Membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au desfășurat, pe 28 mai, interviuri cu cei trei candidați la funcția de procuror general. Doi dintre ei au mai fost intervievați în timpul precedentului concurs, care a fost amânat după un scandal.
După audieri și deliberări, membrii CSP au anunțat și au aprobat punctajul final al candidaților, după cum urmează:
- Ion Munteanu - 9,21 puncte
- Octavian Iachimovschi - 8,80 puncte
- Alexandru Cernei - 7,92 puncte
Astfel, Ion Munteanu a câștigat concursul. Anterior, el a trecut evaluarea integrității financiare și etice (vettingul), candidând la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Învingătorul va fi propus spre numire președintei Maia Sandu.
După ce a fost audiat de membrii CSP, Munteanu le-a mulțumit contracandidaților săi. „Mizez pe un exercițiu corect și transparent, astfel încât toată societatea și tot corpul de procurori să fie siguri că cel mai bun candidat a fost desemnat pentru aceasta funcție”, a declarat el presei.
Octavian Iachimovschi le-a spus jurnaliștilor că, participând a doua oară la concurs, a avut mai multe emoții. „Am așteptări că va fi un concurs corect. De fapt, nimic nu dă de bănuit că va fi un concurs incorect. Sper ca membrii consiliului vor da aprecieri obiective și, în cazul în care sunt anumite simpatii personale, vor fi date la o parte”, a declarat el.
Intervievat cel dintâi, Alexandru Cernei a spus că procuratura ar trebui să fie independentă de influența politicului.
În fața CSP, cei trei candidați au trebuit să prezinte conceptul de management și dezvoltare a Procuraturii Generale și să povestească ce-i motivează să participe la concurs.
Conform regulamentului adoptat de CSP, membrii consiliului prezenți la ședință primesc câte o fișă de evaluare pentru fiecare candidat. Punctajul final al candidatului este calculat din media totală acordată de membrii CSP. Candidatul care acumulează cel mai mare punctaj trebuie să fie trimis la evaluarea integrității etice și financiare – vetting.
Profilul candidaților
Ion Munteanu și-a început cariera în 2006. Din 2010 până în 2018, el a lucrat la Procuratura Anticorupție, iar o perioadă a fost șef-adjunct interimar al acestei instituții. În toamna anului 2022, l-a înlocuit pe Dumitru Robu în funcția de procuror general interimar.
În mai 2023, Ion Munteanu s-a înscris în concursul pentru o funcție de judecător al Curții Supreme de Justiție. În 2024 el a promovat vettingul și a fost admis de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la etapa interviului. Concursul încă nu a avut loc.
De asemenea, Munteanu a participat la precedentul concurs pentru funcția de procuror general. Atunci el a acumulat un punctaj final de 8,16, clasându-se pe locul doi. Ulterior, s-a aflat că membra CSP Olesea Vîrlan i-a acordat doar 3,5 puncte, fără să explice de ce atât de puține. Vîrlan a declarat apoi că la mijloc a fost o eroare și că, de fapt, voia să-i dea 8,5 puncte. Drept urmare, concursul a fost anulat și a fost anunțat unul nou.
Octavian Iachimovschi și-a început cariera în 2011, la Procuratura Anticorupție. În 2019, el a fost timp de cinci luni șef-adjunct al acestei instituții, iar ulterior a fost conducătorul grupului de procurori care investighează furtul unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești. Tot în 2019, împreună cu procurorii Dumitru Obadă și Iuri Lealin, el a fondat Asociația Procurorilor „Pentru ordine și dreptate”.
În 2022, Iachimovschi a participat la concursul pentru șefia Procuraturii Anticorupție și s-a clasat pe locul doi, cu 53,01 puncte, după câștigătoarea, Veronica Dragalin, care a obținut un scor de 72,15 puncte. În martie 2023, Iachimovschi a fost numit șef-adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, la propunerea lui Ion Munteanu.
La concursul precedent pentru funcția de procuror general Iachimovschi a acumulat 8,53 puncte.
Alexandru Cernei și-a început activitatea în Procuratura Anticorupție, în 2014. El a instrumentat mai multe dosare de rezonanță. De exemplu, a prezentat învinuirea în unul dintre dosarele omului de afaceri Veaceslav Platon, iar acum este acuzator în dosarul oligarhului Vladimir Plahotniuc, trimis în instanță în 2023.
În 2019, Cernei a emis o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale în baza înregistrării discuțiilor secrete dintre Plahotniuc și președintele Moldovei de atunci, Igor Dodon, în care cei doi discutau despre posibilitatea federalizării Moldovei și că Partidul Socialiștilor ar fi fost finanțat din Rusia. În ordonanță, Cernei a motivat că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii. „Din conținutul înregistrărilor audio-video difuzate în spațiul public se observă clar că discuția nu pare a fi una serioasă, oponenții politici se provoacă unul pe altul”, a explicat procurorul.
- Te-ar putea interesa și: Procuratura Anticorupție renunță la deschiderea unui dosar penal după anularea concursului la funcția de procuror general
Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce, pe 26 septembrie 2023, președinta Maia Sandu l-a eliberat din funcție pe Alexandr Stoianoglo. În mai 2022, CSP a propus șefei statului să-l demită pe Stoianoglo după ce o comisie specială i-a evaluat performanțele și i-a dat calificativul „nesatisfăcător”.
Pe 9 noiembrie 2023, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul în baza cărui Stoianoglo a fost evaluat. Fostul procuror general a contestat în instanță decretul prezidențial. O decizie încă nu a fost pronunțată.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
