Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Biroul politici de reintegrare menționează că, în contextul menținerii așa-ziselor coduri de ,,alertă teroristă” din regiunea transnistreană, nu există certitudini că procesul de studii în cele opt școli va începe în condiții sigure și că instituțiile vor putea desfășura fără probleme festivitățile din deschiderea anului școlar.
„Perioada pandemică a scos în evidență noi realități, unde exponenții de la Tiraspol, contrar celor agreate anterior, au condiționat, periodic și în mod abuziv, libera circulație a persoanelor și a bunurilor”, se arată în răspunsul Biroului.
Autoritățile de la Chișinău rămân îngrijorate și de problemele mai vechi cu care se confruntă cele opt școli. Periodic, instituțiile primesc solicitări de la structurile de forță transnistrene să prezinte listele nominale ale tinerilor ca aceștia să fie luați în evidență militară. Cinci școli închiriază în continuare sedii de la autoritățile nerecunoscute. De asemenea, structurile din regiune fac inspecții sanitar-epidemiologice unilaterale.
„Toate aceste probleme rămân în vizorul constant al Biroului și al Ministerului Educației și Cercetării, cu intervenirea promptă și cu măsurile ce se impun în vederea acordării asistenței necesare școlilor și evitării eventualelor situații de incertitudine”, subliniază Biroul politici de reintegrare.
Directoare: „Suntem ostaticii regimului”
Obișnuiți cu șicanele regimului secesionist de la Tiraspol, managerii școlilor au spus Europei Libere că au început deja să se pregătească de noul an de studii, dar că anul acesta lucrurile sunt mai complicate, având în vedere războiul din Ucraina învecinată şi evoluțiile din întreaga regiune.
„Îngrijorarea cea mai mare este legată de situația din Ucraina care poate să se extindă în orice moment în regiunea transnistreană și în toată R. Moldova”, afirmă Maria Roibu, directoarea liceului „Alexandru cel Bun” de la Tighina (Bender).
O altă îngrijorare, legată la fel de războiul din țara vecină, mai exact de criza economică și alimentară generată de el, ține de alimentarea elevilor. „Din cauza majorării considerabile a prețurilor, există riscul să începem anul școlar fără alimentarea elevilor. Agentul economic cu care lucrăm ar putea refuza să ne mai livreze produse și nici nu putem să identificăm alți agenți economici din regiune, pentru că ei nu sunt înregistrați în R. Moldova și nu pot participa la concurs”, explică Maria Roibu.
Directoarea liceului „Ștefan cel Mare” din Grigoriopol, Eleonora Cercavschi, speră că noul an școlar va începe fără surprize din partea administrației de la Tiraspol.
Suntem ca o monedă de schimb când cei de la Tiraspol vor să obțină ceva...
„Nu putem să anticipăm ce s-ar putea întâmpla. Pot să blocheze drumul, să stingă curentul electric. Nu știu ce va fi în capul lor, ce comenzi o să primească. Noi (n.r. școlile cu predare în limba română) suntem ca o monedă de schimb când cei de la Tiraspol vor să obțină ceva. Suntem ostaticii regimului”, spune Eleonora Cercavschi.
Există îngrijorări legate și de decizia consiliului profesoral al liceului „Evrica” din orașul Râbnița de a schimba denumirea instituției în liceul teoretic „Eugen Doga”, începând cu data de 1 ianuarie 2023. Biroul politici de reintegrare susține că a notificat Tiraspolul despre această intenție și a cerut ca structurile din regiune să nu creeze „impedimente artificiale” în acest caz.
Problema celor opt școli cu predare în limba română se trage încă de la începutul anilor ’90, când regimul separatist de la Tiraspol a interzis utilizarea alfabetului latin și a cerut şcolilor care aparţin „statelor străine” să se înregistreze în stânga Nistrului. Cele opt instituții au refuzat să se conformeze.
În 2004, după mai multe presiuni și intimidări, administrația separatistă a încercat să le închidă şi a sechestrat sediile unor instituții, forțând profesorii și elevii să renunțe la utilizarea alfabetului latin. În prezent, doar una din cele opt instituții se află pe teritoriul controlat de către autoritățile constituționale. Este vorba de liceul „Ștefan cel Mare” din Grigoriopol, care își are sediul în satul Doroțcaia, elevii fiind nevoiţi să parcurgă zilnic 54 de kilometri, de multe ori fiind opriţi la posturile de control. Celelalte școli nu au sedii adaptate la unele cerințe minime pentru o instituție de învățământ sau le închiriază de la administrația secesionistă.
În 2012, CEDO a condamnat Rusia pentru încălcarea dreptului la educaţie în cazul a trei școli (liceul „Evrica” din Râbniţa, liceul „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol şi liceul „Alexandru cel Bun” din Tighina). În 2018 CEDO a pronunțat o nouă decizie în dosarul școlilor românești din Transnistria și a obligat guvernul rus să plătească despăgubiri în valoare totală de zeci de mii de euro celor afectați de închiderea gimnaziului-internat pentru orfani de la Tighina. Federația Rusă, care își declină responsabilitatea, nu a executat până în prezent deciziile CEDO.
