În ciuda incertitudinii politice ministrele poartă un dialog intens cu UE pentru a identifica domeniile de asistență imediată şi pe termen mediu. Criza politică care durează deja câteva luni îngustează totuși câmpul de manevră.
Despre condiţiile în care R. Moldova ar putea accesa sprijinul Uniunii Europene şi al altor parteneri de dezvoltare pentru a finanța sectorul real al economiei s-a discutat azi la o dezbatere organizată de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene.
R. Moldova ar putea beneficia de un plan de măsuri de redresare economică sprijinite de UE, dar pentru aceasta este nevoie de actori pro-reforme la toate nivelurile, a declarat în cadrul dezbaterii un oficial de la Comisia Europeană Mathieu Bousquet. „Noi ne-am asumat angajamentul să sprijinim R. Moldova indiferent de situaţia politică, dar bineînțeles că trebuie să avem autorităţi orientate către realizarea reformelor, un preşedinte pro-reforme şi un Guvern”, a precizat oficialul Comisiei Europene.
Digitalizarea afacerilor mici şi mijlocii, implicare femeilor în business, dezvoltarea locală şi a infrastructurii, sunt doar câteva direcţii pe care UE este gata să le susțină în continuare pentru a contribui la relansarea economică cât mai grabnică a Moldovei, a mai spus Mathieu Bousquet. „Dacă vreţi ca UE să vă fie aproape e nevoie de reforme veritabile în domeniile precum supremaţia legii, justiţia şi lupta împotriva corupţiei, reforme pe care şi le-a asumat președinta Maia Sandu”, a adăugat oficialul. Potrivit lui, o altă reformă extrem de necesare este adoptarea unei strategii solide de management a finanţelor public întrucât există un soi de neîncredere în modul de gestionare a resurselor financiare de către autoritățile moldovene. Oficialul Comisiei Europene a mai precizat că se negociază acum domeniile prioritare în care va fi direcționată în următorii 7 ani asistenţa multianuală a UE pentru R. Moldova. Iar unul din domeniile strategice este redresarea şi creşterea economică.
Eurodeputatul Siegfrien Mureşan a reconfirmat disponibilitatea Parlamentului European de a sprijini relansarea economică a Moldovei, dar a reiterat că de la Chişinău sunt aşteptate angajamente ferme de reformă şi de modernizare:
Aveţi la momentul de faţă un președinte pro-european la Chişinău
„Părerea mea este foarte clară, aveţi la momentul de faţă un președinte pro-european la Chişinău, avem cele mai bune premise pentru o strânsă colaborare atât în domeniul politic, cât şi în domeniul redresării economice în perioada următoare. Da, este foarte important ce plan de relansare se va face pentru R. Moldova, dar este foarte important din perspectiva R. Moldova şi ca economia UE să-şi revină.”
Preşedinta Maia Sandu în care oficialii europeni văd un bun partener de discuție are atribuţii foarte limitate în domeniul economic. Ceea ce încearcă însă şefa statului, potrivit consilierului său în acest domeniu, Veaceslav Negruţă, este să promoveze o activă diplomație economică pentru a atrage investiţii şi sprijin financiar de la parteneri. Negruţă a anunţat că în acest an președinția planifică să convoace un for al donatorilor externi ai Moldovei pentru a identifica soluţii de relansare economică şi creştere pe termen lung.
Guvernul prognozează în acest an o creştere economică de circa 4,7 la sută. Motorul relansării economice vor fi investițiile publice în infrastructură, adică în drumuri, canalizare şi telecomunicații, spune secretarea de stat de la Ministerul Economiei Lilia Palii.
Experții economici pun la îndoială însă că pe fundalul crizei politice prelungite şi a resurselor extrem de limitate autorităţile vor reuşi să facă investiţii majore în infrastructură. Directorul executiv al Centrului Expert-Grup Adrian Lupuşor crede că prioritare ar fi măsurile de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii care au fost cele mai afectate de criza sanitară. Pentru a preveni falimente în lanţ statul ar trebui să garanteze creditele de urgenţă pentru afacerile mici şi mijlocii. O altă măsură necesară ar fi, potrivit, expertului, compensarea parţială din partea statului a salariilor pentru acei angajaţi cărora le-au fost reduse orele de muncă. Adrian Lupuşor mai menţionează că este nevoie de o structură specială de coordonare a asistenței externe care ar asigura o comunicare fluidă dintre donatori și Guvern, întrucât atragerea suportului disponibil rămâne în continuare o restanţă.
