Linkuri accesibilitate

La reuniunea 5+2 de la Roma au fost reluate subiectele din „pachetul Berlin plus”


Participanţii la negocierile în formatul 5+2 de la Roma

După părerea expertului Rosian Vasiloi de la Institutul „Viitorul”, Chişinăul ar fi cedat din nou reprezentanţilor Tiraspolului.

La Roma s-a încheiat o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 privind reglementarea conflictului transnistrean cu un angajament: până la sfârșitul anului – care este și un an electoral – vor fi realizate toate cele opt măsuri gândite să aproprie cele două maluri ale Nistrului, cunoscute și sub numele de „pachetul Berlin plus”.

La reuniunea 5+2 de la Roma au fost reluate subiectele din „pachetul Berlin plus”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:07 0:00
Link direct


În protocolul semnat la Roma, părțile și-au reconfirmat angajamentul de a înregistra noi progrese în implementarea celor șase înțelegeri convenite anterior, iar pentru unele din ele au fost stabilite termene concrete. Admiterea în traficul internațional a automobilelor înmatriculate în regiunea transnistreană va fi posibilă de la 1 septembrie, iar OSCE va oferi sprijin financiar pentru deschiderea oficiilor unde vor fi eliberate plăcuțe neutre de înmatriculare. Fermierii din raionul Dubăsari vor avea acces nestingherit la terenurile lor agricole începând din august. Până la finele lunii iunie părțile s-au angajat să elaboreze o foaie de parcurs pentru problematica telecomunicațiilor şi a restabilirii legăturilor telefonice între malurile Nistrului.

Negociatorii șefi de la Chișinău şi Tiraspol, Cristina Lesnic şi Vitali Ignatiev, au lăudat progresele atinse, dar au avut opinii divergente pe unele subiecte. Bunăoară, în ce priveşte angajamentul de modernizare a podului rutier peste Nistru dintre localitățile Gura Bîcului – Bîcioc.

Vicepremierul Cristina Lesnic: „Vorbim despre modernizarea şi funcţionarea podului, dar inclusiv şi elemente de securitate. La fel ne referim şi la eliminarea oricăror bariere.”

Cristina Lesnic
Cristina Lesnic

Vitali Ignatiev a lăsat să se înţeleagă însă că Tiraspolul nu are de gând să se conformeze cerințelor Republicii Moldova și să scoată punctul vamal de control intern de pe acest pod, aşa cum a anunţat în ajun şi liderul tiraspolean Vadim Krasnoselski.

„Ne bucurăm că partea moldoveană înţelege că chestiunile legate de securitate nu au legătură că formatul oficial de negocieri, dar ţine de activitatea Comisiei Unificate de Control”.

Protocolul semnat astăzi nu face vreo referinţă la chestiuni legate de securitate. În document nu se vorbeşte nici despre controalele comune moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean al frontierei, subiect pe care însă negociatorul de la Tiraspol a insistat să-l aducă în discuţie:

„Am invocat acest subiect în contextul angajamentului tuturor participanţilor în formatul de negocieri de a nu întreprinde acţiuni unilaterale şi să soluţioneze orice problemă la masa de negocieri. Am îndemnat toţi participanţii să nu creeze obstacole suplimentare şi să nu pericliteze dinamica dialogului. În detalii problema controalelor comune nu a fost discutată, dar noi am invocat-o şi ne-am expus poziţia.”

În replică, Cristina Lesnic a spus că controlul comun la frontieră ţine de relaţiile bilaterale moldo-ucrainene:

„Controlul comun la Pervomaisk-Cuciurgan şi mecanismul de implementare nu reprezintă obiectivul discuției pe agenda formatului 5+2.”

Cei doi negociatori au avut un schimb de replici şi în ce privește înțelegerile agreate în domeniul educațional.

Cristina Lesnic a spus că deşi problema şcolilor cu predare în grafie latină a fost aparent soluţionată, acestea achitând, în baza noilor controale, sume simbolice pentru chiria edificiilor, totuşi există unele dificultăţi în asigurarea liberei circulaţii a elevilor, profesorilor şi a materialelor didactice.

Vitalie Ignatiev a respins această afirmaţie şi a deplâns în schimb unele dificultăți tehnice legate de recunoașterea diplomelor de studii transnistrene.

Vitali Ignatiev
Vitali Ignatiev

Ignatiev s-a arătat satisfăcut însă că protocolul semnat de părţi face referinţă la garanții privind implementarea deciziilor luate, aspect asupra căruia Tiraspolul, dar şi Moscova insistă de mai multă vreme.

În protocol părţile s-au mai angajat să ajungă la un numitor comun în chestiunea liberei circulații, precum şi în cea a dosarelor penale. Reprezentantul special al președinției italiene a OSCE, Franco Frattini, şi-a exprimat convingerea că aceste două restanţe vor fi lichidate de părți până la sfârșitul anului sau chiar mai devreme.

„Angajamentul de a finaliza toate aspectele „pachetului din opt punte” consolidează și mai mult încrederea și face acest an unul istoric pentru procesul de reglementare și, cel mai important, pentru Chișinău și Tiraspol”, a declarat Frattini.

Pachetul din opt puncte, numit şi „pachetul Berlin plus” pentru că a fost convenit în capitala Germaniei în 2016, la reuniunea formatului oficial de negocieri, a fost criticat de mai mulţi experţi şi organizaţii neguvernamentale din dreapta Nistrului, care au cerut autorităţilor constituţionale să nu depășească unele „linii roșii” în relația cu regimul separatist care ar submina suveranitatea Republicii Moldova şi să nu accepte cedări unilaterale.

Rosian Vasiloi
Rosian Vasiloi

Unul dintre acei experţi, Rosian Vasiloi de la Institutul Viitorul, a spus, comentând protocolul care a fost semnat la Roma, că „este o cedare impusă de OSCE, Moscova şi separatiști cu trimiteri directe la date concrete de implementare şi mecanisme de garantare a implementării acestor decizii”. Expertul mai observă că şi la această rundă de negocieri nu s-a discutat despre reglementarea politică a conflictului și nici despre prezența ilegală a trupelor rusești, despre care Frattini a sugerat, comentând exerciţiile militare din regiunea transnistreană, că e un subiect ce nu ţine de formatul oficial de negocieri.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG