar în scurta sa aflare în funcție, de numai trei luni, s-a remarcat și o vizită pe care a făcut-o la Moscova în timpul crizei gazelor din luna octombrie. Relatează Liliana Barbăroșie:

Vladislav Kulminki, care înainte de funcția de vice-premier a consiliat-o mai întâi pe șefa statului, Maia Sandu, a invocat motive personale. Premierul Natalia Gavlița a spus, la scurt timp, într-un comentariu că regretă decizia colegului ei, deși îi înțelege circumstanțele, și că demisia nu are vreo legătură cu performanțele sale profesionale de pe dosarul reglementării, ba chiar că va miza în continuare pe expertiza dânsului din domeniu.

După remarca din ajun a lui Mihai Popșoi, un fruntaș al PAS, care a sugerat într-o apariție mediatică că ar fi greșit să se creadă că executivul va fi ferit de remanieri într-un timp atât de scurt de la învestire, demisia nu a produs prea multă surpriză.

În discuție sunt, totuși, câteva ipoteze pe lângă cea avansată de guvern.

În scurtul său mandat, Vladislav Kulminski a călătorit chiar de două ori în Rusia, o dată pentru discuții pe dosarul transnistrean, dar altă dată pentru tratative pe acordul cu Gazprom, întâlnindu-se el, nu șeful diplomației moldovene, cu Dmitri Kozak. Mandatul lui Kulminki nu conținea aparent vreo responsabilitate legată de subiectul gazelor, de aceea aflarea lui Kulminki în fruntea delegației guvernamentale plecată la acele discuții a fost privită de pe atunci cu nedumerire de unii observatori, care spun acum că demisia ar putea avea vreo legătură cu negocierile din administrația Putin.

Acordul încheiat la scurt timp de un alt vice-premier, Andrei Spînu, care spre deosebire de Kulminki face parte de la bun început din echipa PAS, nu este deocamdată publicat, lucru care lasă deschise mai multe întrebări, dacă nu referitoare la avantajele înțelegerii, cel puțin la posibile capcane politice.

Alți observatori remarcă că această demisie are loc într-o perioada în care o rundă de negocieri în format 5+2 pe chestiunea transnistreană nu a avut loc, deși fusese anunțată pentru acest început de lună, iar motivele amânării rămân incerte, biroul lui Kulminski sugerând doar că consultările dinaintea tratativelor mai continuă încă. Un posibil subiect de pe agendă e regimul de călătorii pentru mașinile cu numere neutre, revenit în actualitate în special după ce la 1 septembrie Ucraina a interzis circulația acestora pe teritoriul său, iar Chișinăul i-a solicitat o nouă amânare, invocând nedorința de a afecta cetățenii regiunii.

Un alt element este cel al creării, cu o zi mai devreme, în parlamentul moldovean, a unui grup de deputați care să monitorizeze evoluțiile de pe domeniul reglementării transnistrene. Deputații majorității care fac parte din acest grup au exclus, însă, în discuții cu noi, că demisia lui Kulminski ar putea avea vreo legătură.

***

Președinta Republici Moldova Maia Sandu a anunțat într-un interviu pentru televiziunea publică Moldova 1 că ministrul de externe Nicu Popescu se va întâlni pe 17 noiembrie la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov.

În același interviu, șefa statului moldovean a calificat drept foarte dificile negocierile cu Gazprom, subliniind că criza gazelor a scos la iveală multe chestiuni problematice în relațiile dintre Chișinău și Moscova, între care restricțiile la exportul de produselor agricole moldovenești în Rusia, problema transnistreană și acordurile privind garanțiile sociale pentru cetățenii moldoveni care lucrează în Rusia.

Pe toată perioada în care Republica Moldova s-a confruntat cu deficitul de gaze, iar la Chişinău subiectul era discutat pe larg, în regiunea transnistreană tema a fost trecută sub tăcere de presa afiliată administrației de la Tiraspol, iar liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, a declarat că populația și majoritatea întreprinderilor nu au fost afectate de reducerea cantităților de gaze.

