Linkuri accesibilitate

Cum a fost anul 2018 pentru reglementarea transnistreană?


Parada militară de la Tiraspol, 28 de ani de la separarea de R. Moldova. 2 septembrie 2018

Interviu cu Ion Leahu, fostul reprezentant în delegația R. Moldova în Comisia Unificată de Control.

În 2019 strategia pe care o va utiliza Republica Moldova în formatul de negocieri 5+2 de reglementare a conflictului transnistrean va include abordarea concomitentă a problemelor din toate cele trei „coșuri” convenite de membrii formatului, inclusiv cel politic. Declarații în acest sens a făcut vicepremierul pentru reintegrare Cristina Lesnic la TVR Moldova. Ea a spus că o declarație privind această strategie a fost susținută la recenta reuniune ministerială a OSCE de la Milano. Cum a fost anul 2018 pentru reglementarea transnistreană? La această și alte întrebări răspunde fostul reprezentant în delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, Ion Leahu.

Europa Liberă: Cum a fost anul 2018 pentru reglementarea politică a problemei transnistrene?

Ion Leahu
Ion Leahu

Ion Leahu: „A fost un an foarte complicat, un an care îmi părea că o să ne ducă cu totul într-o situație din care n-o să avem posibilitate să ieșim cât de cât cu onoare. Însă, iată, la sfârșitul anului au apărut câteva informații care până la urmă încă nu sunt confirmate, nu sunt clarificate, dar eu am auzit, în sfârșit, voce de om de stat. Dna Cristina Lesnic, viceprim-ministru responsabilă de politici de reintegrare, a declarat franc că, începând cu 2019, nu ne vom preocupa numai de coșul social și social-economic, dar neapărat în paralel vom discuta și problemele politice.”

Interviu cu Ion Leahu, fostul reprezentant al Chișinăului în Comisia Unificată de Control
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:45 0:00
Link direct


Europa Liberă: Șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, la microfonul Europei Libere a spus că toate problemele trebuie să fie soluționate prin consens și se arată încrezător că „pașii mici” sunt făcuți în avantajul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului și că nu se depășesc liniile roșii.

Ion Leahu: „Cristina Lesnic a declarat că acordurile încheiate deja în cadrul formatului „5+2” referitor la școli, referitor la terenurile arabile, referitor la circulația transportului urmează a fi încă prelucrate, definitivate și duse la capăt așa cum trebuie. Adică, ceea ce am spus eu nu o dată, că ele nu sunt până la urmă bine chibzuite și nu sunt în favoarea cetățenilor din dreapta Nistrului, iată noi primim confirmarea acestor supoziții.”

Europa Liberă: Dl Neukirch se întreabă și mai tranșant: ce e rău că s-a obținut ca școlile cu predare în grafia latină să activeze așa cum activează toate instituțiile din stânga Nistrului, că li s-au dat sediile în arendă pentru zece ani, că plătesc chiria exact așa ca și alte instituții similare din regiune? Ce e rău că s-au dat aceste plăcuțe de înmatriculare cu însemnele neutre? Ce e rău că vor avea acces fermierii la terenurile lor și de ce experții totdeauna aruncă săgeți în ograda celor care încearcă să apropie interesele cetățenilor de pe ambele maluri?

Ion Leahu: „Prima: ceea ce ține de școli. Țineți minte foarte bine care a fost compromisul – s-au înțeles că elevii au să circule prin posturile respective prezentând carnetul de elev. Ce înseamnă asta? Dacă până acum noi, partea moldovenească, în genere nu accepta oricare control la aceste posturi, de fiecare dată acest control era considerat unul ilegal, apoi în baza acelor semnături unde noi am confirmat că suntem de acord ca partea transnistreană să admită trecerea elevilor în baza carnetului de elev, asta înseamnă nimic altceva decât recunoașterea acestor posturi, acestor structuri.

Ei au să ne caute elevii și învățătorii, dar noi o să batem din palme, că asta e bine...

Noi cu mâinile noastre i-am recunoscut că ele sunt posturi învestite cu anumite drepturi. Ei au să ne caute elevii și învățătorii, dar noi o să batem din palme, că asta e bine.

Doi: ceea ce ține de terenurile arabile, de fermieri – 333 de persoane încă nu și-au ridicat titlurile. Înseamnă că totuși problema nu-i soluționată nici pe departe. Și a doua, ceea ce am spus eu nu o dată chiar și în acest studio – să ajungem până la toamnă, să vedem că, într-adevăr, Transnistria își onorează obligațiunile și permite oamenilor să-și recolteze roada. Dar, știind care e situația, știind că ei foarte mult vor, râvnesc pământurile acestea să fie ale lor, eu nu cred că au să le permită până la urmă să le prelucreze.

Trei: ceea ce ține de plăcuțele de înmatriculare, de acum Transnistria cere ca normele acestea de înregistrare a transportului și primirea plăcuțelor neutre să fie extinse și asupra camioanelor, mașinilor care efectuează cercuri de comerț, comerciale. Dacă până acum asta nu era așa încă, știți, puteam să ne mai gândim că, mă rog, particularii, Dumnezeu cu dânșii, patru oameni iese, ei au să bată și acesta o să fie un punct important în negocieri în 2019. Așa că din toate punctele de vedere, toate aceste trei puncte și cele opt sunt în defavoarea intereselor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: De ce dvs., breasla experților, enunțați îngrijorare și de ce cei care negociază nu se arată îngrijorați?

Ion Leahu: „Ei, se vor arăta îngrijorați. Cel puțin, dna Cristina Lesnic este îngrijorată. Reieșind din cele spuse de dumneaei, ea înțelege la justa valoare situația. Cât ține de partenerii de dezvoltare, inclusiv Misiunea OSCE, ei vor rezultate, lor li se pare că și aceste rezultate care sunt ele sunt pozitive în sensul acela că îndepărtează, chipurile, posibilitatea utilizării altor forme - de forță, militare, violență etc., dar aici nu este corectă așa o abordare a situației. Din ‘92, practic, noi n-am avut situații în care masiv să fi fost folosită forța. Da, au fost multe situații de conflict, însă Transnistria nu are nevoie. Ea are nevoie de a fura așa cum vor ei să fure și ei n-au nevoie de situații de conflict. Ceea ce a fost reîmpărțit datorită conflictului de acum s-a terminat. Este faza următoare, ei n-au nevoie de conflict.”

Europa Liberă: Faptul că se înrăutățește situația economică în regiunea transnistreană ar putea să-i facă mai cooperanți pe cei de la Tiraspol când e vorba de identificarea unei soluții durabile pentru criza transnistreană?

Atâta timp cât noi o să procurăm energia, atâta timp cât noi n-o să punem franc problema datoriilor pentru gaze, ei sunt ca în sânul lui Dumnezeu...

Ion Leahu: „Niciodată! Ei n-au nevoie să urmărească foarte atent situația la noi ca și la dânșii pornind de la faptul că Republica Moldova, dreapta Nistrului, le procură 90% din energia pe care o generează acolo. Deci, atâta timp cât noi o să procurăm energia, atâta timp cât noi n-o să punem franc problema datoriilor pentru gaze, ei sunt ca în sânul lui Dumnezeu, nici vântul nu-i bate. Ei își rezolvă problemele lor. Da, situația îi neplăcută. Din nou undeva 50% din buget este cu datorie, din nou au să se mărească prețurile. Ei sunt în preajma măririi prețurilor, însă situația de acolo e totuși situația unor persoane, a unei comunități care nici nu așteaptă de la Moldova nimic. Ei îs orientați foarte bine spre Rusia. Le va ajuta? Nu știu, până ce o fi, nici banii pentru pâine încă n-au venit de la ruși.”

Europa Liberă: Ce va urma după soluționarea chestiunilor din pachetul din opt puncte? S-a declarat anterior despre nevoia unui consens al părților privind domeniul bancar.

Ion Leahu: „Eu mă rog lui Dumnezeu ca să nu ajungă la problema relațiilor interbancare, că nu dea Dumnezeu în virtutea unor sau altor evenimente politice, sociale, economice Chișinăul să accepte licențierea acestor instituții, că practic noi punem cruce pe toată perspectiva pe viitor de a soluționa problema transnistreană; ea nici azi nu este mare deloc.”

Europa Liberă: Dar poate de aici începe deznodământul?

Ion Leahu: „Nu poate să înceapă. Să privim lucrurile așa cum sunt ele. Cu toate neajunsurile care sunt proprii acestui regim din Transnistria, totuși este un regim care de bine de rău dar și-a format instituțiile. Din punct de vedere instituțional, este stat, înțelegeți? Stat format, stat care cât de cât, dar funcționează. Și dacă ultima, acest domeniu bancar îi revine lui legal și o să poată legal opera cu conturile, cu transferurile, cu tot ce operează băncile, noi n-o să avem absolut nicio pârghie nu că pentru a influența, dar măcar pentru a demonstra că ei sunt nelegali. Ei au să devină legali sub toate aspectele.”

Europa Liberă: Dar agenții economici, care exportă mărfuri din regiunea nerecunoscută transnistreană toate operațiunile bancare le fac prin Banca Națională?

Ion Leahu: „Nu știu, nu cunosc. Eu totuși îs dispus să cred că nu toate, că marea majoritate a operațiunilor se efectuează prin băncile din Federația Rusă și nemijlocit prin băncile din țara în care sau din care se exportează marfa.”

Europa Liberă: Oricum, valuta se convertește?

Ion Leahu: „Ea se convertește în sensul că se convertește la o limită a legalității. Ei nu pot liber ca noi să deschidă conturi, să opereze cu transferuri etc., acolo sunt niște mecanisme obscure, care sunt folosite până acum în activitatea economică a Transnistriei. Și ei de asta se tem, nu că se tem de aceea că o să fie trași la răspundere, dar odată și odată cineva o să spună că asta este ilegal și o s-o oprească, dar ei nu pot, ei exportă metal în Germania și ei trebuie să primească euro pentru acest metal. Și totul este foarte simplu.”

Europa Liberă: Ați citat-o ceva mai devreme pe vicepremierul pentru reintegrare Cristina Lesnic, care ar fi spus că în 2019 s-ar putea negocia pe marginea unui statut special pentru regiunea transnistreană. L-am întrebat pe Claus Neukirch dacă actualmente ar exista un document care ar sta la baza acestor negocieri. A spus că nu există, dar a sugerat că Președinția pregătește ceva și din partea Guvernului ar exista ceva. Cunoașteți mai mult?

Întotdeauna partea moldovenească ceva avea – mai reușit, mai puțin reușit, mai aproape de „planul Kozak”, mai departe de „planul Kozak” ...

Ion Leahu: „Nu, mai mult nu cunosc. Eu știu numai un singur lucru, că întotdeauna partea moldovenească ceva avea – mai reușit, mai puțin reușit, mai aproape de „planul Kozak”, mai departe de „planul Kozak”, dar un document care în principiu iată dacă, de exemplu, mâine se preconizează ședința la subiectele respective, Chișinăul este capabil să propună un document. Calitatea n-o cunosc, nu pot spune.”

Europa Liberă: Dar contează ce prevede acest document?

Ion Leahu: „Evident că el prevede la momentul de față nu aceea ce prevede dl Dodon. Deci, cuvântul „federalizare” nu există; există aceea ce noi știm – învestirea regiunii transnistrene cu un statut lărgit de autonomie în cadrul Republicii Moldova. Deci, nu este vorba de autonomie, de posibilitatea de a ieși din cadrul Moldovei.”

Europa Liberă: Dar pentru că ar crește tensiunile între Ucraina și Federația Rusă, cu ce efecte vor fi ele asupra problemei transnistrene?

Ion Leahu: „Ele deja sunt. Evident că ucrainenii au să înăsprească regimul de traversare a hotarului. Din păcate, o să aibă de suferit o parte din comercianți, o parte din businessmenii mici, care în principiu trăiau cu aceea că plecau la Odesa, aduceau marfă și o vindeau sau acolo, sau în dreapta Nistrului. Lor o să le fie mai complicat, o să fie poate mai dur regimul de trecere a liderilor, a activiștilor, a administrației transnistrene, n-au să se plimbe ca întotdeauna. Eu sper că poate vor fi revăzute unele contracte, cum ar fi, de exemplu, extinderea telefoniei mobile în Ucraina, dirijată de către Tiraspol. Vom vedea.”

Europa Liberă: Ce mai așteptați de la 2019?

