Linkuri accesibilitate

Nicu Popescu: „Diferențele rămân, dar ele sunt temporar suspendate, pentru că trebuie să reformăm această țară” (VIDEO)


Ministrul de Externe, Nicu Popescu, iulie 2019

Un interviu cu Ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Nicu Popescu.

Ministrul de Externe, Nicolae Popescu, spune că prim-ministra Maia Sandu nu s-a răzgândit să mai meargă la Moscova, deși au trecut deja câteva luni de la anunțarea acestei intenții fără ca vizita să se fi materializat. Într-un interviu acordat Lilianei Barbăroșie în studioul Europei Libere de la Chișinău, ministrul Popescu a sugerat că șefa guvernului vrea să se asigure mai întâi că vizita va avea rezultate concrete pentru accesul liber al produselor moldovene pe piața rusă.

Europa Liberă: Dl Igor Dodon face favor după favor Rusiei, spun analiştii, dar și unii politicieni. Eu personal am auzit acest lucru ultima dată de la Vlad Socor, după discursul dlui Dodon la ONU, când dl Socor a zis că președintele Republicii Moldova a vrut să fie pe placul Rusiei. Am auzit mai recent asta de la dl Dumitru Mînzărari, după povestea asta cu declarația pe care am s-o numesc convențional a dlui Șova, când dl Mînzărari a zis că e un favor făcut Rusiei. Vreau să vă întreb percepția Dvs. Cum Dvs. credeți, sunt deocamdată lucrurile astea tolerabile la aceste acțiuni, aceste declarații, inițiative ale dlui Dodon sau totuși credeți că s-au depășit anumite linii roşii?


Nicu Popescu: „Eu reies din faptul că actuala majoritate guvernamentală în tot ce ține de politica externă a avut un acord de principiu divizat pe mai multe segmente. Și acest acord de principiu este că Republica Moldova va avea continuitate în politica externă și va continua respectul angajamentelor pe care și le-a asumat anterior. La modul practic, acest lucru înseamnă continuarea implementării Acordului de Asociere, continuarea menținerii Planului individual de acțiuni cu NATO, relația noastră de parteneriat strategic european cu România, recunoașterea integrității teritoriale a Ucrainei și insistența continuă pe retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.


Deci, atunci când noua majoritate parlamentară a spus: „Noi continuăm principalele linii directorii ale politicii externe a Republicii Moldova, dar o vom face mai bine decât Guvernul anterior, care a izolat Moldova, care a lipsit Moldova de asistență europeană și americană, care a cauzat și a participat în diferite scheme care au dăunat Republicii Moldova”. Eu ca ministru de Externe reies din acest acord de principiu, care stă la baza noii majorități parlamentare și spun foarte deschis toate aceste lucruri și eu spun aceleași lucruri și la Moscova, și la New York, și la Bruxelles. Și politica externă a Republicii Moldova se face prin prisma acestui lucru. Acordul de pe 16 septembrie între Partidul Socialiștilor (PSRM) și Blocul ACUM din nou a reiterat acești parametri: Republica Moldova continuă să implementeze aceste principii de bază ale politicii externe și eu în nici o declarație nu m-am abătut de la aceste principii.”

Europa Liberă: Dar, uitați-vă, vorbiți de un acord de uz intern, un acord politic și, pe de altă parte, platforma ONU este o platformă importantă. Ceea ce a spus dl Dodon pe platforma ONU a auzit o lume întreagă, nu?

Nicu Popescu: „Da, a auzit o lume întreagă, dar în același timp există diferențe de politică externă și de poziționare pe politici interne dintre părțile constituente ale majorități parlamentare actuale. Partidul Socialiștilor are o tradiție, reprezentanții lui au anumite preferințe în politica externă, reprezentanții și forțele politice din Blocul ACUM au alte luări de poziție pe multe subiecte – pe România, pe Ucraina, pe Rusia, pe reglementarea transnistreană. Aceste diferențe nu au dispărut, forțele politice – și eu joc în parametrii acestui coridor de acțiuni –, aceste diferențe rămân, dar ele sunt temporar suspendate, pentru că noi trebuie să reformăm această țară, să luptăm cu corupția, să reducem nivelul de corupție, să îmbunătățim capacitatea Guvernului de a răspunde la necesitățile cetățenilor; trebuie să plătim salarii, trebuie să ne asigurăm că nu vom avea o criză a gazelor, trebuie să construim conducta în România ca să ne conectăm la sistemul de gazoducte europene.

