Reuniunea „Națiunilor Libere” a fost o parte din încercarea Moscovei de a cuceri simpatii în ceea ce unii numesc „Sudul global”, pe fondul izolării ei internaționale, mai ales după invadarea Ucrainei.
De la periferia Rusiei țariste, pe frontul emancipării globale
Socialiștii au anunțat luni participarea fruntașilor stângii parlamentare: Vlad Batrîncea și Elena Beleacova, dar și a fostei viceprim-ministre pentru reintegrare, Olga Cebotari, la forumul „Pentru libertatea națiunilor”, organizat de partidul lui Putin, „Edinaia Rossia” (Rusia Unită).
În ce privește prezentarea obiectivului adunării, PRSM l-a nuanțat față de presa rusă aservită statului, „europenizându-l”.
... împotriva „practicilor neocoloniale”
Dacă agenția TASS prezintă evenimentul ca îndreptat împotriva „practicilor neocoloniale”, destinat mai ales Americii Latine și Africii, unde au existat colonii ale puterilor occidentale, socialiștii veniți dintr-o fostă parte a Rusiei țariste au vorbit despre „inadmisibilitatea amestecului în afacerile interne ale statelor suverane”.
Altă temă discutată, potrivit socialiștilor, la forumul de la Moscova, a fost „inițiativa de elaborare a unor măsuri noi de prevenire a imixtiunii externe în alegeri și în procesele politice interne ale țărilor”.
În ultimele săptămâni, de când președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat că va candida la un nou mandat prezidențial pe 17 martie, presa aservită Kremlinului și oficiali electorali de la Moscova au avertizat că Occidentul vrea să se amestece în alegerile ruse – o acuzație care pare să răstoarne cu capul în jos mai vechea temă a amestecului rusesc în alegerile din țări democratice.
„Experimente biologice” în Ucraina
Ca de obicei în anii de după invadarea Ucrainei, sarcina de a rosti cuvintele cele mai dure din partea F. Ruse pe arena externă i-a revenit la „forumul” de la Moscova ministrului de externe Serghei Lavrov.
După ce a prezentat în mesajul către participanți „păcatele” istorice ale Occidentului în epoca colonială, Lavrov a pomenit o serie de teorii ale conspirației legate de vaccinul anti-COVID (Occidentul a frânat vaccinul rusesc ca să moară, fără el, oameni din Sudul și Estul global), dar și pretinse „experimente biologice” pe care le-ar face „pe copii” companii europene și americane în Ucraina.
Ca de obicei în asemenea ocazii, Lavrov a pomenit și o „armă perfidă” a Occidentului împotriva „națiunilor libere”, anume atacarea familiei tradiționale prin legalizarea drepturilor persoanelor LGBT+.
„O săptămâna grea, dar minunată”
În afara politicienilor din opoziția moldoveană, la forumul de la Moscova, dominat mai ales de delegații din țări africane, asiatice, latino-americane, au mai fost prezenți unii prieteni europeni ai Kremlinului.
Unul dintre ei este Nenad Popovic, fost premier al Serbiei (2017-2022) despre care fostul președinte rus Dmitri Medvedev, liderul partidului Rusia Unită, a anunțat că a fost cooptat în „comitetul de organizare” pentru edițiile următoare.
Potrivit Ministerului de finanțe SUA, Popovic este un agent de influență al Kremlinului în vestul Balcanilor. El are numeroase companii și holdinguri în Serbia și Rusia, inclusiv în sectorul electronicii, ceea ce a determinat Departamentul de Stat să-l sancționeze, întrucât poate ajuta agresiunea rusească împotriva Ucrainei.
După întoarcerea de la Moscova, Popovic a scris pe contul său de Facebook că a petrecut în capitala rusă „o săptămână grea, dar minunată”.
Bârna din ochiul altuia
Într-un articol apărut pe site-ul institutului american Atlantic Council, bloggerul Taras Kuzio observă ceea ce numește „absurdul” tentativei lui Putin de a cuceri inimi post-coloniale.
„Rusia modernă cuprinde teritorii vaste cucerite începând din secolul al XV-lea (...) Extinderea Rusiei în Siberia și Caucaz a dat multor generații de conducători ruși acces la resurse de valoare ca petrol, gaz, aur, diamante, cherestea și multe altele (...) într-un tablou de manual a ceea ce înseamnă exploatare colonială”, scrie autorul.
Kuzio notează că „ipocrizia” anti-colonială a președintelui rus, Vladimir Putin, este cu atât mai mare, cu cât el însuși a comparat invadarea Ucrainei în urmă cu aproape doi ani cu războaiele de cucerire imperială ale lui Petru cel Mare, din secolul al XVIII-lea.