Ion Leahu: „De astăzi m-am umplut cu un element pozitiv, că totuși ce stă în spatele declarațiilor dnei Lesnic. Dumneaei a spus că în cadrul ministerialelor OSCE din 6-7 decembrie curent ar fi primit confirmare că se intenționează deschiderea coșului trei. Mai mult ca atât, dumneaei a declarat...”

Europa Liberă: Coșul trei fiind coșul politic, care prevede statutul pentru regiunea transnistreană?

Ion Leahu: „Da, statutul Transnistriei. Dumneaei a declarat că este susținută sau a fost susținută ideea de mai mulți participanți la ministeriale. Mai mult ca atât, că se pregătește un document prin care partea transnistreană va fi familiarizată cu faptul că de azi înainte discutăm consecutiv trei direcții, și nu una, cum a fost până acum. Deci rămâne numai un singur lucru: să așteptăm și să ne convingem că, într-adevăr, aici este ceva serios.”

Europa Liberă: Cum credeți, o schimbare de majoritate în Parlamentul Republicii Moldova ar putea să schimbe ceva și în procesul de negocieri? Până acum fie că au guvernat cei de dreapta, fie că au guvernat cei de stânga, conflictul tot înghețat a rămas.

Ion Leahu: „Parlamentul va crea Guvernul și cu asta se va termina totul. Adică, Parlamentul se va ocupa mai departe cu elaborarea cadrului legislativ, dar problemele nemijlocite ce vizează negocierile, întâlnirile, elaborarea strategiei – totul va fi în seama Guvernului.”

Europa Liberă: Eu ziceam, conflictul tot înghețat poate să rămână?

Atâta timp cât la cel mai înalt nivel în Rusia nu este luată o decizie, n-o să se miște niciun tanc, niciun tun, niciun vagon...

Ion Leahu: „El n-are cum să se dezghețe. El poate să se dezghețe numai într-un caz, dacă acele spuse de dna Lesnic, într-adevăr, sunt reale. Și, într-adevăr, sunt susținute de colegii, de formatul „5+2”, cu toate că Lavrov nici măcar n-a pomenit de așa ceva. Ei dar, mă rog, haideți să fim optimiști și să sperăm. Iată atunci poate, poate ceva să se schimbe.”

Europa Liberă: L-am mai întrebat pe dl Claus Neukirch despre problema retragerii trupelor și munițiilor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Dlui a zis că acum totul depinde de cum reușesc să negocieze ministerele de externe și cele ale apărării din Republica Moldova și Federația Rusă.

Ion Leahu: „Eu nu știu dacă asta poate acum să fie coborât la nivel de miniștri de externe și de apărare. Este o problemă politică, o problemă foarte importantă. Atâta timp cât la cel mai înalt nivel în Rusia nu este luată o decizie respectivă, n-o să se miște niciun tanc, niciun tun, nici un vagon. Noi putem să negociem mult și bine. Știți doar foarte bine că au fost negocieri cu Ministerul Apărării al Ucrainei, care ne-a promis că garantează traversarea Ucrainei cu orice număr de vagoane încărcate cu muniții ș.a.m.d. Și eu cred că astea nu-s vorbe deșarte, ci o promisiune care poate fi realizată. Însă Rusia nici nu ne-a auzit, numai așa s-a făcut că ne ia peste picior.”

Europa Liberă: Deci, totul rămâne la discreția Kremlinului?

Ion Leahu: „Totul rămâne intact, totul rămâne mult timp așa cum este și să dea Dumnezeu să nu fie mai rău.”

Europa Liberă: Dar mai rău ce poate fi?

Ion Leahu: „Conflict armat deschis. Doar foarte mulți observatori nu exclud că totuși conflictul din Ucraina va lua o nouă amploare, teritorial se va apropia de noi, în regiunea Odesa și aici eu sunt ferm convins că, dacă se apropie de regiunea Odesa, trupele militare ruse n-au să stea să aștepte, să privească dintr-o parte, au să se implice, dar dacă se implică ele, înseamnă că se implică și Moldova, fie la nivel politic, fie la nivel declarativ, dar totuși Moldova o să fie nevoită să se implice. Iată aici ar trebui să avem noi o neutralitate recunoscută, aprobată de țările europene și noi să o punem ca un scut.”

XS
SM
MD
LG