O nouă rundă de negocieri în formatul „5+2” pentru rezolvarea conflictului transnistrean are loc la Roma. Discuțiile de două zile sunt prezidate de Franco Frattini, reprezentantul special al președinției italiene OSCE. În capitala Italiei este discutat stadiul de implementare a celor șase înțelegeri semnate de părți în noiembrie 2017 și aprilie 2018, referitoare la înlăturarea unor bariere în relațiile dintre locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului. Ion Leahu, fost reprezentant în CUC e de părere că negocierile duc la federalizarea de facto a Republicii Moldova.
Europa Liberă: Ce așteptați de la aceste discuții care se poartă în capitala Italiei, țară care deține președinția la OSCE?
Ion Leahu: „Nici nu știi de unde poate să sară iepurele în situația în care noi ne aflăm. Eu am în vedere situația în genere; situația politică de pe glob și, în special, în regiunea noastră.”
Europa Liberă: Această întâlnire are loc după ce s-au făcut compromisuri și s-a avansat în direcția „pașilor mici”. Ce preț plătește Republica Moldova pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului?
Ion Leahu: „Compromisurile celea despre care vorbiți, acele șase puncte care urmează să fie aprobate la Roma și, chipurile, în cazul când se ajunge la decizia că ele nu sunt rezolvate, să fie indicate noi termene. Deci, dacă mergem pe acest făgaș, evident că putem avea o singură concluzie – niciun fel de perspective de reglementare a conflictului nu putem aștepta de la acest format.”
Europa Liberă: De ce sunteți atât de categoric? Oricum sunt șase înțelegeri acceptate de Chișinău și Tiraspol menite să înlăture barierele în relațiile dintre locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului.
Ion Leahu: „Toate acestea șase, chiar și opt puncte din Protocolul de la Berlin, chiar și mai multe care sunt de acum sonorizate de partea transnistreană, nu au nimic comun cu reglementarea transnistreană.”
Europa Liberă: Dvs. faceți trimitere la faptul că nu a fost deschis coșul negocierilor politice…
Ion Leahu: „Evident, evident!”
Europa Liberă: Și experții vorbesc despre această formulă a „pașilor mici” care ar duce la elemente de federalizare.
Ion Leahu: „Eu aș spune încă și mai mult. Admitem că se ia o decizie și părțile ajung la concluzia că trebuie de asigurat libertatea circulației populației în Zona de securitate. Stop! Cine o va asigura? În partea stângă a Nistrului activează miliția unui regim nerecunoscut. Noi recunoaștem dreptul acestei miliții să asigure dreptul cetățeanului. Asta este un nonsens categoric. În același timp, din 21 iunie 1992, în teritoriul Republicii Moldova, în așa-numita Zonă de securitate activează operațiunea de menținere a păcii, care are o sumedenie de mecanisme și care nu sunt puse în circulație. Mai mult ca atât, în ultimul timp, în genere, la negocierile în formatul „5+2” se discută așa de parcă n-ar fi această operațiune de menținere a păcii și, într-adevăr, toate problemele le soluționează acești doi factori – Chișinăul și Tiraspolul.”
Europa Liberă: Dar cine ar trebui să le soluționeze, dacă nu Chișinăul și Tiraspolul, cele două părți care urmează să găsească un compromis, inclusiv atunci când va fi vorba despre o reglementare politică a conflictului?
Ion Leahu: „Doamnă Valentina, nu poate să reglementeze, să discute, să lucreze la egal un subiect al dreptului internațional și o formațiune nerecunoscută. Pornind de la asta, de acum marea întrebare e: cine, în genere, discută? Repet încă o dată: există operațiunea de pacificare formată în baza Acordului de la Moscova, acord ratificat de către Parlamentul Republicii Moldova și depozitat la OSCE. Deci, este document și este structură absolut legitimă, ea ar putea – atâta timp cât nu-i deschis coșul trei – să-și asume mai multe obligațiuni. Dar noi vedem contrariul. În plină desfășurare a operațiunii de menținere a păcii, transnistrenii declară deschis: „încălcăm, vom încălca pe viitor și n-o să ne faceți nimic”. Deschid terminal la Bâcioc și prin asta, de fapt, compromit completamente acordul referitor la deschiderea circulației peste acest pod; pun posturi temporare, vameși și grăniceri în Bender și iarăși subminează toate acordurile care țin de operațiunea de menținere a păcii. Dar nouă ni se spune că „noi, iată, vom discuta referitor la libertatea circulației”. Stop, oameni buni! A funcționat mai mulți ani regulamentul provizoriu cu privire la relațiile între structurile de menținere a ordinii publice transnistrene și chișinăuiene, ca până la urmă tot Chișinăul să retragă acest document cu formularea că „nu este constituțional”.”