Mai mult, căldura în orașe a fost pornită mai devreme decât de obicei, iar observatorii locali au explicat acest lucru prin dorința administrației de la Tiraspol de a sublinia că problema energetică este un non-subiect în regiune și nu o afectează în niciun fel. În plus, în stânga Nistrului sunt organizate pe 12 decembrie alegeri așa-zise prezidențiale, unde în mod previzibil Vadim Krasnoselski va lua un al doilea mandat, iar o criză a gazelor nu ar fi făcut bine imaginii administrației.

Pe 1 noiembrie, după ce Chişinăul a anunțat semnarea unui nou contract cu Gazprom, Vadim Krasnoselski a anunțat pe canalul său de Telegram că „problema gazelor a fost rezolvată” și că în regiunea transnistreană „vine destul gaz pentru acoperirea completă a tuturor necesităților, inclusiv legate de încălzire”.

Krasnoselski a mai scris că la centrala electrică de la Cuciurgan au reînceput să funcționeze în regim plin toate cele patru blocuri generatoare de curent, după ce în octombrie cantitățile de energie produse au fost mai mici. Tot din aceeași postare aflăm că și în regiunea transnistreană fusese impus un regim de economisire a energiei pentru întreprinderi, lucru despre care însă nu s-a vorbit în spațiu public. „Acum, toate întreprinderile care au funcționat în acest regim au revenit la activitatea normală”, scrie Vadim Krasnoselski.

Corespondentul nostru în regiunea transnistreană a stat de vorbă despre acest subiect cu politologul de la Tiraspol, Nikolai Kuzmin, pe care l-a întrebat mai întâi care ar fi consecințele pentru Transnistria în cazul unui deficit de gaze, de ce în regiunea transnistreană nu s-a discutat prea mult despre criza energetică și dacă factorul apropiatelor alegeri a fost sau nu unul determinant în această abordare?

Nikolai Kuzmin
Nikolai Kuzmin

Nikolai Kuzmin: „Sunt trei aspecte aici. Primul ține de modul cum funcționează Transnistria în general. La noi plățile pentru gaze făcute de consumatori nu ajung la furnizor. Adică aceste plăți nu merg la Moldovagaz, nu merg la Gazprom, ci rămân în ceea ce în legea noastră se numește „cont special de gaze”. Una dintre funcțiile pe care le are acest cont special este acordarea de împrumuturi fără dobândă autorităților.

Prima problemă, în cazul în care Transnistria s-ar confrunta cu un deficit de gaze

Am comparat la un moment dat creșterea deficitului bugetar al Transnistriei în ultimii 20 de ani și creșterea datoriei interne. Și am constatat că acești doi indicatori sunt foarte legați unul de celălalt, au grafice identice. Și imediat apare o concluzie logică – deficitul bugetar care este cam 40-45% și chiar mai mult în ultimii 10 ani, fenomen care există din 2008, dacă nu mă înșel – deci, acest deficit este acoperit din exact acest cont special de gaze.

Dacă s-ar întâmpla ceva și s-ar opri această sursă de finanțare, Transnistria ar pierde practic oportunitatea de a acoperi acest deficit. Câți bani sunt acum pe acest cont de gaze - nu știe nimeni în spațiul public, și nici nu este clar pentru cât timp ar putea ajunge acești bani. Aceasta ar fi prima problemă, în cazul în care Transnistria s-ar confrunta cu un deficit de gaze.

Centrala este una din sursele principale de valută, de dolari, a Transnistriei.

A doua problemă ar fi legată de centrala electrică de la Cuciurgan. Ce se va întâmpla cu aceasta? Centrala este una din sursele principale de valută, de dolari, a Transnistriei. În 2016 la noi a fost o criză valutară foarte gravă și explicația oficială în acel moment a fost că acea criză s-a declanșat din cauza scăderii cu 30 la sută a cantităților de energie electrică produse la Cuciurgan. Care au fost consecințele pentru populație? Într-o primă fază s-a propus ca rubla transnistreană să fie depreciată cu 10 la sută, apoi cu 20 la sută, pentru ca în final să se ajungă la o depreciere de cam 30 la sută. Așa că vă puteți imagina ce se poate întâmpla în caz de oprire a acestei centrale.

Iar al treilea punct ține de industrie. Pentru că deja au existat zvonuri, care apoi însă au fost dezmințite, că uzina metalurgică și uzina de ciment de la Râbnița se confruntă cu probleme. Iar industria pentru Transnistria înseamnă 30% din produsul regional brut, sunt surse din care se fac plăți importante către buget. Și aici, la fel, ar apărea o problemă.

Deci, în cazul unei crize energetice majore, Transnistria s-ar pomeni în situația în care nu va avea de unde să acopere deficitul din buget, iar veniturile bugetare vor scădea; intrările de valută vor scădea și ele, și nu doar cele care vin pe linia centralei de la Cuciurgan, ci și de la alte întreprinderi care exportă, inclusiv de la uzina metalurgică. Și s-ar ajunge într-o situație critică, chiar dezastruoasă.

În același timp, este important ca toată lumea să țină cont de faptul că situația noastră se complică odată ce Republica Moldova are posibilitatea de a cumpăra gaze din alte surse decât de la Gazprom. Dacă Moldova refuză gazele rusești, ceea ce este puțin probabil, dar totuși dacă admitem această situație, s-a spus recent că noul gazoduct care există deja, Iași-Ungheni-Chişinău, are capacitatea de a furniza gaze pe malul drept, dar nu și pe cel stâng. Adică într-o astfel de situație nu mai vorbim despre o dependență a Transnistriei de Moldova, ci despre faptul că pur și simplu fizic nu va exista suficient gaz.

Ce se întâmplă în situația prezentă, când gazele continuă să vină în Transnistria din Rusia? Acest gaz vine prin Ucraina, căreia, să zicem așa, Transnistria nu îi este foarte simpatică și care în orice moment ar putea decide să exercite presiuni, inclusiv energetice.

Și astfel, Transnistria s-a pomenit într-o situație foarte dificilă și această situație dificilă poate dura ani de zile.”

Europa Liberă: Și atunci, care ar trebui să fie poziția corectă a administrației transnistrene? E suficient doar să aștepte vremuri mai bune?

Nikolai Kuzmin: „Cauza tăcerii din tipul crizei actuale poate fi explicată nu doar prin raționamente electorale, având în vedere că în Transnistria sunt alegeri prezidențiale în decembrie, ci și prin alte două circumstanței majore.

În primul rând, cei din conducerea Transnistriei cel mai probabil chiar nu văd motive de îngrijorare, adică bănuiesc că există un fel de asigurări de la Moscova că Transnistria nu va avea probleme cu furnizarea de gaze.

Al doilea aspect este că influența autorităților transnistrene în această problemă nu este atât de semnificativă încât acestea să facă declarații publice directe. Dar, pe de altă parte, se pare că există totuși o oarecare influență, pentru că la una dintre ultimele întâlniri care a avut loc la biroul Misiunii OSCE la Chișinău a reprezentanților politici Vitali Ignatiev și Vladislav Kulminski, Chişinăul a cerut susținere în problema gazelor. Cel puțin așa a spus Ignatiev. Se pare că, aparent, partea moldovenească consideră că Transnistria are o oarecare influență în această chestiune. Există o versiune speculată în rândul experților că actuala criză a gazelor nu s-ar fi produs fără implicarea autorităților transnistrene. În ce măsură acesta este un punct de vedere valabil, nu știu. Eu cred că cel mai probabil, administrația transnistreană are o anumită influență, dar aceasta nu este atât de mare încât Tiraspolul să facă declarații publice.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG