Ce poate face Uniunea Europeană pentru R.Moldova dar și Chișinăul pentru a recâștiga încrederea partenerilor europeni? Cum ar putea profita R.Moldova mai mult de pe urma Acordului de Asociere și Liber schimb? Ce rol joacă problema transnistreană în eforturile R.Moldova de apropiere de UE? Dar România? Câteva din subiectele interviului cu Dacian Cioloș:
Europa Liberă: Dle Cioloș, mulțumim mult că ați acceptat acest interviu pentru Radio Europa Liberă. Suntem la patru luni de când la Chișinău a avut loc transferul de putere. În acest răstimp, șefa Executivului, Maia Sandu, a reușit să ajungă și la București, și la Bruxelles, de două ori. Ce pot face România și Uniunea Europeană pentru ca să se apropie Moldova și mai mult de Uniunea Europeană?
Dacian Cioloș: „Păi, ce pot face România și Uniunea Europeană e în raport și e proporțional cu ceea ce se întâmplă la Chișinău, pentru că în măsura în care există o voință politică clară din partea conducerii politice din Chișinău de apropiere de Uniunea Europeană sunt multe lucruri care pot fi făcute, multe lucruri care au și fost făcute. Ca să vă dau doar câteva exemple: din momentul în care noul Guvern de la Chișinău a dat semnale clare de interes pentru reapropierea de Uniunea Europeană, s-au deblocat niște fonduri din partea Uniunii Europene, ceea ce deja e un semnal foarte important că și Uniunea Europeană își dorește reluarea legăturilor cu Chișinăul. În luna iulie, sprijinul bugetar a fost reluat și au fost transferate peste 14 milioane de euro și tot în iulie au fost angajate încă 40 de milioane de euro. Acum o săptămână a fost deblocată o tranșă de 30 de milioane de euro pentru asistență macrofinanciară. Deci, acestea sunt doar câteva exemple care dovedesc faptul că atunci când există voință la Chișinău de a aplica un set de reforme nu de dragul Uniunii Europene, ci un set de reforme care să ajute la primenirea și consolidarea unei societăți în Republica Moldova bazate pe domnia legii, pe statul de drept, pe respectarea independenței justiției, reforme în administrația publică care să facă mai eficientă administrația publică în interesul cetățenilor, deci, reformele acestea care sunt și în interesele cetățenilor sunt susținute de Uniunea Europeană și de România. România poate să facă și mai multe lucruri și eu sper să facă în viitor și pentru conectarea economică a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Găsim vinuri din Republica Moldova acum cam peste tot în Uniunea Europeană...
Există Acordul de Asociere care include și partea asta de Acord de Liber Schimb, acord comercial. Trebuie să amintesc succesul deschiderii pieței europene pentru vinurile din Republica Moldova, nelimitat, fără nicio cotă. Găsim, nu doar că găsim vinuri din Republica Moldova acum cam peste tot în Uniunea Europeană, aș zice în multe locuri chiar mai mult decât vinuri românești găsim acum, dar acesta e un lucru benefic și pentru economia Republicii Moldova. Cred că România poate să ajute la a încuraja investitori din statele membre ale Uniunii Europene să investească în Republica Moldova. România poate să ajute la conectarea energetică a Republicii Moldova de Uniunea Europeană prin România. Deci, toate lucrurile astea pot fi făcute.”
Europa Liberă: Apropo din 2014 și până astăzi mulți demnitari de la București promit darea în folosință a gazoductului Iași-Chișinău. De ce credeți că se tergiversează darea în exploatare a acestui important obiectiv?
Dacian Cioloș: „Eu pot să vă spun doar că în 2016, când eram prim-ministru, am deblocat 550 de mii de euro pentru studiul de fezabilitate care să permită conectarea conductei Ungheni-Iași cu Chișinăul, ca să putem trimite gaz până la Chișinău.”
Europa Liberă: Au trecut trei ani de atunci...
Dacian Cioloș: „Noi lăsasem atunci bani la unele companii de stat - și la Electrica, și la Transgaz - bani care să poată să fie investiți în colaborarea cu Republica Moldova, inclusiv prin investiții de achiziționare a unor acțiuni în companii din Republica Moldova.”
Europa Liberă: S-a făcut un pas.
Dacian Cioloș: „Deci, acestea sunt lucruri care se fac. Acum, nu vreau să intru în detalii, dar, din păcate, o spun, din 2017 încoace preocupările Guvernului de la București nu au fost suficient de consistente pe latura aceasta a întăririi legăturii dintre Republica Moldova și România, pe partea asta economică, inclusiv energetică. S-au făcut anumite lucruri, dar nu suficient în ceea ce se putea face. Cum vă spun, companii energetice din România ar fi putut să achiziționeze acțiuni și chiar companii întregi de distribuție de energie din Republica Moldova, care erau la privatizare și asta ar fi putut ajuta foarte mult la conectarea pieței energetice moldovenești de cea europeană.”
Europa Liberă: Ultima promisiune pe care o făcea Executivul de la București e că în primăvara anului viitor va curge gazul pe țevile acestui gazoduct. Credeți că e cu șansă?
Dacian Cioloș: „Doamne ajută! Eu sper să se întâmple lucrul acesta și sper ca și viitorul Guvern care se va instala la București în următoarele zile sau săptămâni să continue cu mai mare intensitate planurile astea de apropiere de Republica Moldova prin decizii foarte concrete.”
Europa Liberă: Dvs. care ați fost în fruntea Executivului de la București, unde credeți că se află dosarul Republica Moldova, când e vorba despre intensificarea cooperării României cu Chișinăul?
Dacian Cioloș: „Eu cred că, indiferent de puterea politică de la București, există un interes natural și poate cuvântul interes nu e acel bun. Există o apropiere naturală de ceea ce se întâmplă la Chișinău. Sigur că viziunea poate să fie diferită despre ce ar fi de făcut ca să se întărească apropierea asta, cum v-am spus, din punctul meu de vedere și al nostru de vedere, al alianței USR-PLUS, sunt foarte multe lucruri care ar trebui făcute pe partea asta, pe latura economică, pentru că partea politică trebuie întărită de latura aceasta economică pentru o ancorare consistentă și de durată a Republicii Moldova în relația cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: S-a semnat acum o foaie de parcurs și România și-a luat angajamente ca să fortifice această cooperare economică într-o îmbunătățire a infrastructurii între cele două state.
Dacian Cioloș: „Mai trebuie să existe voință și bunăvoință și de partea de la Chișinău, din Republica Moldova. N-am îndoieli că acest lucru există în momentul de față la Guvernul de la Chișinău. Am avut mai multe discuții și întâlniri cu Maia Sandu și cu membri ai Guvernului. Cu Maia Sandu și cu Andrei Năstase eu am ținut legătura și înainte, când ei erau în opoziție și i-am încurajat să-și asume inclusiv responsabilitatea asta a guvernării, pentru că sunt foarte multe lucruri care pot fi făcute. Eu am dat credit din diferite poziții pe care le-am avut și la Bruxelles, și la București și altor guverne de la Chișinău, care au răspuns mai mult sau mai puțin pozitiv la un astfel de credit de încredere. Acum eu am încredere în Maia Sandu, Andrei Năstase și ceilalți membri ai Guvernului că sunt cu trup și suflet angajați în procesul acesta de apropiere de Uniunea Europeană și aș vrea să-l facem nu doar politic, dar și pragmatic, așa cum am spus, și în mod clar eu voi da tot sprijinul și delegația noastră a USR-PLUS de aici din Parlament vom da tot sprijinul, și o facem deja, acestui proces.
Pentru următorii cinci ani raportorul pentru Republica Moldova va fi de la noi...
Chiar vreau să vă spun că foarte probabil urmează să fie anunțat lucrul acesta în următoarele săptămâni, dar foarte probabil raportorul pentru Republica Moldova din Parlamentul European va fi cineva de la noi din grup și foarte probabil o să fiu și eu direct implicat în asta. Deci, pentru următorii cinci ani raportorul pentru Republica Moldova va fi de la noi și asta înseamnă că pozițiile Parlamentului European legate de Republica Moldova vor fi pregătite de noi, delegația PLUS-USR.”
Europa Liberă: Dvs. vorbiți despre guvernarea Blocului ACUM, constituită din două entități - PPDA și PAS, dar la putere sunt împreună cu socialiștii. Cum îi vedeți, grămăjoară? Există foarte mulți sceptici care spun că s-ar putea sparge această alianță, coaliție care a fost formată după guvernarea PD?
Dacian Cioloș: „Păi vedeți, în general în spațiul public e multă dezbatere cu „dacă” și cu „parcă”, și cu „s-ar putea” sau „s-ar putea să nu”. Noi ne uităm foarte atent la rezultate și la acțiuni concrete, și pe asta ne bazăm și deciziile noastre, și, evident, pe un credit de încredere. Și faptul că e Maia Sandu acolo și Andrei Năstase ne permite să dăm un credit de încredere acestui Guvern, și în direcția asta acționăm noi. Am înțeles contextul complicat de la Chișinău din această ultimă perioadă. Decizia de a înlătura regimul Plahotniuc, care a făcut în ultima perioadă destul de mult rău nu doar imaginii Republicii Moldova, dar probabil și ceea ce s-a întâmplat economic, social în Republica Moldova. Faptul că e acum Maia Sandu și Andrei Năstase acolo e pentru noi o garanție că atâta timp cât avem un contact direct cu ei și ei ne spun niște lucruri – avem o garanție că se și țin de lucrurile respective și pe asta ne bazăm și planificarea acțiunilor noastre pe partea astălaltă.”
Europa Liberă: La Bruxelles a ajuns de două ori și șeful statului, Igor Dodon, care așa zice că informal încă s-ar afla în fruntea Partidului Socialiștilor, viziunile rămân a fi diferite. Cum credeți Dvs., cine totuși e cel care răspunde de promovarea vectorului politicii externe, pentru că s-ar părea că totuși își împart aici sau nu reușesc să-și împartă suficient de bine aceste atribuții?
Dacian Cioloș: „Atâta timp cât și președintele, și primul ministru se duc în aceeași direcție sau și președintele, și Guvernul se duc în aceeași direcție în relația cu Uniunea Europeană, asta nu poate să fie decât un lucru bun și atâta timp cât lucrul acesta o să se întâmple, și semnalele din partea Bruxelles-ului o să fie pozitive, așa cum au fost și până acum. Evident că există în aer o anumită rezervă legată de ceea ce se întâmplă la Chișinău și - cum să-i spun? - poate rezervă e prea dur, așa, o stare de observare, pentru că au tot fost promisiuni și până acum în ultimii ani, cel puțin de 10-12 ani de când eu urmăresc cu atenție ce se întâmplă în Republica Moldova, au tot fost faze în care au fost și angajamente și după care au venit dezamăgiri și iar au venit angajamente, și iar au venit dezamăgiri și atunci e normal să existe, eu știu, o anumită…”
Europa Liberă: Reticență?
Dacian Cioloș: „Reticență, cum vă spun, e prea mult, pentru că faptul că se deblochează fonduri arată că nu e reticență. Da, e o anumită rezervă cu care sunt privite angajamentele, însă pot să vă spun că și în politică contează foarte mult relațiile directe cu lideri politici de o parte și de alta și cunoscându-i acum pe cei care sunt în fruntea Guvernului de la Chișinău, e un atu, e un avantaj pentru Republica Moldova în relație cu Uniunea Europeană și nu doar în relație directă cu noi, dar și cu alți lideri din Parlamentul European care nu sunt de naționalitate română și chiar cu comisari, membri ai Comisiei Europene cu care și eu am legături directe și discut cu ei de situația din Republica Moldova de ani de zile și în perioada cât am fost la București, și acum de când sunt din nou în Parlament, și care la fel își bazează opiniile și deciziile legate de Republica Moldova foarte mult pe încrederea oamenilor cu care lucrează direct la Chișinău.”
Europa Liberă: Știți că, inițial, socialiștii erau adepții denunțării Acordului de Asociere, după asta chiar Igor Dodon și-a nuanțat poziția și a spus că țara va continua să implementeze prevederile acestui document pe care l-a semnat cu Uniunea Europeană. Dvs. cum vedeți implementarea acestui acord? Și vreau totuși un pic să vă referiți la felul cum înțeleg moldovenii să reușească să penetreze piața comunitară, ținând cont de acest Acord de Liber Schimb pe care-l are și Bruxelles-ul a oferit anumite cote pentru exporturile din Republica Moldova, dar se pare că nu peste tot și nu totdeauna se acoperă aceste cote.
Dacian Cioloș: „Aș vrea să fiu foarte clar legat de acest Acord de Asociere și partea de Acord de Liber Schimb. Eu am fost în Comisia Europeană comisar european pentru agricultură când acest acord s-a negociat și a fost finalizat. Și acest acord a fost gândit în așa fel încât să contribuie la apropierea inclusiv economică și socială a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, nu a fost gândit ca să-și vândă Uniunea Europeană produsele pe piața europeană. Și pe urmă, haideți să fie serioși! Paiața din Republica Moldova e o piață de un milion și ceva, două milioane, trei milioane de consumatori. Uniunea Europeană e o piață de 500 de milioane de consumatori. Dacă Uniunea Europeană are interesul să-și vândă produsele, se duce pe piețe mari – Japonia, Statele Unite, America Latină, zona Asiei, în general economiile emergente ș.a.m.d. Acordul cu Republica Moldova a fost gândit în așa fel încât să ajute economia Republicii Moldova să se apropie de Uniunea Europeană pentru a se putea dezvolta. Evident că au fost niște cote, pentru că sunt anumite domenii sensibile și pentru Uniunea Europeană și acesta-i principiul în care se negociază, dar pe domenii esențiale s-au dat cote care să fie clar în favoarea Republicii Moldova.
Acordul cu Republica Moldova a fost gândit în așa fel încât să ajute economia Republicii Moldova să se apropie de UE...
Și acolo unde a fost clar că un anumit sector poate contribui semnificativ la dezvoltarea economiei Republicii Moldova chiar s-au eliminat cotele și e exemplul vinului. Republica Moldova – și trebuie să amintim lucrul acesta – e singura țară din lume pentru care nu există cote de export pe piața europeană pentru vin. Singura țară din lume care are acest gen de relație comercială cu Uniunea Europeană și pentru care nu există cote și asta a fost acordat exact în ideea de a contribui la dezvoltarea economică. Sigur că noi avem pe piața europeană niște norme și standarde care sunt mai ridicate decât în multe alte părți ale lumii și care presupun investiții, care presupun nu doar legislație și pregătirea funcționarilor, dar presupun și investiții din partea agenților economici, însă și astfel de investiții pot să fie mai dificil de realizat pentru unii operatori economici. Dar ceea ce trebuie înțeles e că, odată ce Republica Moldova are acces la piața europeană îndeplinind standardele europene, asta îi deschide oportunități pentru produsul respectiv de a-l exporta și în alte părți din lume, pentru că Uniunea Europeană e recunoscută în lume exact pentru standardele astea ridicate, mai ales în sectorul agroalimentar, unde Republica Moldova are un potențial de export pe piața europeană. Și atunci, în condițiile astea e important de făcut efortul acesta în Republica Moldova de aliniere la aceste standarde, pentru că asta va avea un efect pozitiv și asupra economiei, și asupra dezvoltării sociale din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Agricultura din Republica Moldova poate atrage investiții?
Dacian Cioloș: „În măsura în care există o legislație predictibilă – și insist predictibilă! – de politică fiscală, de politică economică, de politici agricole și de susținere, da, Republica Moldova poate să atragă și atrage deja, în domeniul vitivinicol atrage deja investiții. Eu știu că sunt producători de viță-de-vie de plantat, de butași de vie din Uniunea Europeană, care nu doar că vând pe piața europeană material săditor, dar încep să și producă, încep să și investească în parteneriat cu cetățeni ai Republicii Moldova sau cu cetățeni români, sau cu alți parteneri încep să investească deja și eu cred că și în alte domenii există acest potențial, dacă există predictibilitate. Problema mare a legislației din Republica Moldova a fost această impredictibilitate și politică care se răsfrânge și asupra impredictibilității politicilor fiscale și economice.”
Europa Liberă: Foarte mulți cunoscători ai situației agriculturii din Republica Moldova spun că Moldova pierde de pe urma parcelării terenurilor și dacă n-o să existe o consolidare a acestor terenuri este foarte greu de crezut că s-ar putea produce marfă competitivă pentru piața UE.
Dacian Cioloș: „Orice țară pierde dintr-o fărâmițare a parcelelor agricole, orice țară pierde, pentru că comasarea suprafețelor terenurilor agricole asta ajută la investiții. Acum și în domeniul acesta Republica Moldova trebuie să stabilească o linie de politică agricolă, ce tipuri de ferme vrea să susțină, că poate să intenționeze să susțină ferme familiale și să dezvolte un model de producție agricolă în care să încurajeze agricultorii ei să și proceseze și să vândă un produs finit cu o valoare adăugată mai ridicată. Și atunci pot să fie suprafețe mai mici pe care se produc legume sau fructe, dar să vină cu o investiție suplimentară și cu un sprijin suplimentar pentru partea de procesare și de comercializare.
Poate să meargă în paralel cu un sprijin al unor ferme familiale în anumite zone ale țării și cu ferme care au moștenit structurile de stat, ferme mai mari, societăți comerciale, societăți agricole în alte zone în care să insiste pe partea de producție și să dezvolte în paralel pe urmă și sectorul de procesare. Oricum, eu spun lucrul acesta și în România. În momentul de față din agricultură nu mai câștigă cel care produce materie primă, oricât de ieftină ar produce-o și oricât de competitivă ar fi. În domeniul acesta agroalimentar câștigă cel care vinde. De acolo trebuie pornit, la cel care vinde produsul finit e valoare adăugată și de acolo încolo se împarte valoarea adăugată cu procesatorul și cu producătorul. Și, evident, producătorul e acel care rămâne la urmă. Deci, cu cât lanțul alimentar e mai bine integrat și cel care produce are un anumit control sau un cuvânt de spus și pe partea de distribuție, de comercializare, cu atât mai mari șanse sunt ca valoarea adăugată să rămână nu doar în Republica Moldova, să rămână la cel care produce și să permită dezvoltarea agriculturii.”
Europa Liberă: Revenim la politică. Acum se discută foarte mult și despre felul cum ar trebui să fie identificată o soluție pentru criza transnistreană. A avut loc ultima reuniune în formatul „5+2” fără niciun rezultat. România, UE cum vede acest conflict înghețat de la hotarul de est?
Dacian Cioloș: „Știți că și Uniunea Europeană, și România ca stat membru al Uniunii Europene și interesat direct de tot ce se întâmplă în Republica Moldova caută să susțină soluția cea mai bună pentru încheierea acestui conflict, însă cheia esențială e tot la Chișinău pentru asta. Și eu pot să asigur că Uniunea Europeană sau că Parlamentul European o să fie tot timpul un sprijinitor al unor soluții pacifiste prin care acest conflict să fie încheiat, pentru că acest conflict înghețat nu doar că menține acolo un potențial risc de securitate pentru toată lumea din zona respectivă, dar în mod clar întârzie și procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană și, aș spune, chiar dezvoltarea economică, investițiile ș.a.m.d., pentru că e vorba de predictibilitate, de fapt.
Și Uniunea Europeană, și România ca stat membru al Uniunii Europene și interesat direct de tot ce se întâmplă în Republica Moldova...
Foarte mulți oameni, care se proiectează pe Republica Moldova și vor să sprijine ce se întâmplă acolo, se uită foarte mult la predictibilitatea politică, economică, de securitate ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Dar pe moment apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană e văzută împreună cu Transnistria, pentru că Chișinăul deocamdată nu are pârghii ca să influențeze situația de peste Nistru?
Dacian Cioloș: „De asta vă spun că Uniunea Europeană caută să găsească soluțiile prin care să poată să sprijine acolo un acord, dar dacă chiar există voință politică clară la Chișinău ca această problemă să fie rezolvată se pot face mult mai multe lucruri decât se fac acum.”
Europa Liberă: Pentru că cei din stânga Nistrului beneficiază de prevederile Acordului de Liber Schimb, ei exportă foarte multe, adică o bună parte din exporturi sunt asigurate de către partea transnistreană.
Dacian Cioloș: „Sigur, lucrul acesta s-a întâmplat, pentru că a existat o dorință la Chișinău să se întâmple lucrul acesta, ca să nu se amplifice acest conflict și mai mult și ca să se găsească soluții și pentru ca cei de partea cealaltă a Nistrului să înțeleagă că e și în interesul lor această apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană și că e și în interesul lor direct, inclusiv în relațiile comerciale, dar evident controlul a ceea ce se întâmplă pe întreg teritoriul Republicii Moldova trebuie să rămână la Chișinău, acolo trebuie să rămână pârghiile și pârghiile astea, inclusiv cele economice trebuie folosite pentru a contribui la închiderea acestui conflict.”
Europa Liberă: În primăvară, când erați în campania electorală pentru europarlamentare, ați declarat Europei Liberă că România în UE nu e totul fără Republica Moldova. La Chișinău sunt acreditate mai multe idei, scenarii: Moldova în UE, Moldova unită cu România; unii sunt rezervați și spun că nici unul, nici altul nu e cu șansă. Ce viitor credeți că poate să aibă Republica Moldova?
Dacian Cioloș: „Asta depinde foarte mult de răspunsul pe care cetățenii Republicii Moldova îl dau, pentru că la întrebările astea: de ce nu vrea România Unirea cu Republica Moldova ș.a.m.d.? Eu spun: „Ba da, o vrea! Și în România există o majoritate a cetățenilor români care vor Unire cu Republica Moldova”. Dar cetățenii din Republica Moldova vor asta în majoritate?”
Europa Liberă: Ținând cont că aproape un milion au cetățenia României...
Dacian Cioloș: „Dar nu e suficient, pentru că sunt, din câte știu eu, cam 4 milioane de cetățeni în Republica Moldova și o majoritate înseamnă 2 milioane și ceva. Și cu cât majoritatea asta e mai mare și mai apropiată de 4 milioane, cu atât mai ușor pot avea loc discuțiile astea. Deci, haideți să fim foarte pragmatici și realiști. Da, și din punctul meu de vedere, în timp ar trebui să se întâmple lucrul acesta, pentru că e firesc, pentru că e natural, pentru că suntem din aceleași rădăcini și atunci nu mai au sens discuțiile acestea dacă trebuie sau nu, dar modalitatea în care o facem depinde și de o parte, și de cealaltă, pentru că nu cred că trebuie să ajungem niciodată într-un moment al istoriei în care cineva să spună că a fost forțat de celălalt să facă anumite lucruri, mai ales acum când vorbim de democrație și de democratizare, și de interesul cetățeanului. Păi atunci trebuie să implicăm cetățenii, așa cum noi, alianța dintre PLUS și USR, vrem să facem politică în România implicând cetățenii și determinându-i să-și asume responsabilitatea schimbărilor pe care le vor în țară la fel și relația asta trebuie să fie asumată de cetățenii de o parte și de alta și nu impusă de cineva, și nici măcar nu impusă de o majoritate sau de o minoritate impusă celorlalți care stau pe gânduri. Și atunci, ca să nu pierdem timpul, sunt foarte mulți pași care pot fi făcuți pentru a consolida apropierea asta și formalizarea asta politică poate să fie făcută în momentul în care există o voință clară de o parte și de cealaltă.”
Europa Liberă: De ce Uniunea Europeană nu vorbește despre o perspectivă clară pentru integrarea europeană a statelor care fac parte din Parteneriatul Estic?
Dacian Cioloș: „Pentru că există o discuție în Uniunea Europeană, care e amplificată acum cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, legată de modul în care funcționarea Uniunii Europene trebuie consolidată ca să fie o perspectivă clară a direcției în care o ia Uniunea Europeană. Atunci când vrei să oferi o perspectivă clară celor care vor să intre, să adere la Uniunea Europeană trebuie să ai o perspectivă clară în interior. Și după extinderea aia masivă cu 12 membri din 2004 care s-a terminat în 2008, care a fost urmată de criza financiară și criza economică, de criza migrației, e o conștientizare a faptului că în Uniunea Europeană e nevoie de niște decizii politice de reașezare a funcționării Uniunii Europene pentru a putea da o perspectivă mai clară și celor care vor să intre în Uniunea Europeană.”
Nu se pune problema ca Uniunea Europeană să asculte de Rusia atunci când își stabilește relațiile prioritare cu vecinii...
Europa Liberă: Dar această atitudine de moment nu demotivează aceste țări care fac parte din acest aranjament?
Dacian Cioloș: „Vedeți, toate programele de vecinătate apropiată pe care Uniunea Europeană le gândește, și eu cred că aici Uniunea Europeană nu face suficient și o să-mi folosesc poziția pe care o am ca să insist pentru ca acest Parteneriat Estic să aibă mult mai multă consistență și din punct de vedere economic, și din punct de vedere social, și din punct de vedere politic și al interesului cetățeanului, pentru că o eventuală aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană tot prin pașii ăștia trece. Adică nu e suficient să semnezi un acord de aderare, sigur că odată ce ai intrat în Uniunea Europeană sunt perspective mult mai multe de a dezvolta economic și social o țară, dar lucrul acesta poate să se întâmple și pregătind procesul acesta.”
Europa Liberă: Dar Dvs. cum credeți, acum Federația Rusă ar putea să împiedice acest parcurs european pe care s-a angajat Republica Moldova să-l parcurgă?
Dacian Cioloș: „Poate în mod clar să-l îngreuneze foarte mult. Da, poate s-o facă și direct, și indirect. Evident! Și atunci, cu atât mai mult pentru Uniunea Europeană, apropo de rearanjarea asta instituțională, asta presupune un efort și de a clarifica relația cu Rusia, ca să se limpezească și relația pe care Uniunea Europeană poate s-o aibă cu țările care... Evident nu se pune problema ca Uniunea Europeană să asculte de Rusia atunci când își stabilește relațiile prioritare cu vecinii, dar nu poate să nu ia în seamă și perspectiva asta, pentru că nu-i în interesul nimănui ca lucrul acesta să se întâmple forțat în detrimentul unui potențial vecin al Uniunii Europene sau oricum o țară importantă care e în zona asta de vecinătate și de interes al Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova?
Dacian Cioloș: „Să aibă încredere că de ei depinde direcția în care o ia Republica Moldova și că în măsura în care direcția asta e una orientată spre democrație, spre respectul statului de drept, a justiției, spre crearea bunăstării pe baza muncii cinstite, bazată pe competență, pe onestitate, în aceste condiții cu siguranță vor avea un sprijin în Uniunea Europeană și cu și mai multă siguranță vor avea un sprijin în România, indiferent de cine va fi la putere în România.”
Europa Liberă: Mulțumim pentru această discuție!
