Linkuri accesibilitate

Daniel Goinic (CRJ): expertiza financiar-bancară la Banca de Economii pare să fi fost cerută special pentru tergiversarea dosarului „Șor”


Ilan Șor în campania din 2019.

De doi ani și jumătate, dosarul „Șor” se judecă la Cahul, în apel. În jur de 30 de ședințe amânate din cauza lipsei unei expertize financiare, care se pare că nici nu a început.

Ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko a devenit ținta unor atacuri din partea formațiunii „Șor” după ce a criticat această situație. Ministrul justiției, Fadei Nagacevschi, i-a luat apărarea, dar nu prea a fost crezut. Interlocutorul nostru este juristul Daniel Goinic de la Centrul de Resurse Juridice de la Chișinău, care a monitorizat procesul, mai ales în faza lui inițială.

Interviul matinal cu Daniel Goinic, CRJ
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:15 0:00
Link direct

Europa Liberă: De ce, din punctul Dvs. de vedere, se tergiversează dosarul Șor?

Daniel Goinic: „Aici aș spune că există, în primul rând, un factor obiectiv – cel de procedură. Și când spun „de procedură”, mă refer la expertiza financiar-bancară a documentelor, a mai multor documente ce țineau de Banca de Economii. Precum cunoașteți, mai mulți juriști la momentul când instanța a dispus efectuarea acelei expertize au spus că, de fapt, aceasta nu va putea fi realizată. Or, dacă ne amintim, în 2014 sau în 2015 documentele din acea mașină au fost arse, dar instanța de la Cahul a dispus totuși efectuarea acestei expertize și, după cum vedem, mai mult de jumătate de an sau chiar nouă luni de zile din acel moment și ea este încă în proces.

Al doilea factor care aș spune eu că presupune momente de tergiversare este cel de natură subiectivă, or vorbim despre chestiuni de lipsă de independență și activism al judecătorilor, care sunt dependenți, la nivel intern - de instanță, precum și dependenți față de politic.

Procesul a fost, după mine, în mod deliberat transmis la Cahul, nu la Chișinău, din considerente de a fi evitată acea presiune pozitivă, presiune publică a mass-mediei, a părților interesate să monitorizeze cum acest proces este examinat de către instanță. Cahulul este mai departe din punct de vedere geografic de Chișinău și într-o instanță mai mică, vă dați seama, pot fi găsiți judecători mai puțini și mai ușor pot fi, într-un fel sau altul, influențați sau să li se sugereze care decizie trebuie să fie luată.”

Europa Liberă: Din momentul în care acest dosar, acest proces a ajuns la Curtea de Apel de la Cahul au trecut doi ani și jumătate, iar în justiția moldoveană, la fel ca în justiția altor state, există așa-numitul termen rezonabil. Spuneți-mi, în raport cu modul în care are loc acest proces, se poate aplica această noțiune de termen rezonabil, adică Curtea de Apel de la Cahul poate fi acuzată că a încălcat acest termen rezonabil?

Daniel Goinic: „Reieșind din reglementările noastre naționale, termenul rezonabil este un termen „neclar”, fiindcă nu putem deduce care ar fi o limită temporară pentru un dosar sau altul, pentru că aceasta reiese din circumstanțele și gravitatea, și complexitatea cauzei. Vorbind în termeni mai practici, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reglementat care este acest termen rezonabil. Prin prisma prevederilor Curții: doi ani la nivel de fond, doi ani la nivel de apel și un an de zile la nivel de recurs sau la Curtea Supremă de Justiție, per ansamblu, 5 ani. Este un termen OK, un termen rezonabil, care nicicum nu încalcă drepturile reclamantului. De aici putem deduce că în dosarul Șor acest termen „rezonabil” este în plus pentru inculpat și nu cred că d-lui sau avocații d-lui ulterior vor avea vreun motiv să meargă la Curtea Europeană, fiindcă, de fapt, toate procedurile merg mai degrabă în favoarea lui decât defavoarea lui.”

Europa Liberă: Deci în cazul acesta, dacă am invoca „termen rezonabil”, de fapt, l-am ajuta pe inculpat?

Daniel Goinic: „Exact! Cam asta ar fi fost ideea.”

Europa Liberă: Acestea fiind spuse, ce la modul practic li se poate reproșa acestor magistrați de la Curtea de Apel Cahul, care judecă timp de doi ani și jumătate, iată, dosarul Șor?

Daniel Goinic: „Este complicată întrebarea Dvs., or nu putem da un răspuns cert. Din păcate, o bună perioadă de timp era imposibil să avem acces în instanță, era un proces cu ușile închise și, respectiv, nu puteam vedea comportamentul, motivația judecătorilor, doar ceea ce puteam ulterior observa și noi din mass-media, din declarațiile avocaților lui Șor.

Cea mai mare problemă a fost acceptarea efectuării analizei sau expertizei, acelei expertize financiar-bancare. Din start era clar că aceasta nu va fi posibil de a fi făcută și cred că judecătorii noștri sunt juriști buni și ei înțelegeau consecințele și acele probleme care stau în spatele acelei expertize, dar într-un final au acceptat-o. Eu nu vreau să spun că anume cei trei judecători din complet sunt vinovați de acceptare, eu cred că în momentul acela era o influență politică asupra lor pentru a accepta. Și acum, din păcate, după un an și jumătate de zile, ei tot nu au o soluție, ce să facă – dacă spun că nu mai este necesară expertiza, de fapt, ar recunoaște în public că acea decizie a lor a fost greșită. Și cred că într-un mod deliberat ei încearcă să tergiverseze pe cât e posibil, poate merg pe ideea că, dacă vor mai întinde de timp, poate cumva vor apărea noi circumstanțe, poate Șor se va întoarce în țară, poate cumva vor apărea noi detalii în cauză și procesul va putea fi judecat la nivel de apel.”

Europa Liberă: Dar autoritățile din justiția moldovenească, personal ministrul justiției, Fadei Nagacevschi, dacă ar vrea cumva să grăbească această expertiză, sau dacă ar vrea ca judecătorii care au acceptat această expertiză din start eșuată să fie cumva sancționați, ar avea vreo pârghie la îndemână?

Daniel Goinic: „Eu nu cred că ministrul justiției ar face corect ca cumva să intervină în acest dosar, fiindcă aceasta îi va da o încărcătură politică și mai mare decât o are, dar d-lui ar putea solicita proceduri disciplinare față de ei, dacă există argumente și probatorii necesare, dar este de menționat aici că doar Colegiul disciplinar și, ulterior, CSM-ul trebuie să se pronunțe dacă acele fapte ale judecătorilor întruchipează anumite momente care ar fi pasibile de răspundere disciplinară. El poate sesiza, el poate pune presiune prin declarații, dar în niciun caz nu trebuie să intervină în acest dosar. Eu nu cred că este corect, indiferent de partid de la guvernare, guvernare per ansamblu sau, în general, politicul să intervină în procesul judiciar. Trebuie de pus punct acestor practici negative.”

Europa Liberă: Cât de convingătoare vi se par eforturile pe care le face ministrul Nagacevschi, care a cerut mai întâi o verificare de către ANI a acestor judecători, a cerut și CSM-ului să se pronunțe, dar nu știu de ce a făcut-o când știa clar că acest CSM este blocat, nu are cvorum și nu se poate pronunța pe niciun fel de decizii. Acum, când CSM-ul este deblocat, nu l-am mai auzit pe dl Nagacevschi să întreprindă ceva în sensul acesta. Cât de convingătoare vi se par eforturile declarate de dl Nagacevschi pentru a grăbi acest dosar?

Daniel Goinic: „Dacă doriți părerea mea personală, atunci aș spune că dl Nagacevschi încă n-a ieșit din postura de avocat, deși d-lui este ministru al justiției și funcția respectivă presupune elaborare de politici, strategii, legi pentru a modifica domeniul de competențe al Ministerului Justiției – drepturile omului, justiție, integritate –, d-lui n-a ieșit din postura de avocat și mai mult este un avocat al partidului decât ministru al justiției. Declarațiile lui, și nu doar acestea referitoare la judecătorii care examinează cauza Șor, dar și declarațiile pe care le face pe rețele de socializare, la televizor mai mult au o tentă politică decât una juridică. După mine, dl Nagacevschi merge pe o cale eșuată.”

Europa Liberă: Dar, iată, în acest caz anume, de ce merge pe o cale eșuată? Unde greșește dl Nagacevschi?

Daniel Goinic: „Întrebarea este cum pui punctele pe i. Dacă vrei sincer să faci o acțiune, o faci într-un mod mai moderat sau o faci fără ca lumea să știe, dar atunci când faci declarații pentru presă cu tam-tam și când într-un final CSM-ul este deblocat, CSM-ul are cvorum și deja nu mai întreprinzi nimic, oamenii te percep diferit decât ar trebui să fii perceput un ministru al justiției. Este părerea mea personală din ceea ce am sesizat eu.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, procuratura ar avea ceva de făcut, pentru că ceea ce urmărim de doi ani și jumătate e că procuratura asistă cumva pasiv la această tergiversare și amânare continuă a ședințelor? O instituție media a calculat că până în mai se făcuseră vreo 27 de ședințe, toate amânate din cauza acelei expertize.

A fost făcut deliberat pentru ca pentru cineva să fie date dividende politice, să ajungă în parlament, să devină deputat.

Daniel Goinic: „Din câte țin minte, la momentul în care a fost acceptată examinarea acestei expertize, procuratura a contestat decizia, dar fără a reuși și procurorul pe caz a fost obligat de către instanță să se conformeze deciziei și așteaptă și el rezultatele examinării sau rezultatele efectuării acelei expertize. Cred că, din punct de vedere procedural, procurorul nu are alte pârghii decât să aștepte și el.

Ne dăm seama că această așteptare poate fi destul de lungă și într-un final poate fi fără un sens oarecare, dar dacă mă întrebați procedural, da, nu este procedural altceva. Ca și avocat al dlui Șor, procurorul urmează să aștepte decizia privind expertiza. Totul se rotește în jurul acestei expertize și cum vă spun demult deja eram și la etapa Curții Supreme de Justiție dacă acum un an și jumătate nu se accepta efectuarea acestei expertize.

A fost făcut deliberat pentru ca pentru cineva să fie date dividende politice, să ajungă în parlament, să devină deputat ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Cum priviți luarea de atitudine de săptămâna trecută a ambasadorului european la Chișinău, care se pare că a renunțat și la limbajul diplomatic pentru a atenționa autoritățile că această întindere la nesfârșit a examinării acestui dosar nu mai poate fi acceptată?

Daniel Goinic: „Desigur este regretabil faptul că deja și partenerii externi nu doar ne arată cu degetul, dar deja ne spun în mod concret că, în lipsa anumitor reforme în justiție și în lipsa investigării efective a dosarului furtului miliardului, un suport în continuare din partea Uniunii Europene față de Republica Moldova va fi în descreștere.

Ni s-a spus destul de clar că, dincolo de dosarul Șor, este necesar ca toți beneficiarii și toate persoanele implicate în furtul miliardului să fie trași la răspundere penală. Așteptăm să vedem reacția autorităților naționale, a procuraturii care ne tot promitea că deja noi capete de acuzare vor fi transmise în instanța de judecată cu noi figuranți în acest dosar. Să vedem care vor fi reușitele procuraturii. Așteptăm și noi cu nerăbdare.”

Europa Liberă: Dat fiind faptul că dosarul acesta s-a întins, s-a tergiversat și pe timpul vechii guvernări, și pe timpul acestei guvernări, putem deduce un interes politic care s-ar fi menținut din timpul vechii guvernări până în timpul acestei guvernări ca acest dosar să nu fie examinat cum se cuvine?

Daniel Goinic: „La sigur că și unii actuali politicieni au anumite interese pentru a-i proteja pe acei figuranți sau pentru a se proteja pe sine înșiși. Dar, mă rog, sunt juriști, există prezumția nevinovăției și este sarcina procuraturii și a instanței de judecată să demonstreze că actualii, foștii, viitorii politicieni, nu are importanță cine anume, dacă sunt vinovați, ei trebuie să fie pedepsiți corespunzător pentru asta.”

Europa Liberă: În concluzie, din punct de vedere juridic, eu înțeleg corect că practic nu există alte modalități de a face ca acest dosar să decurgă așa cum s-ar cuveni decât o reformă autentică a justiției și oameni integri acolo care să judece nemijlocit cazurile?

Daniel Goinic: „Da, doar atunci când vom avea judecători integri care vor activa independent de factori externi și de politic, nu vor avea teamă că pentru deciziile lor vor suporta consecințe ei sau familiile lor, atunci cu adevărat vom vedea rezultate în orice dosar, fie el unul cu încărcătură politică, fie unul obișnuit, hai să-i spunem așa, doar atunci vom vedea o reformă a sistemului judiciar. Este necesară dorință din partea tuturor puterilor în stat – executivă, legislativă și judiciară.”

Mai mult
XS
SM
MD
LG