Din 2014 încoace, după anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă, statele din Europa de Est se confruntă cu un risc de securitate, constată experţii Asociaţiei de Politică Externă din Moldova. În cazul Republicii Moldova, riscul vine din regiunea transnistreană a ţării, necontrolată de facto de autorităţile de la Chişinău, însă influenţată şi sprijinită de Federaţia Rusă. Cum pot fi depăşite neînţelegerile cu liderii de la Tiraspol şi restabilit dialogul cu Moscova? O întrebare la care au căutat răspuns mai mulţi experţi specializaţi pe politică externă.
Statele din vecinătatea Uniunii Europene se află într-un impas de securitate, mai ales datorită influenței Federației Ruse: Ucraina se confruntă cu un conflict separatist în estul ţării, alimentat de Moscova, iar Republica Moldova înaintează cu greu în negocierile cu liderii din stânga Nistrului, sprijiniţi şi ei de Kremlin. Astfel descriu starea de lucruri mai mulţi experţi reuniţi în cadrul unei mese rotunde organizate de Asociaţie pentru Politică Externă şi Fundaţia Friedrich Ebert.
Unei ţări mici şi prea puţin influente cum este Republica Moldova i-ar fi complicat să înfrunte un colos ca Federaţia Rusă, în schimb, guvernul de la Chişinău ar putea face uz de statutul de membru al diferitelor organizaţii internaţionale cum este OSCE pentru a restabili comunicarea cu Kremlinul, crede directoarea executivă a Asociaţiei pentru Politică Externă, Victoria Bucătaru. Recent, un grup de experţi din mai multe capitale europene, membre ale OSCE, şi-au propus să creeze o platformă de cooperare pe domenii cheie, care nu ar viza politicul.
Victoria Bucătaru: „Practic această este o platformă în care este implicată şi Federaţia Rusă, iar ideea insulelor de cooperare este de a restabili dialogul, chiar dacă nu există încredere între state, chiar dacă există anumite conflicte care fie sunt îngheţate, fie sunt în faza lor violentă, dacă ne referim la Ucraina, e bine să ne întrebăm care probleme ce vizează cetăţenii de rând pot fi soluţionate până când nu se ajunge la o soluţie politică? Bineînţeles, pentru ca problemele să fie soluționate pe termen lung este necesară acea decizie politică, dar până ajungem la ea trebuie să ţinem cont de interesele pe care le au oamenii de zi cu zi.”
Pentru început, experţii au evidenţiat mai multe domenii în care s-ar putea coopera în pofida disensiunilor politice. Unul ar viza locuitorii din zonele de conflict şi anume oferirea unor împrumuturi financiare ce le-ar permite să dezvolte mici afaceri în localităţile lor.
Fără a pune la îndoială buna intenție a experţilor din ţările membre ale OSCE, fosta vicepreşedintă a parlamentului, Liliana Palihovici, anticipează mai multe impedimente în dialogul cu liderii regiunilor separatiste sprijinite de Federaţia Rusă, iar cel mai elocvent exemplu sunt negocierile în formatul „5+2”:
„Atunci când se produc negocierile în formatul „5+2” parcă părţile se înţeleg, după care partea stângă se întoarce, schimbă câteva cuvinte cu reprezentantul Rusiei şi toată înţelegerea negociată timp de câteva zile se egalează cu zero. Deci, atât timp cât insulele de cooperare nu sunt agreate şi de marile puteri, nu cred că au mari şanse de succes sau să contribuie cumva la soluţionarea unui conflict”.
O altă piedică ar fi lipsa interesului real din partea politicienilor moldoveni de a soluţiona diferendul transnistrean, crede expertul în cadrul comunităţii Watchdog.MD, Valeriu Paşa. Dimpotrivă, unora chiar li-ar conveni să menţină în continuare statu-quo-ul regiunii din interese financiare:
„Pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană se fac vinovaţi oameni concreţi, oameni care în timp ce admit încălcarea flagrantă, repetată a sute de mii de oameni, au afaceri cu statele Uniunii Europene, exportă de zeci de milioane de euro în fiecare an în UE. În acest sens pot fi făcute acţiuni din partea guvernului Republicii Moldova, care în situaţia concretă nu le va face pentru că sunt parteneri de afaceri nu foarte transparente, dar statele membre ale UE pot foarte uşor să-i identifice şi numai o menţiune despre posibile sancţiuni ar putea să-i facă extrem de cooperanţi.”
Urmărind interese înguste, o parte dintre politicienii moldoveni nici nu realizează că atunci când nu se detaşează de factorul geopolitic, fac un mare deserviciu rezolvării conflictului transnistrean, este o altă concluzie formulată de experţii întruniţi la masa rotundă. Ei cred că pe termen scurt, împărţirea electoratului în pro-vest şi pro-est poate aduce dividende politice, pe termen lung însă, această tactică nu face decât să îndepărteze şansa reunificării Republicii Moldova.
