Linkuri accesibilitate

Cristina Lesnic: „Mereu trebuie să ne gândim că există șansă”


Cristina Lesnic, vicepremier pentru reintegrare, Chișinău 4 mai 2018

Interviu cu vicepremierul moldovean pentru reintegrare.

Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, Cristina Lesnic, vicepremierul pentru reintegrare a declarat că speră ca la reuniunea în formatul „5+2” de la Roma să se discute despre ridicarea tuturor barierelor în calea liberei circulații între cele două maluri ale Nistrului. Totodată, a explicat că guvernul a negociat un acord pe 20 de ani care garantează fermierilor utilizarea terenurilor agricole din partea transnistreană pentru a le da posibilitatea de a face investiții pe termen lung.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:18:22 0:00
Link direct

Europa Liberă: Mult se vorbește acum despre cum se încearcă reglementarea transnistreană. Sunt și mesaje de încurajare, unii văd și o transnistrizare a Republicii Moldova prin faptul că Chișinăul ar face cedări în fața administrației de la Tiraspol. În general, Dvs. cum vedeți astăzi realitățile? Sunt mai complicate ca altădată, există totuși acest licăr de speranță că populația de pe cele două maluri ale Nistrului are șansă să trăiască în comun?

Cristina Lesnic: „Mereu trebuie să ne gândim că există șansă, pentru că atunci când tu crezi într-un lucru pe care îl faci, atunci ești mult mai motivat și mai inspirat. Este adevărat că realitățile denotă că există și mediu prielnic pentru a organiza activități care ar putea uni aceste maluri, dar este important să ne impunem și noi agenda pe care ne-o dorim. E clar că fiecare ședință, fiecare reprezentant special are o anumită agendă, pe care o propune celor doi parteneri atunci când discutăm, dar este foarte important să spunem noi ce credem și să spunem noi exact ce facem sau ce ne dorim. Când am discutat cu dl Franco Frattini, i-am spus că este bine „agenda pe care am discutat-o cu Dvs., pe care ne-ați propus-o și am acceptat-o, doar că la momentul actual noi vedem două priorități mult mai actuale pe lângă agenda propusă. Este vorba despre monitorizarea în Zona de Securitate și drepturile omului. Să fim foarte sinceri, noi cunoaștem realitățile că astăzi organizațiile neguvernamentale, oficiale, precum și alte persoane nu pot circula liber pe malul stâng al Nistrului. Deja când vorbim despre libera circulație, noi trebuie să ne gândim la o discuție care să fie mult mai amplă, care să fie o libertate de circulație efectivă, să nu notificăm Tiraspolul când dorim să mergem, pentru că foarte mulți și oficiali, și persoane au și părinți pe malul stâng al Nistrului. Deja vorbim despre un element de omenie, nu doar de aspecte politice”.”

Europa Liberă: Și Chișinăul nu a restricționat circulația nimănui din stânga Nistrului, iar pe așa-zisele „liste negre” ale administrației de la Tiraspol figurează mai mulți funcționari din Republica Moldova. Eu vorbeam și cu deputați, care îmi ziceau că nu au dreptul să pășească în stânga Nistrului, pentru că sunt declarați personae non gratae de către un regim anticonstituțional.

Cristina Lesnic: „Asta este, probabil, și visul meu și ceea ce mi-aș dori eu în continuare să fac. Noi să asigurăm ca lumea să înțeleagă și lumea să perceapă acest sentiment al liberei circulații, fără notificări, fără ca să avem o barieră în libera circulație. Este suficient ca noi să rediscutăm, să spunem exact ceea ce ne dorim noi, doar că sigur că cu garanții concrete. Noi nu mai putem să vedem în aceste împrejurări atunci când dialogul deja are o dinamică pozitivă și trebuie să recunosc că există o dinamică pozitivă deja, probabil că este și un mediu prielnic să vorbim despre un alt nivel al garanțiilor drepturilor omului. Noi nu putem garanta sau apăra drepturilor omului cu jumătăți, fie el îl are, fie el nu îl are. Și probabil despre acest lucru voi vorbi și în formatul „5+2”, care este planificat la finele lunii mai.”

Europa Liberă: O să aibă loc la Roma, Italia fiind țara care deține președinția în exercițiu a OSCE.