Să reformăm această țară, să luptăm cu corupția, să reducem nivelul de corupție...


Deci, diferențele de politică externă au fost puse parțial deoparte, ca Guvernul și majoritatea parlamentară să poată face anumite lucruri concrete, dar aceste diferențe nu au dispărut și noi vorbim destul de deschis. Dl Dodon declară anumite lucruri, Ministerul de Externe se întâmplă să declare alte lucruri, dna prim-ministru la fel. Deci, aceste diferențe sunt discutate. Eu cred că este un lucru util că noi le discutăm deschis, ele, aceste diferențe reflectă nu preferințele dlui președinte sau ale dnei prim-ministru, sau ale mele, ele reflectă niște preferințe pe care le avem noi în societatea noastră și, iată, ne trezim în această situație în care da, noi avem declarații uneori contradictorii, uneori diferite. Este un lucru obiectiv, doar ar fi fost absurd noi să ne imaginăm că între luna iunie și luna octombrie toți actorii politici ar fi trebuit să își integreze complet mesajul. Da, este posibil în anumite țări să o faci, la noi nu, aceste diferențe se păstrează. Nu este un lucru foarte grav că ele sunt vociferate, prin aceasta noi continuăm acest proces de discuții publice care în societatea noastră, forțele politice continuă reflecția asupra acestor lucruri. Asta este situația.”

Europa Liberă: Personal, cum ați descrie prejudiciul pe care l-a adus acest discurs la ONU al dlui Dodon în care nu a sunat nicio cerere de retragere a trupelor ruse în momentul în care Dvs. și Cabinetul din care faceți parte insistați pe asta? Cum personal ați descrie acest prejudiciu, pentru că ceea ce a spus dl Dodon a sunat în știri, a auzit o lume întreagă, iar ceea cum ați reacționat Dvs. și ce ați spus s-ar putea să fi auzit mai puțină lume?

Nicu Popescu: „Deci, realitatea este că evoluțiile de politică internă și externă din Republica Moldova nu sunt urmărite cu sufletul la gură pe internet de către cetățenii Braziliei, Chinei sau ai Mongoliei. Deci, discursurile de la ONU nu au o rezonanță majoră, discursurile Republicii Moldova pentru opinia publică globală. Persoanele care ascultă aceste discursuri în afara Republicii Moldova sunt diplomații, prietenii Republicii Moldova, parlamentarii. Or, această audiență destul de mică știe foarte bine că în Republica Moldova noi avem diferențe și această audiență da, au citit și clarificările venite de la Ministerul de Externe în urma discursului dlui președinte în care Ministerul de Externe reitera faptul că retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova rămâne o prioritate, că principiile de reglementare a conflictului transnistrean trebuie să se facă în baza legislației existente a Republicii Moldova, legea din 2005. Deci, în acest sens acei oameni care urmăresc luările de poziție ale Republicii Moldova au văzut aceste diferențe care există între diferite instituții din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și prejudicii nu există?


Nicu Popescu: „Bun, eu nu pot evalua care este un prejudiciu real sau teoretic. Ceea ce vă pot eu spune e că așa cum cetățenii Republicii Moldova aud diferite luări de poziție, uneori declarații care se bat cap în cap pe anumite subiecte tot aceleași lucruri le văd și ambasadele străine de la Chișinău, și referenții pe Republica Moldova de la Bruxelles, Berlin, Kiev sau Moscova. Toată lumea este conștientă că în Republica Moldova există aceste diferențe, nimeni nu crede că acest lucru este foarte dramatic; toți partenerii externi ai Republicii Moldova, inclusiv Statele Unite, Uniunea Europeană și Rusia care au sprijinit crearea acestei coaliții știau foarte bine că părțile constituente ale acestei coaliții au diferite programe de politică externă. Deci, lucrul ăsta nu constituie o surpriză, nu constituie daune de imagine majore. Toată lumea știe care e situația internă de la noi, toată lumea care urmărește Republica Moldova. Ei înțeleg că există aceste luări de poziție diferite, ei țin cont de asta și ei știu că pe anumite subiecte, inclusiv reglementarea transnistreană există diferențe foarte mari între o parte a spectrului politic de la noi și altă parte a spectrului politic.”

