Cazul fostului oficial din administrația nerecunoscută de la Tiraspol, răpit în august 2018, din apropierea orașului Chișinău, cu participarea autorităților polițienești din Republica Moldova, și transportat ulterior în stânga Nistrului, a revenit în atenția opiniei publice. Apărători ai drepturi lor omului se arată îngrijorați de faptul că ancheta procurorilor pe acest caz de răpire a fost suspendată, iar cei care au admis încălcarea gravă a drepturilor omului nu sunt trași la răspundere.
Avocatul Veaceslav Țurcan, care îl apără pe fostul oficial transnistrean, a declarat săptămâna trecută, în cadrul unei conferințe de presă, că fostul ministru de interne în guvernul nerecunoscutei republici nistrene, Ghenadii Kuzmiciov, este deținut la închisoarea din Hlinaia din apropierea orașului Tiraspol, în condiții inumane, el fiind torturat și privat de serviciile unui avocat și ale medicilor.
„Participarea polițiștilor la furtul, răpirea unei persoane, este răspunderea directă a Republicii Moldova și în așa cazuri ori se face urmărirea penală eficientă și se dovedește acest lucru prin accesul la materiale sau se mimează urmărirea penală și atunci ni se deschide direct calea la CEDO. Nu e vorba de Kuzimiciov, ci de standarde care trebuie să fie respectate în privința tuturor cetățenilor din țara noastră. Am impresia că procurorii se tem. Ei își dau seamă că aici sunt interesele unor persoane cu funcții sus-puse și ei, pur și simplu, se tem”.
Avocatul Veaceslav Țurcan a reiterat acuzațiile la adresa conducerii Ministerului de Interne, care, potrivit lui, ar fi interesată să mușamalizeze cazul, inclusiv faptul că polițiști moldoveni ajută reprezentanților regimului de la Tiraspol să urmărească persoane pe teritoriul Republicii Moldova, le furnizează informații și date despre acestea.
Apărătorul spune că mai multe probe, care dovedesc complicitatea polițiștilor moldoveni la răpirea și transportarea în stânga Nistrului a fostului oficial transnistrean, nu ar fi fost luate în calcul în cadrul urmăririi penale, iar singurul martor, persoana care era la volanul mașinii în care se deplasa Kuzmiciov, și care a fost abuzată de către mascați în prezența echipajului de poliție, care i-a stopat pe traseu, figurează în dosar ca martor, și nu ca victimă.
Nicolae Tulușniuc a fost lăsat în mijlocul drumului fără acte, bani și automobil. El a depus în aceeși zi o plângere la poliție, indicând toate detaliile, inclusiv despre mașina în care se afla echipajul de poliție care patrula în acea zi traseul Chișinău-Leușeni. Avocatul Veaceslav Țurcan se arată decis să insiste asupra reluării urmăririi penale pe acest caz, iar Tulușniuc să fie recunoscut drept victimă:
„Politiştii care au activat în acea zi pe traseu trebuie să fie găsiți, să fie recunoscuți. Trebuie să fie identificată mașina de poliție, dar nu să ni se spună că așa mașină nu există. Noi am expediat o informație la procuratură, în care am depus și o înregistrare video difuzată de PRO TV în cazul accidentului în care a fost implicată mașina președintelui Dodon. În acel video se vede și mașina de poliție implicată în cazul de răpire a lui Kuzimiciov. Nicolae Tulușniuc a recunosc acea mașină. În ordonanța procurorilor, care a fost suspendată, se vorbește că așa mașină, cu astfel de numere, nu există în dotarea INP. Nici nu s-a dorit să se caute așa informație”.
Atât conducerea Ministerului Afacerilor Interne, cât și a Procuraturii municipale Chișinău, în gestiunea căreia se află dosarul pe cazul răpirii lui Kuzmiciov, nu au avut până în prezent o reacție oficială la acuzațiile grave aduse de apărători ai drepturilor omului și rudele persoanei răpite. Doar Inspectoratul General al Poliției a anunțat că a transmis Procuraturii Generale materialele pe cazul Kuzmiciov și că a demarat, în baza plângerii depuse de rudele victimei, o anchetă internă pentru a stabili acțiunile sau inacțiunile polițiștilor.
Asociației Promo-LEX, care de mai mulți ani monitorizează respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, a indicat de mai multe ori în rapoartele sale despre cazuri de răpire a persoanelor de pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova, cu complicitatea organelor de drept moldovenești. Directorul executiv al Promo-LEX, Ion Manole, spune că astfel de cazuri au loc frecvent în ultimii ani și arată că autoritățile constituționale nu au creat până în prezent mecanisme eficiente de apărare a drepturilor omului, dar și de garantare a drepturilor persoanelor care se află legal pe teritoriu Moldovei.
„Practicile proaste la care recurg autoritățile Republicii Moldova continuă să facă victime. Persoana respectivă a fost transmisă autorităților din teritoriul necontrolat de Republica Moldova. Vorbim despre răpire sau participare a poliției noastre la cazuri de răpire a persoanei și nicidecum despre arestare. Nu au fost respectate procedurile, nu au fost respectate drepturile ce se impun în astfel de situații pentru persoana care este reținută. Încălcarea acestor norme, mai ales răpirea persoanelor sau toleranța față de aceste răpiri este o crimă”.
Avocații de la Promo-LEX spun că în prezent pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului sunt trei cauze în care anumiți cetățeni a fost răpiți și transmiși administraţiei din stânga Nistrului, cu complicitatea polițiștilor moldoveni.
