Aici, întîlnirea e un eveniment mult comentat, probabil nu din același rațiuni pentru care este discutată la Bucuresti, ci pe fondul controverselor care domina începutul mandatului Trump.
Dar există anumite coordonate incontestabile și pozitive. Președintele României a fost primit cu tot protocolul adecvat unei prezente oficiale, ca un aliat important al Statelor Unite.
Președintele Trump nu a mai avut o conferință de presă de săptămâni, și a făcut-o acum. Temele discutate au avut și au ecou, și nu doar pentru cele spuse de Trump, așa cum se întîmplă de prea multe ori, cu vizitatori din străinătate.
Klaus Iohannis a lăsat o impresie foarte bună la conferința de presă. Ar mai fi ceva de remarcat. Citeam înainte de vizita lui Iohannis, un comentariu într-o publicație din România, în care șeful statului român era sfătuit să nu vorbească despre corupție, pentru că, vezi Doamne, președintelui Statelor Unite nu-i pasă de această temă.
Ce s-a întîmplat e că acela care a ridicat problema la conferința de presă a fost chiar Trump, felicitindu-l pe Iohannis pentru progresele în lupta anti-corupție, spunînd că e un model în regiune și adăugînd că Statele Unite cunosc și sprijină eforturile anti-corupție din România.
Surpriză? Doar pentru cei care nu înțeleg cum funcționează sistemul aici.
Firește că cele spuse de Trump își au originea în textul pregătit la Departamentul de Stat și de consilieri de politică externă, și există o clară continuitate între poziția de acum și aceea formulată de diplomați americani de-a lungul ultimilor ani.
Poate că actuala administrație americană e mai înclinată decît precedenta să închidă ochii atunci când în balanță se află securitatea națională a Americii, dar România nu intră în acea categorie.
Cele spuse de Donald Trump sînt de bun augur pentru președintele Iohannis și pentru agenda sa, și dă speranțe celor care doresc sincer eradicarea corupției în România.
Presa americană remarca și că – spre deosebire de recenta reuniune NATO – președintele Trump a spus cu claritate la conferința de presă că sprijină articolul 5 din tratatul NATO, care prevede că dacă o țară este atacată aliații o vor apăra.
Când a venit vorba despre Rusia, președintele Iohannis a avut o intervenție care a tras semnalele de alarmă necesare, dar avînd grijă și să aibă un ton măsurat, pentru a nu-l pune într-o situație delicată pe Trump, care continuă să se ferească să critice Rusia și pe Putin.
Firește că președintele Iohannis a fost un interlocutor de dorit pentru Donald Trump, în acest moment, în condițiile raporturilor tensionate cu Europa.
Șefului executivului american i-a convenit formularea lui Iohannis, când acesta a spus că i-a plăcut discursul lui Trump la NATO, și că forța militară costă. „Ai nevoie de bani ca să fii puternic”, a repetat Trump, parcă dorindu-și să fi folosit și el același argument, când s-a întîlnit cu, și a iritat mulți lideri europeni, de curând.
Și faptul că România a ridicat bugetul apărării pînă la pragul convenit de 2 la sută din PIB poate fi dat de exemplu de administrația americană, care se plânge că alții, mult mai înstăriți, nu au făcut-o.
Fapt e că aceia care au aranjat vizita lui Iohannis la Washington, prima a unui lider est-european de la inaugurarea noii administrații, pot să se felicite pentru că, așa cum nu-și uită adversarii, Donald Trump nu-i uită nici pe cei care îl ajută la greu.
Și acum îi este greu.