Europa Liberă: Dar dincolo de aceste diferențe nu există totuși nimic, pentru că experții zic așa: Rusia, de fapt vrea un singur lucru – vrea să scape de imaginea de agresor, vrea să scape de sancțiunile Occidentului și, în ultimă instanță, vrea să dicteze ea în această regiune fără ca Occidentul să aibă un cuvânt de spus aici. Asta ea vrea. Și Republica Moldova prin astfel de acțiuni, de fapt, o ajută. Sunteți de acord cu această poziție?

Nicu Popescu: „Nu, nu sunt de acord cu această poziție. Noi ca stat avem o marjă de manevră geopolitică destul de mare, noi avem interesele noastre proprii și suntem mult mai capabili să le promovăm și să le apărăm în fața altor state sau organizații externe decât aveam acum 20 de ani sau acum 10 ani. Astăzi, Republica Moldova are niște parteneriate politice și economice atât de diversificate, încât noi suntem un stat mult mai capabil să facă față presiunilor externe decât eram acum 10 ani sau 7 ani. Referitor la Federația Rusă, anul trecut Republica Moldova a exportat 68 la sută din bunurile exportate de noi spre piața Uniunii Europene și 8 la sută spre piața Federației Ruse.


Deci, cu astfel de statistică comercială lucrurile sunt destul de evidente. Republica Moldova nu mai este un stat slab, supervulnerabil în fața unor potențiale presiuni economice venite din exterior. Moldova a fost vulnerabilă acum 15 ani, acum 10 ani, dar acum nu mai este. Republica Moldova și-a găsit noi piețe de desfacere și acest gen de statistici va determina dezvoltarea politică și economică a Republicii Moldova pentru mulți ani și chiar decenii înainte. Și aceste 8% pe care le avem noi în comerțul cu Federația Rusă nu sunt o cifră atât de mică din cauza noastră. Această cifră foarte mică este rezultatul restricțiilor comerciale impuse de Federația Rusă asupra exporturilor noastre. Noi ne dorim ca această cifră să fie mai mare, pentru că dacă vom fi capabili să mărim exporturile pe orice piață – rusă, ucraineană, belarusă –, noi vom crea mai multe locuri de muncă la noi, vom fi în stare să plătim mai multe salarii și salarii mai mari, se vor plăti impozite din aceste salarii. Deci, este interesul țării noastre să mărim această cifră de la 8 la 10, la 12, dar parametrii dependențelor noastre economice nu se vor schimba.”

Europa Liberă: Faptul că dna Maia Sandu nu merge deocamdată la Moscova sau nu s-a hotărât deocamdată să meargă la Moscova este ca și motiv pentru faptul că Rusia nu este gata să renunțe la embargouri?

Avem un schimb de așteptări între partea noastră și Federația Rusă...


Nicu Popescu: „Noi discutăm și pregătim această vizită cu colegii noștri din Federația Rusă, încercăm să identificăm o dată pentru această vizită, dar și mai important este că încercăm să identificăm care vor fi rezultatele concrete. Și acum chiar în regim de lucru discutăm cu Ministerul de Externe al Federației Ruse pentru a identifica rezultatele concrete pe care ar urma să le obținem în urma acestei vizite.”

Europa Liberă: Nu există încă o dată?

Nicu Popescu: „Există două-trei date între care noi deocamdată jonglăm, dar în paralel noi purtăm... ele nu sunt chiar negocieri, dar avem un schimb de așteptări între partea noastră și Federația Rusă și vrem să ne asigurăm că orice vizită care ar avea loc nu este o vizită de dragul vizitei, de dragul fotografiei, de dragul strângerii de mâini, dar pentru rezultate concrete.”

Europa Liberă: Ați mai spus asta, dar ca repere temporare nu ne puteți da?

Nicu Popescu: „Nu, deocamdată, nu.”

Europa Liberă: Revenim încă pe o clipă doar la discursul dlui Dodon la ONU. Ați încercat să-i sugerați anumite teze, pentru că dl Dodon a spus într-un interviu că Guvernul a încercat să-i scrie discursul?

Nicu Popescu: „Deci, Ministerul de Externe a trimis Președinției niște teze directorii pentru discursul de la ONU cu câteva săptămâni înaintea discursului.”

Europa Liberă: Probabil, cele pe care le-ați anunțat Dvs. anterior?

Nicu Popescu: „Da. Președinția a scris propriul discurs. Deja la acea etapă existau diferențe clare între modul cum vedea Guvernul elementele în acel discurs și modul cum a fost conceput discursul. După aceea, discursul a avut loc și Dvs. ați văzut că și Ministerul de Externe, și dna prim-ministru și-au declarat deschis și transparent diferențele pe care le aveau față de acel discurs.”


Europa Liberă: Vreau să vorbim acum despre reglementarea transnistreană un pic. Constantin Eliseev, diplomat ucrainean, probabil Dvs. îl cunoașteți...”

Nicu Popescu: „Îl cunosc.”

Europa Liberă: A lucrat la ONU, a lucrat în Guvernul ucrainean viceministru la Externe, dacă nu greșesc, l-am văzut recent zicând despre „formula Steinmeier” că, acceptând-o, Ucraina, de fapt, ar accepta formula rusească de reglementare. Aș vrea să știu dacă sunteți de acord cu asta.

Nicu Popescu: „Eu nu pot oferi calificative unor formule diplomatice negociate și agreate de către Kiev.”

Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre această formulă? Ce e cu ea? Cum ați putea-o Dvs. descrie, pentru că vizează Moldova?

Nicu Popescu: „Nu știu, nu cred că vizează Moldova în modul direct.”

Europa Liberă: N-o vizează?

Nicu Popescu: „Nu cred că vizează Moldova la modul direct. Noi ca țară purtăm negocieri de reglementare a conflictului transnistrean de aproape 30 de ani. În aceste aproape trei decenii s-au perindat zeci de formule, schițe, evaluări a pașilor următori, pași mici, pași mari, federalizare, federalizare simetrică, federalizare asimetrică, stat comun – zeci de noțiuni care au fost discutate, puse pe masa de negocieri, chiar parafate, ca în cazul „memorandumului Kozak”, dar conflictul nu este soluționat.

Vom avea zeci și deja am avut zeci de concepte – Minsk, Minsk 1, Minsk 2...


De aceea, și în cazul Ucrainei noi vom avea zeci și deja am avut zeci de concepte – Minsk, Minsk 1, Minsk 2... Deci, Ucraina trece prin același proces de discuții și căutare a unor formule prin care noi trecem de aproape 30 de ani și astăzi este „formula Steinmeier”, poimâine va fi altă formulă. Lucrurile astea fac parte din aceste eforturi de a stabiliza situația.”

Europa Liberă: Dar Dvs. înțelegeți că eu nu pot să nu vă întreb despre asta, pentru că eu ca cetățean și ca jurnalist din această țară vreau să știu ce crede ministrul de Externe despre o formulă care se spune că ar fi un plan rusesc, acceptat de Ucraina, care ar putea fi ulterior cumva extrapolat și aici și de asta vă întreb?

Nicu Popescu: „Eu când citesc această formulă, am mai multe întrebări. Deci, întrebarea principală la care trebuie să ofere răspuns această formulă este: în ce moment și în ce condiții pot avea loc alegeri locale în zona de conflict din Ucraina de Est și cum aceste alegeri locale sunt ancorate într-un proces de oferire a unui statut a acestei regiuni din Ucraina?”

Europa Liberă: Oferă aceste răspunsuri?

Nicu Popescu: „Nu, pentru că ceea ce s-a discutat până acum în spațiul public nu explică detaliile organizării acestor alegeri locale în zona de conflict, nu explică care și cum ar putea fi reintegrată această zonă de conflict în spațiul legal ucrainean. Deci, acolo sunt foarte multe întrebări la care Ucraina, ceilalți participanți din formatul de negocieri din Normandia urmează să caute răspunsuri în săptămânile și lunile care vin.”