Cristina Lesnic: „Exact! Și atunci în cazul acesta voi vorbi, pentru că există și premisele. Atunci când vorbim despre deschiderea podului Gura Bâcului, deci, un pod care urmează să fie modernizat, un pod care urmează să fie un exemplu pentru apropierea ambelor maluri ale Nistrului, de aici probabil că trebuie să începem, să fie o lecție de învățat și să încercăm să conducem acest proces.”

Europa Liberă: Tocmai am vizitat și eu acest pod de la Gura Bâcului și din discuția cu localnici de acolo am aflat tristețea lor că, totuși, Tiraspolul insistă să intensifice și mai tare controlul din moment ce cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului cer în general desființarea acestor puncte de control.

Cristina Lesnic: „Eu vă împărtășesc această opinie. Atunci când ziceam că de fiecare dată colegii mei de la Comisia Unificată de Control insistă ca să nu existe nicio construcție sau mărire a numărului de personal din partea Tiraspolului în acest perimetru.”

Europa Liberă: Eu vor să facă terminal, am înțeles?

Cristina Lesnic: „Deci, ei se contrazic în anumite opinii. În anumite spoturi video pe care le-au făcut, ei denotă că există pe de o parte, un terminal vamal internațional, pe de altă parte, ei menționează că o parcare. Nu noi le-am spus care este statutul acestei construcții. Al doilea moment – podul se află în perimetrul Zonei de Securitate, deja regulile care sunt aplicate pentru această zonă sunt regulile care sunt dictate de către Comisia Unificată de Control. Noi am avut acest angajament, inclusiv și parte componentă a agendei președinției Italiei. Deci, atunci când discutăm despre acest pod, aici mă refeream că noi trebuie să fim nu doar insistenți și să fim sprijiniți în acest proces de societatea civilă, de partenerii internaționali ca să vorbim de o ocazie unică de a avea o liberă circulație, sincer, chiar fără nici o barieră, fără nici o notificare. Podul Gura Bâcului este o componentă a unui traseu internațional. Exact aici trebuie să demonstrăm că putem face lucruri frumoase.”

Europa Liberă: Ultima înțelegere, cea care se referă la plăcuțele de înmatriculare pentru autovehiculele din stânga Nistrului, și unii cunoscători ai dosarului transnistrean spun că aici e marea cedare pe care a făcut-o Chișinăul. Cum le explicați că au sau nu dreptate?

Cristina Lesnic: „Cei care ne critică pe noi au dreptul lor să o facă, pentru că noi de obicei suntem cei care acceptăm criticile, pentru că atunci când ești criticat poți deveni mai bun. Eu vreau de nenumărate ori să zic: noi am avut un cerc foarte larg de discuții, ședințe organizate, dar problema este să vedem și lucrurile pozitive. În primul rând, eu aduc în atenție problema care se spunea pe plăcuțele auto, când cei care profitau pentru a evita plățile la stat mergeau în Transnistria și încercau să-și înregistreze plăcuțele auto exact pentru a evita, deși erau cetățeni care spuneau că țin la Republica Moldova. Iată acum problema respectivă a fost soluționată – dreptul de a înregistra sau reînregistra autovehicule în regiunea transnistreană vor avea doar cei care de facto locuiesc. Eu nu cred că vor exista premise acum să schimbăm domiciliul de pe malul drept pe malul stâng pentru a crea niște premise și a-și înregistra un mijloc de transport. Nu este bine. Al doilea moment – orice persoană care este născută pe malul stâng al Nistrului în raport cu statul său se consideră cetățean al Republicii Moldova și atunci când societatea civilă încearcă să spună că nu este adevărat, mie mi se pare banal. Orice persoană care s-a născut, indiferent că-și ia cetățenia sau nu-și ia cetățenia, va avea acest drept oricând; ea este potențialul cetățean al Republicii Moldova și noi nu putem să-l excludem din acest mecanism, pentru că în orice moment, în orice situație dumnealui sau dumneaei va putea să fie acel beneficiar al acestui mecanism și noi trebuie să înțelegem că atunci când vrei să apropii aceste două maluri trebuie să ne gândim la cetățeni. Noi nu luptăm acum, nu creăm mecanisme pentru autoritățile de la Tiraspol, noi creăm aceasta pentru cei care locuiesc pe malul stâng. Este vorba de apropierea lor, dar prin beneficii concrete. Un alt avantaj, Republica Moldova va participa plenar la reînregistrare. Vă aduceți aminte când cei care veneau la Chișinău circulau cu numere transnistrene și noi la camerele video nu știam exact cine este persoana; un accident, o situație particulară în care nu știam exact cine este. Acum la înregistrarea autovehiculului sigur că vom cunoaște exact cine este posesorul acestui autovehicul. Deci am rezolvat încă o problemă și un lucru care poate mai puțin se mediatizează – noi nu vorbim despre cei care vor circula doar prin procură, noi am exclus elementul de „procură”. Noi vorbim despre persoanele care vor circula ca proprietari sau au mandat în condițiile în care prevede legislația. Probabil că nu s-a perceput tot mesajul, probabil că lumea este speriată de faptul că s-a dat doar titlul, dar noi trebuie să ne gândim ce probleme am încercat să rezolvăm prin acest mecanism. Mecanismul acesta urmează să fie testat; noi ne-am lăsat o anumită perioadă, o perioadă din aprilie până în 1 septembrie, ca să vedem toate condițiile. Funcționarii noștri vor fi exact în Râbnița și Tiraspol. Când ați auzit Dvs. anterior să existe funcționarii noștri acolo? Ei vor fi nemijlocit implicați în acest proces, de aceea eu consider că e prematur acum să venim doar cu critici. Haideți să vedem cum putem testa și dacă sunt anumite neajunsuri să ne gândim ce putem să mai ajustăm, pentru că asta și este perioada de tranziție.”

Europa Liberă: Referitor la accesul fermierilor la terenurile agricole. Iarăși foarte multe voci sceptice și întrebarea firească: De ce s-a stabilit data de 1 august ca proprietarii să poată să aibă acces la aceste pământuri și de ce pe o perioadă de 20 de ani și că, chipurile, aceste terenuri demult ar fi fost date în arendă și agenții economici din stânga Nistrului ar fi stăpânit aceste pământuri și accesul va fi îngreuiat?

Cristina Lesnic: „Noi am avut prima propunere să fie exact mecanismul din 2006, care spunea că „un an”. Noi am stat și am făcut o analiză pe interior și am zis: „Ce garanție noi avem că este un an”? Un an ar înseamnă că cineva trebuie să-și cultive ceva de genul, nu știu, rapiță, floarea-soarelui, porumb. Noi ne-am gândit că atunci când vrei să faci investiții în teren, pentru că noi ne gândim la beneficiile cetățeanului, nu este prea convenabil să fie un an de zile. Eu trebuie să recunosc că eu am cerut 49 de ani și discuțiile au fost, deci prima dată când ne oferă un termen de cinci ani, ei încercând să modifice legislația lor la Tiraspol, așa-numita legislație.”

Europa Liberă: Ei au așa-zisa legislație a lor?

Cristina Lesnic: „Da, exact, care ne-au zis că cinci ani de zile. Am zis că noi nu mergem la astfel de negocieri, motivându-le foarte concret: o persoană care vrea să-și facă o livadă și vrea să investească pe termen lung, am zis că nu este bine. Noi am fi vrut o perioadă mult mai îndelungară, ca el să se simtă în garanție. Eu pot să punctez aici: 20 de ani, asta nu-i excludere de limitare a conflictului transnistrean, este o garanție exact pentru fermier, ca el să se simtă în siguranță, că el investește în terenul său și cultivă poate, nu știu, lucernă, o livadă, culturi care necesită timp. Atunci când semeni sau pui rapiță, pământul ulterior ia toate beneficiile și pentru ca el să-și revină trebuie altă dată să cultivi altceva. Noi ne-am că o perioadă de 20 de ani ar fi fost compromisul nostru pentru a le oferi și lor până în 1 august să-și strângă toată recolta. De ce am convenit să le oferim un termen până la 1 august? Erau foarte multe terenuri care erau haotic repartizate și ca să treci printre ele la cele care erau însămânțate și la cele care nu erau însămânțate era nevoie să treci peste culturile, să intervii peste culturile care erau semănate. Și atunci am făcut și noi o analiză – care ar fi compromisul nostru? Am decis că Guvernul va achita acele compensații și pentru anul trecut, și pentru anul curent fermierilor, ei vor reuși în 1 august să înceapă efectiv posesia și folosința acestor terenuri, dar noi, Guvernul, ne-am asigurat că în perioada respectivă aducem ajustările în legislație pentru a le oferi aceste compensații.”

Europa Liberă: Sunt opt înțelegeri, care fac parte din acest pachet și, iarăși, dacă luăm în calcul și opinia experților care cunosc bine cum se reglementează problema transnistreană, unii o duc către ideea că e un început de federalizare a Republicii Moldova sau că s-ar putea ajunge la identificare unei soluții în baza federației. E o neliniște motivată?

Cristina Lesnic: „Eu cred că este o neliniște nemotivată. Noi nu am început să deschidem coșul trei, ca să discutăm despre…”

Europa Liberă: Exact, coșul politic.

Cristina Lesnic: „Coșul politic, dar noi încercăm să creăm un mediu prielnic, să tatonăm terenul exact pentru o viziune deja care să poată fi argumentată. Noi acum avem foarte multe lecții învățate, am început să ne cunoaștem mult mai bine în procesul de negocieri, am început să schimbăm stereotipurile că noi nu suntem cei care pe partea dreaptă, Chișinăul, nu suntem inamici, că în centrul atenției trebuie să existe doar cetățeanul și populația. Deci este o idee nu de concurență pe care cineva încearcă s-o interpreteze. Pentru a aduce toate elementele pentru deja discuțiile și redeschiderea coșului trei este necesar ca să avem toate lucrurile puse la punct, să existe exact cultura negocierilor, pentru că eu trebuie să spun că din propria experiență, atunci când am început să am primele discuții, am înțeles că exista un sentiment nu prea prielnic pentru lucrurile care avansau și am zis că „haideți să începem de la concret, pentru că atunci când începi să discuți în limba rusă și fiecare sinonim îți pare că are ceva în spate”, noi am înțeles că lucrurile nu pot avansa și am propus să discutăm concret. Exact ca un puzzle – ce vrea Chișinău, ce vrea Tiraspolul; să învățăm să venim pregătiți pentru ședințe cu mape, cu scheme, cu argumente, ca lumea să înțeleagă că noi avem o altă cultură de lucru și am înțeles că este în avantajul ambelor părți în procesul care discută. Să fim pregătiți și atunci implicarea reprezentanților politici de la prima secundă până la ultima clipă a negocierilor dă o dovadă de motivație, inclusiv pentru cei care sunt în grupele de lucru.”

Europa Liberă: Și acum chiar sunteți convinsă că Moscova nu-i mai ghidează pe cei de la Tiraspol cum să se comporte, cu ce să vină la masa de negocieri?

Cristina Lesnic: „Eu nu exclud că există și alte discuții din partea Tiraspolului, dar ceea ce este important este discuția care are loc în timpul negocierilor. Noi mizăm foarte mult pe faptul că persoanele care deja vin în grupurile de lucru sunt persoane mult mai pregătite. Noi am încercat să schimbăm persoanele care să poată negocia și să poată să-și expună și să-și impună părerea și mă bucur că chiar pe plăcuțele auto noi am putut să fim cei care am avut colegi foarte profesioniști, care le-au pus pe masă argumentele atunci când am vorbit despre mașinile care se află în căutare și n-au avut argumente ce să ne spună, dar au venit cu înțelegerea că putem conlucra pe acest segment. Nimeni nu poate să spună că nu este adevărat. Noi când aveam anterior probleme de căutare a mașinilor care erau semnalate drept furate din regiunea transnistreană, ce spuneau? Că nu este adevărat, că nu se poate. Acum există și angajamentul lor că, în cazul în care există blocaje, noi suntem în drept să suspendăm unilateral mecanismul.”

Europa Liberă: Ceea ce am mai reținut e că nu ar fi fost informată partea ucraineană despre înțelegerile dintre Chișinău și Tiraspol.

