Linkuri accesibilitate

De ce ANI nu este „pe deplin funcțională”


Sunt deja doi ani de când autorităţile de la Chișinău „se chinuie” să pornească sistemul de verificare a averilor demnitarilor.

Comisarul european pentru bună vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, a spus joi la Bruxelles, în prezenţa premierului moldovean, Pavel Filip, că R. Moldova mai are de îndeplinit două condiții principale ca să primească prima tranșă din ajutorul de 100 de milioane de euro de la Bruxelles: Autoritatea Națională de Integritate să fie pe deplin funcțională și să fie aprobate fonduri bugetare suplimentare pentru combaterea corupției. Ce s-a întâmplat că premierul moldovean a plecat la Bruxelles cu aceste restanţe după ce autorităţile au pierdut vreo doi ani ca să pună pe picioare un sistem de integritate aşa cum îi cere UE?

Când Uniunea Europeană spune „pe deplin funcţională” are în vedere că Agenţia Naţională de Integritate (ANI) trebuia deja să fi început să verifice averile. Concret, prin memorandumul din noiembrie 2017 privind asistenţa UE, guvernul moldovean şi-a asumat în acest sens patru acţiuni şi anume: să selecteze un preşedinte şi un vice-preşedinte pentru ANI, să aloce un buget suficient pentru activitatea instituţiei, să recruteze inspectorii de integritate, şi, în fine, să se asigure că întregul proces e unul transparent, bazat pe meritocraţie şi competiţie.

Deocamdată, autorităţile şi-au onorat doar prima promisiune, iar Lilian Chişcă, din decembrie 2017 vicedirector al Agenţiei Naţionale de Integritate, a trecut în revistă pentru Europa Liberă planurile instituţiei pentru îndeplinirea restanţelor:

„Noi până la moment nu avem angajaţi inspectorii şi suntem în plin proces de desfăşurare a concursurilor, azi e ultima zi de depunere a dosarelor, după care termenii care sunt preconizaţi ca obiectiv e ca la finele lunii curente sperăm să fie angajaţi primii inspectori. De tot, vom avea 46 unităţi, acum sunt demarate concursurile doar pentru nouă.”

Şeful de comisie parlamentară pentru buget şi finanţe, Ştefan Creangă, afirmă la rândul lui că Ministerul Finanţelor are pregătită rectificarea bugetară ce va completa bugetele ANI şi ARBI (Agenţia de recuperare a Bunurilor Infracţionale) şi că, dacă această rectificare încă nu s-a produs, nu e pentru că ar lipsi mijloacele, ci pentru că nu ar fi avut acoperire legală:

„Guvernul urmează în mai să aprobe rectificarea de buget şi urmează la mijloc de iunie să adoptăm rectificarea în Parlament. Resurse sunt pentru astfel de acţiuni, a fot o problemă tehnică: nu poţi să bugetezi o chestiune, dacă nu ai temei legal. În mod special pentru ANI asta a fost: când s-a elaborat bugetul pe 2018, toată organigrama ANI era după legea veche.”

Nu este pentru prima dată când lansarea ANI se abate de la grafic. Întârzieri au existat la fiecare etapă, începând cu adoptarea legilor şi terminând cu selectarea personalului, astfel încât sunt deja doi ani de când autorităţile se chinuie să pornească sistemul.

Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice de la Chişinău, crede că această tergiversare scoate la iveală o lipsă de voinţă din partea autorităţilor:

„Este un proces prea lung şi se pare că cineva nu-şi asumă suficientă răspundere ca această instituţie să fie funcţională. Dacă o instituţie a fost prin lege instituită, ar trebuie să fie funcţională.”

Vicedirectorul ANI, Liliana Chişcă, ne-a spus astăzi că nu ar trebui să existe îndoieli că declaraţiile de avere ale demnitarilor pe 2017 vor ajunge să fie verificate până la sfârşit de an. Greu de crezut, spune pe de altă parte Ion Guzun, expertul care a urmărit întregul proces de constituire a agenţiei:

„Pentru că asta ar însemna ca ei să compenseze lucrul unei instituţii care bstagnat timp de doi ani, ceea c e înseamnă cel puţin 60 de mii de declaraţii pentru fiecare an,” ne-a spus Ion Guzun, expertul CRJM.

XS
SM
MD
LG