Europa Liberă: Le-ați sugera colegilor de la Kiev să fie mai atenți sau nu e cazul?

Nicu Popescu: „Colegii de la Kiev sunt foarte atenți și noi suntem foarte atenți. Am fost de două ori la Kiev și am avut o întrevedere cu dl Pristaiko la New York, noi discutăm destul de frecvent și de fiecare dată discutăm și situația din zona de conflict din Ucraina, și situația de la noi. Deci, ucrainenii sunt atenți referitor la realitățile lor și la evoluțiile din țara noastră, noi suntem atenți la evoluțiile din jurul reglementării transnistrene și la situația din Ucraina. Deci, da, și noi, și ei suntem și atenți, și prudenți și avem un schimb constant de păreri.”

Europa Liberă: A circulat în presa de la Chișinău înainte de runda de negocieri de la Bratislava o declarație, o voi numi „declarația dlui Șova”, pentru că era sub semnătura d-lui; știm de la consilierul premierului, dl Kulminski, că a fost respinsă de Guvern acest text de declarație, iar ea este privită de unii, inclusiv de Dumitru Mînzărari, de exemplu, ca un „plan Steinmeier” pentru Moldova. Ce a fost periculos în acea declarație? De ce a fost respinsă de Guvern?


Nicu Popescu: „În acea declarație, deci „formula Steinmeier” se referă la modalitatea organizării unor alegeri locale din zona de conflict din Ucraina. Proiectul de declarație „3+2” propus de Biroul Reintegrării de la Chișinău nu se referea la alegerile locale nici din Republica Moldova și nici din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Deci, aceste inițiative nu sunt comparabile. În același timp, în proiectul de declarație propus de Biroul Reintegrării erau câteva elemente care nu se înscriau în parametrii consensului politic, în rândul majorității parlamentare și parametrii acestui consens se regăsesc și în Guvern. Existau anumite formulări care ridicau semne de întrebare pentru mine, în fața dnei prim-ministru și pentru mediatori.”

Europa Liberă: Concret ne-ați putea da un exemplu?

Nicu Popescu: „Nu cred că este cazul să mergem pe textul concret al acestei declarații. Republica Moldova a deschis un șantier foarte mare de combatere a corupției, de deoligarhizare a acestui stat, de reformă a justiției, a sistemului judiciar, a Procuraturii, a Centrului Național Anticorupție. Deci, noi ca guvernare, ca majoritate parlamentară, ca Președinție ne-am asumat un șantier enorm. Finisarea acestui șantier va dura, ea va fi dificilă, ea va fi grea, ea va fi lentă. Succese rapide pe acest șantier va fi greu să obținem. În același timp, noi nu avem capacitate să mai deschidem un alt șantier la fel de complicat, poate chiar mai complicat, care se cheamă reintegrarea rapidă a țării. Nu poți construi două case în paralel.”

Europa Liberă: Socialiștii sunt de acord cu Dvs.? Dl Dodon este de acord cu Dvs., pentru că impresia multora a fost că vă împinge să deschideți acest șantier?

Nicu Popescu: „Deci, vă rog, revenim la acordul semnat între părțile constituente a majorității parlamentare din 16 septembrie. Acolo există un punct dedicat reglementării transnistrene care se referă la două puncte concrete: 1. Moldova va continua politica „pașilor mici” și de întărire a măsurilor de încredere cu regiunea transnistreană și va continua eforturile de promovare a necesității retragerii trupelor ruse, casării, distrugerii munițiilor din Transnistria. În acordul semnat și votat de PSRM și Blocul ACUM nu se spune nimic despre reintegrarea rapidă a țării, despre negocierea unui nou statut special cu Transnistria, despre necesitatea unor eforturi diplomatice pentru a recunoaște neutralitatea Republicii Moldova. Aceste lucruri nu sunt în acord. Deci, atunci când mă întrebați dacă Partidul Socialiștilor este de acord, eu vă spun că eu mă ghidez de ceea ce Partidul Socialiștilor a convenit împreună cu Blocul ACUM.”

Europa Liberă: A încercat dl Șova să împingă această declarație fără știrea Guvernului?

Nicu Popescu: „Și această declarație nu se înscrie în acele angajamente pe care majoritatea parlamentară și le-a asumat.”

Europa Liberă: A încercat dl Șova să o trimită spre avizare părților din negocieri fără avizul și fără să știe Guvernul?

În acordul semnat și votat de PSRM și Blocul ACUM nu se spune nimic despre reintegrarea rapidă a țării...


Nicu Popescu: „Guvernul a știut de această declarație, dar procedurile de discuții interne în interiorul Guvernului nu au fost finalizate înainte ca această declarație să ajungă să fie propusă spre avizare.”

Europa Liberă: Da, e limpede. A murit ea?

Nicu Popescu: „Da!”

Europa Liberă: Pentru că dl Neukirch zicea că zilele viitoare se mai discută niște acte și altceva...

Nicu Popescu: „Deci, pentru Bratislava se discutau două lucruri. Inițial exista un protocol de 12 puncte privind „pașii mici” de întărire a încrederii și negocierea acelui protocol nu a fost finalizată la Bratislava, dar dl Neukirch a declarat public că speră că acest acord va fi încheiat în săptămânile care vin, acest protocol.”

Europa Liberă: Și încearcă să ajungă la un acord. Am văzut că s-a întâlnit cu dl...

Nicu Popescu: „Exact! Se referă la protocol, la așa-numiții „pași mici”. Proiectul de declarație „3+2”, care se referea la niște aspecte mai globale, chiar geopolitice a contextului în care are loc reglementarea transnistreană nu va avansa, pentru că nu reflectă viziunea întregii majorități parlamentare asupra subiectelor pe care le discutăm în cadrul eforturilor de a reglementa conflictul transnistrean. Și acest tip de declarații globale despre recunoașterea neutralității, despre sfera și contextul geopolitic regional este un subiect care divizează mult prea mult forțele politice din Republica Moldova, societatea și de aceea Guvernul nu promovează și nu susține și nici majoritatea parlamentară nu-și dorește un progres în aceste discuții parțial abstracte, dar față de care Guvernul și guvernarea nu are un mandat de la cetățeni.”

Europa Liberă: Nu e o eschivare asta?

Nicu Popescu: „Este o recunoaștere a faptului că în Republica Moldova nu există consens asupra parametrilor și modului cum vrem noi să reglementăm conflictul transnistrean. Și înainte de a provoca și mai multă zâzanie în societatea noastră, înainte de a ne trezi cu mii de protestatari ca în Ucraina este important ca orice inițiative și orice luări de poziții pe reglementarea transnistreană să fie de comun acord. Altfel riscăm să tensionăm situația din societate, să tensionăm situația din Parlament și să deraiem procesul de reforme, de combatere a corupției, pentru că subiectul transnistrean, diferențele pe reglementarea transnistreană dintre forțele politice care constituie majoritatea parlamentară pot arunca în aer construcția politică de la Chișinău, pot deraia, bloca, întârzia procesul de reforme în domeniul justiției, relațiile noastre cu mai mulți parteneri externi. De aceea este ferma mea convingere – și aici eu reies din ceea ce s-a semnat în Parlament la 16 septembrie, este că acum noua majoritate parlamentară și noul Guvern nu are un mandat pentru a face mari viraje și luări de poziție „inovative” pe segmentul reglementării transnistrene.”

Europa Liberă: Am să vă mai întreb totuși ceva legat de încă un aspect din această chestiune. Există această propunere a Moscovei de casare a stocului de muniție din regiunea transnistreană. Ați spus că orice tentativă de retragere sau casare trebuie făcută sub monitorizare internațională, într-un format la care să fie conectați și alți actori internaționali, nu doar Rusia. Care e motivul suspiciunii, pentru că cel pe care îl exprimă analiștii l-am văzut, că Rusia, de fapt, ar vrea să se folosească de asta, dimpotrivă, pentru a-și moderniza trupele de acolo?


Nicu Popescu: „Noi tot ce facem în reglementarea transnistreană de aproape 30 de ani se face cu participare internațională, a OSCE și a statelor participante la OSCE, care includ Satele Unite, toate statele Uniunii Europene și alte state. Uniunea Europeană și SUA sunt și ele incluse în formatul „5+2”, deci tot ce se întâmplă în jurul reglementării transnistrene, retragerii trupelor ruse, distrugerea munițiilor nu se face în regim bilateral Republica Moldova-Rusia, se face cu conectarea tuturor partenerilor externi, inclusiv Ucraina.”

Europa Liberă: Dar Rusia vrea în regim bilateral să fie asta?

Nicu Popescu: „Noi am avut un schimb inițial de păreri, în care Rusia și-a formulat, dar nu pe hârtie și nu oficial, noi am avut un schimb de păreri verbal cu dl ministru Lavrov în care ei ne-au explicat aproximativ procesul, în opinia lor, prin care vor trece ei pentru a începe distrugerea munițiilor la care eu mi-am exprimat și am explicat modul în care vede Republica Moldova acest proces și acest proces poate avea loc doar cu participarea și monitorizarea OSCE-ului, ori absolut în toate zonele de conflict în momentul în care sunt distruse anumite muniții, în momentul în care are loc dezarmarea sunt conectați observatori internaționali. Eu vă dau un exemplu din Irlanda de Nord, în care Armata Republicană Irlandeză (ARI), care era o organizație teroristă s-au dezarmat. În momentul în care ARI își distrugea automatele și pistoalele pe care le aveau ei, au fost invitați senatori americani ca să monitorizeze acest proces și să se asigure că aceia într-adevăr distrug armamentul pe care îl aveau. Deci, această practică este absolut standard pentru orice situație în care unii jucători distrug muniții sau armament.”

Europa Liberă: Eu înțeleg de aici că nu se va prea mișca acest subiect. Sau se va mișca?

Nicu Popescu: „El deja se mișcă.”

Europa Liberă: Îmi vine greu să-mi imaginez că Rusia ar fi de acord cu asta.

Nicu Popescu: „Deja se mișcă. Noi așteptăm acum niște propuneri formalizate, în formă scrisă a modului cum vede Federația Rusă progresul în această direcție. Din perspectiva noastră, noi ne dorim ca această distrugere a munițiilor să aibă loc cât mai curând posibil și noi ne dorim un proces cât mai rapid.”

Europa Liberă: La modul practic, OSCE cum ar putea să se conecteze sau nu se întâmplă nimic fără standardele OSCE, sau cum?


Nicu Popescu: „Deci, la modul practic, pe de o parte, OSCE deja are alocate niște fonduri. E vorba de 7 milioane de euro, care sunt puse într-un cont aparte pentru a finanța distrugerea munițiilor din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Acești bani sunt alocați, așteaptă să fie utilizați, în plus reprezentanții OSCE trebuie să fie prezenți în momentul în care aceste echipamente vor fi distruse, câteva zeci de oameni care stau fizic și cu ochii lor văd cum acest echipament este scos din depozit, distrus sau transportat.”

Europa Liberă: Chestiunile politice le-am lăsat, dl Popescu, la sfârșit, dar nu le putem evita, pentru că suntem într-o situație atipică, într-o guvernare atipică, cum zice toată lumea. Într-adevăr, avem o guvernare în care există două capete; unul se uită mai mult spre Est, unul se uită mai mult spre Vest. V-aș întreba cât de confortabil poate vă simțiți Dvs. în funcția de ministru de Externe într-o guvernare de acest fel și cât de sigur, firește.

Nicu Popescu: „Contextul și parametri acordului politic și ai principiilor de bază ale politicii externe și mandatul pe care îl am eu de la majoritatea parlamentară îmi permit să promovez o sumedenie de lucruri; îmi permit să merg în Statele Unite, în statele Uniunii Europene, la Moscova, la Kiev și încerc să obțin lucruri concrete pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar, uitați-vă, le-ați obținut, Maia Sandu v-a lăudat pentru asta, a zis că n-ar fi reușit acest Guvern fără eforturile Dvs., pe de altă parte, Președinția nu prea recunoaște aceste merite și zice că e prea puțin că numai s-a restabilit finanțarea externă sau nu știu ce, hai să schimbăm miniștrii, hai să...

Nicu Popescu: „Eu nu am auzit oarecare critici din partea Președinției la adresa politicii externe actuale, există aceste diferențe despre care am vorbit. Acum de confort nu vreau să vorbesc, dar un subiect care într-adevăr prezintă riscuri majore pentru capacitatea noastră de a menține acest echilibru în politica externă a noastră este subiectul transnistrean.

Eu nu am auzit oarecare critici din partea Președinției la adresa politicii externe actuale...


El poate destabiliza acea construcție fragilă, atipică și mie îmi este mult mai simplu să reprezint această majoritate parlamentară la Moscova, Kiev, Bruxelles, București, Berlin sau Washington pe practic tot spectrul de subiecte de politică externă – economice, diplomatice, securitare –, dar cu excepția subiectului transnistrean pe care eu nu văd un consens politic societal, nu văd un consens politic parlamentar și care poate agita foarte mult spiritele la noi în țară și poate destabiliza și construcția politică, și lupta cu corupția.”

Europa Liberă: Ce ați face în momentul în care eventual ați simți că gata, se insistă cu împingerea acestui subiect printr-o formulă pe care n-o agreați? Ce ați face?

Nicu Popescu: „Nu fac eu, aici sunt diferențe clare exprimate public pe subiectul transnistrean și urgența efectuării unor pași interni și externi pe subiectul transnistrean și aceste declarații publice nu le-am făcut doar eu, le-a făcut și dna prim-ministru, și reprezentanții parlamentari, deci aici ne aflăm într-o situație de potențial risc politic pentru ambele părți ale ecuației și pentru ambele părți constituente ale majorității parlamentare. Deci, nu este vorba doar de mine, este vorba de faptul că pe subiectul transnistrean actorii politici, partidele politice, reprezentanții acestor partide și acestei majorități sunt foarte divizați și de aceea subiectul transnistrean nu trebuie pedalat în spațiul public cu inițiative care nu sunt coordonate la nivelul întregului spectru al forțelor politice din Parlament și din Guvern.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, există unii care zic, chiar politicieni din Blocul ACUM care zic că gata, până aici, nu se mai poate de continuat, partida pro-europeană are numai de pierdut, partida cealaltă se întărește.


Nicu Popescu: „Întotdeauna în viața oricărei țări există poziționări politice care se schimbă de la o zi la alta, de la o săptămână la alta. Eu nu pot prezice modul în care vor evolua relațiile dintre jucătorii politici de la Chișinău, dar Moldova are nevoie de mai multe lucruri urgente în politica externă și în politica internă – asistenți, investiții, servicii consulare, acces pe piața Federației Ruse, construcția gazoductului pentru a ne asigura reforma energetică, reforma sectorului energetic de la noi. Și eu acum, pe de o parte, pot să intru în depresie sau să mă agit de fiecare dată când un jucător politic sau un parlamentar face o declarație și atunci eu nu mai trebuie să fac politică externă sau încerc – și asta este alegerea mea – să merg cu viteză maximă spre atingerea acestor obiective: eliminarea roamingului cu România, construcția gazoductului, asistență externă, investitori, făcând parțial abstracție de ping-pongul de declarații pe care îl avem la Chișinău. Evident, ele afectează un pic credibilitatea guvernării, dar până la urmă asta este politica. Între timp, eu am un mandat să obțin beneficii pentru țara aceasta și eu încerc să acționez cu maximă rapiditate în deblocarea relațiilor noastre cu partenerii noștri externi, în facilitatea exporturilor noastre, în facilitatea condițiilor și asistenței pe care o primim, făcând în mare măsură abstracție de schimbările săptămânale de atmosferă și tensiune politică de la Chișinău, pentru că Republica Moldova știți, uitați-vă la ultimii 10 ani. Ultimii 10 ani, Republica Moldova a fost în turbulență politică practic permanentă. Această turbulență politică a fost pentru mine preferabilă lipsei de turbulență de până în 2009, în care tot sistemul era guvernat de o manieră rigidă de președintele Voronin. Deci, astea sunt condițiile de turbulență. Noi trebuie să mergem înainte, eu pe dosarele mele, înțelegând că această turbulență este acolo prezentă de 10 ani și ea va mai continua încă 10 ani, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să apăsăm butonul „pauză” în politica externă. Din contra, acest lucru înseamnă că noi trebuie să obținem maximum beneficii pentru țara noastră, făcând abstracție de această turbulență.”

XS
SM
MD
LG