Cristina Lesnic: „Deci, toate persoanele, reprezentanții din formatul „5+2” au asistat în permanență la fiecare ședință de lucru. Noi nu suntem ca să susținem sau să nu susținem, noi avem o agendă bilaterală între Chișinău și Kiev foarte clară și bine pusă la punct și avem o agendă de discuții pe conflictul transnistrean cu Tiraspolul. Așa cum cineva încearcă să spună: „haideți să rediscutăm problema Pervoimaisk-Cuciurgan”, i-am spus dlui Ignatiev: „acest subiect ține de agenda noastră bilaterală cu Kievul”.”

Europa Liberă: Și când deschideți coșul trei?

Cristina Lesnic: „Încercăm să depunem toate eforturile ca lucrurile să fie conduse spre un proces care să ne permită…”

Europa Liberă: De ce vă întreb? Pentru că unii sunt de părere că trebuie să-i fie oferit un statut special regiunii transnistrene, alții spun că nu ar trebui, pentru că acea regiune face parte din componența Republicii Moldova.

Cristina Lesnic: „Sunt păreri foarte diferite. Eu îmi doresc foarte mult ca inclusiv jurnaliștii noștri să poată călători liber pe partea stângă a Nistrului și societatea civilă să meargă încolo și să aibă contacte directe bilaterale cu ei. Doar în așa format noi vom putea reuni eforturile. Și vă mai zic ceva – la începutul mandatului meu am fost foarte surprinsă, pentru că despre problematica transnistreană cunoșteau toți cei care erau instituțiile guvernamentale, instituțiile care erau nemijlocit implicate în proces, populația care era beneficiară de acest proces și am văzut întâmplător un sondaj care demonstra că despre problematica transnistreană sunt interesate doar autoritățile guvernamentale și cei care sunt direct afectați de acest conflict sau care au fost.”

Europa Liberă: Sondajele arătau că chestiunea transnistreană se regăsește după punctul 10 în prioritățile populației.

Cristina Lesnic: „Acum eu mă bucur că problematica respectivă este foarte bine mediatizată și pusă în atenție pentru ca așa cetățenii vor înțelege că aceasta este prioritate națională. Noi trebuie să fim mândri de țara noastră atunci când vrem să rezolvăm ceva și nu depinde doar de Guvern sau de autoritățile guvernamentale, sau jurnaliști care mediatizează, depinde de fiecare cetățean, de dorința și de interesul fiecărui cetățean.”

Europa Liberă: L-am auzit și pe premierul Pavel Filip, dar și pe speakerul Andrian Candu, care ziceau că și retragerea armatei ruse din stânga Nistrului trebuie să se regăsească pe agenda negocierilor în formatul „5+2” și nu doar. Chiar credeți că e posibil să fie convinsă Moscova că trebuie să-și retragă această armată din estul Moldovei?

Cristina Lesnic: „Dacă toate discuțiile la nivel de susținere politică, lucrul persoanelor care se află la guvernare, societatea civilă, jurnaliști vor fi reunite într-o singură, să spunem, albie și într-o singură cursă pentru a avea o percepție foarte clară cum putem merge, eu sunt sigură că lucrurile pot avansa, pentru că noi ne aflăm într-un stat în care suntem în drept să dictăm ce ne dorim noi. O țară reunită înseamnă o țară care poate ajunge doar prin reunirea tuturor – și mediul diplomatic, și mediul politic, și mediul instituțional, deci toți. Eu pot să zic cu certitudine că atunci când am fost numită în această poziție, primul care mi-a dat un semnal de întrebare a fost copilul meu. Mi-a zis: „Ce înseamnă reintegrarea țării?” Și să știți că asta a fost primul semnal cel mai corect atunci când eu am înțeles că copiii, elevii trebuie să fie educați, să le explicăm ce vrem noi prin reintegrarea țării și am înțeles că trebuie de explicat mult mai mult.”

Europa Liberă: Să vă păstrați optimismul și să sperăm că, totuși, poate fi urnit carul din loc.

Cristina Lesnic: „El poate fi urnit nu doar cu o singură forță, dar cu percepția că trebuie să facem lucrurile care sunt bune și să înțelegem că nu este o luptă împotriva Tiraspolului, este o luptă pentru beneficiul pe care-l pot avea cetățenii, fie că ei se regăsesc pe malul drept sau pe malul stâng și prin apropierea acestor maluri.”

XS
SM
MD
LG