Europa Liberă: O să fac trimitere la un expert care își punea întrebarea de ce ar mai vrea cineva să se reunească cu Republica Moldova. Dacă se consolidează separarea și federalizarea de facto, de ce ar mai vrea cineva din stânga Nistrului această reîntregire?
Ion Leahu: „Eu nici nu știu dacă vrea cineva din stânga Nistrului această reîntregire și dacă, în genere, ei vor reîntregire. Ei vor numai și numai beneficii de la relațiile cu Moldova. Dl Nantoi a menționat că continuă eliberarea pașapoartelor moldovenești gratis cetățenilor din stânga Nistrului. De ce să nu-și ia un pașaport cu care pot circula în toată Europa sau apostilarea diplomelor etc., etc.? Însă când este vorba de unire, atunci ei se adresează la dl Krasnoselski care, practic, în fiecare zi face declarații de genul că „noi avem rezultatele referendumului din 2006 și noi nu avem nevoie de revizuirea acestei opțiuni”. Și nimeni, practic, nimeni n-a combătut acest punct de vedere, nimeni n-a spus că „măi, oameni buni, dar noi suntem în stare de negocieri, noi ce discutăm atunci cu Chișinăul?”.”
Europa Liberă: Dar la acest microfon al Europei Libere vicepremierul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, negociatorul din partea Chișinăului, s-a arătat mulțumită de rezultatele discuțiilor și acțiunilor pe care le întreprind cele două părți, chiar dacă se aud voci care amintesc că un compromis rezonabil nu s-a găsit sau din contra e o trădare națională.
Ion Leahu: „Dumneaei a mai spus un lucru că, „dacă crezi în ceea ce faci, faci cu mai mare tragere de inimă”. Posibil să fie anume acest moment, că Domnia sa într-adevăr este doritoare de a avea succese, de a obține rezultate pozitive și dumneaei consideră că atunci când se obțin careva rezultate posibil că dânsa consideră că asta e bine.”
Europa Liberă: Dvs. știți mai bine că tot rezultate au fost considerate și ștampilele vamale, care au fost oferite separatiștilor să se descurce singuri și au mai fost oferite și alte înlesniri?
Ion Leahu: „Spuneți principalul că, datorită Republicii Moldova, Transnistria are aceleași drepturi comerciale ca restul agenților economici din dreapta Nistrului. Și ei, efectuând operațiuni comerciale profitabile cu Vestul, nu plătesc nimic în vistieria Republicii Moldova și multe alte momente. Procesul de acum este de neoprit, procesul de creare a condițiilor ca Transnistria să devină ceva. Eu, de exemplu, aș atrage atenția la fraza lui Vladimir Putin rostită la Forumul economic din Sankt Petersburg referitor la partenerii din Vest: „Să nu treceți liniile roșii în relațiile cu noi”. Probabil…”
Europa Liberă: Deci, ce semnal a transmis el?
Ion Leahu: „El a transmis un semnal clar pe care îl transmite din 2007 – „Noi avem interese atât economice, politice, cât și teritoriale și afectarea acestor interese nu e în interesul Domniilor voastre”. Iată cum sună acest semnal.”
Europa Liberă: Vedeți că, de când a izbucnit conflictul ucraineano-rus, situația s-a cam schimbat?
Ion Leahu: „Da, ea se schimbă, situația este în dinamică…”
Europa Liberă: Unde se termină interesele Rusiei?
Ion Leahu: „Ele nu se termină, pur și simplu, foarte mult depinde de situație. În 2019 vor avea loc alegerile prezidențiale în Ucraina.”
Europa Liberă: Și parlamentare…
Ion Leahu: „Da, și parlamentare. Și evident că astăzi toată atenția este concentrată la aceste două momente, care ar putea crucial schimba situația.”
Europa Liberă: Am ajuns exact și la un alt aspect: controlul frontierei de stat, pentru că Ucraina se pare că e hotărâtă să delimiteze clar hotarul moldo-ucrainean pe această porțiune a segmentului transnistrean. Parcă s-a pornit cu elan. Și alte puncte de control vor mai fi deschise?
Ion Leahu: „Cred că o să fie deschise. Eu mă gândeam că, după ce Chișinăul a încheiat contract de livrare a energiei electrice cu Cuciurganul, noi, în genere nici n-o să ne salutăm cu Ucraina. Parcă, parcă a trecut acest moment, însă el n-a trecut fără urmă, n-a trecut fără să lase niște amprente, și amprente foarte serioase. Probabil că se discută și niște concesiuni din partea Chișinăului pe care Chișinăul nu este gata să le facă în favoarea Ucrainei.”
Europa Liberă: Dar ce ar cere Ucraina?
Ion Leahu: „Știți, îmi este greu să formulez, dar, într-adevăr, aveți dreptate perfectă, dacă totul era absolut normal, deja, probabil, încă câteva puncte erau deschise, probabil că de acum hotarul era controlat de ambele structuri.”
Europa Liberă: Cât o să mai dureze acest proces?
Ion Leahu: „Eu vă spun cât – în ajunul alegerilor asta o să fie neapărat făcut pentru a axa opțiunile electorale în anumite direcții.”
Europa Liberă: Franco Frattini, reprezentantul special al președinției italiene OSCE, nu ascunde că vrea și el rezultate.
Ion Leahu: „Rezultatele pe care le vrea Frattini și Occidentul în genere, ele se deosebesc de rezultatele cele care am vrea să le avem noi, Chișinăul. Ei au nevoie de rezultate concrete și, iată, semnarea acestor protocoale, procesul de apostilare, procesul de eliberare a plăcuțelor, procesul de eliberare a certificatelor pentru folosirea terenurilor arabile, iată astea sunt rezultatele despre care ei pot vorbi în rapoartele lor și evident că ei au nevoie de cât mai multe puncte de acestea mărunte. Pe dânșii, spre deosebire de noi, moldoveni, nimeni nu-i întreabă, dar ce-i cu scopul de bază, ce-i cu integrarea, reintegrarea, ce-i cu drepturile omului, ce-i cu dosarele penale?”
Europa Liberă: Dar pe cine îi interesează, iată, acest aspect?
Ion Leahu: „Pe noi trebuie să ne intereseze, numai pe noi.”
Europa Liberă: Ziceți că trebuie, dar de ce nu se manifestă acest interes?
Ion Leahu: „Probabil că totuși s-a păstrat un stil de lucru, un stil de aprecieri care este caracteristic în genere pentru birocrație. Și când am vorbit despre atitudinea lui Frattini, ea poate fi liber extrapolată și asupra funcționarilor de la Chișinău. Mult mai important e să ai două-trei poziții rezolvate și să spui că, iată, noi am făcut totuși ceva decât să stai și insistent, dar fără efect să soliciți, să ceri deschiderea coșului trei. Este clar că e mult mai puțin profitabil.”
Europa Liberă: Dar în cadrul acestui format de negocieri „5+2” se discută despre retragerea trupelor ruse?
Ion Leahu: „Practic nu, subiectul respectiv este scăpat din agenda negocierilor.”
Europa Liberă: De ce nu se regăsește acest subiect pe agenda discuțiilor în formatul „5+2”?
Ion Leahu: „De ce nu se regăsește? De atâta că atunci ar trebui de dat răspuns la câteva întrebări .”
Europa Liberă: Igor Dodon, recent, într-un interviu pentru agenția rusă TASS a spus că problema înlocuirii forțelor de menținere a păcii nu ar trebui să fie reactualizată, pentru că se face doar un PR, abordând această problemă.
Ion Leahu: „Are perfectă dreptate! El a spus sincer un lucru care într-adevăr are loc, că la momentul de față nimeni nu își va permite la modul serios să abordeze această problemă și să ceară Federației Ruse să-și retragă trupele sale din Republica Moldova. Altceva e care a fost contextul în care Domnia sa a declarat aceste lucruri. Ele au fost făcute cu un singur scop, de a demonstra o dată în plus Federației Ruse că, cel puțin, o parte a conducerii de la Chișinău, a politicului de la Chișinău categoric se pronunță contra evacuării, retragerii trupelor pacificatoare din Republica Moldova.”
Europa Liberă: În concluzie, cine și pe cine amăgește?
Ion Leahu: „Cea mai amăgită a fost și rămâne populația Republicii Moldova.”
