Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) este autoritatea care reglementează prețurile atât pentru alimentarea cu apă, cât și pentru canalizare, pe lângă atribuțiile sale în domeniul energiei.
Potrivit ANRE, tariful pentru serviciul public de canalizare și de epurare a apelor uzate este stabilit în funcție de costurile pe care le suportă operatorul pentru întreținerea, exploatarea și deservirea stației de epurare. Aici sunt incluse cheltuielile de personal, pentru energia electrică, pentru menținere și dezvoltarea stației de epurare etc.
ANRE a aprobat tarifele pentru aproape 40 de operatori care prestează astfel de servicii în 2024. Cel mai mare tarif pentru un metru cub de apă uzată deversată în sistemul de canalizare, la fel ca în cazul tarifului pentru apă, este în orașul Glodeni – 46,27 de lei per metru cub. Astfel, un metru cub de apă care curge din robinet și ajunge în canalizare costă aproape 89 de lei.
Apele uzate din Glodeni nu vor mai fi vărsate în râul Căldărușa și în lacurile din apropiere, ci vor ajunge la noua stație de epurare, construcția căreia a durat 2 ani și s-a finalizat în această vară, costurile ajungând la aproape 19 milioane de lei.
Acest serviciu este scump și la Anenii Noi - 33,22 de lei pentru un metru cub (aproape 54 de lei/m3 pentru apă și canalizare). În orașele Briceni și Fălești, în nordul țării, tarifele depășesc, la fel, 33 de lei. La Briceni, există o stație modernă de epurare a apelor uzate încă din 2022, care a costat peste 2 milioane de euro, bani veniți din fonduri străine.
Și la sud sunt operatori care iau peste 30 de lei pentru un metru cub de apă deversată în sistemul de canalizare: la Vulcănești și la Basarabeasca.
Unde canalizarea e mai ieftină?
La Chișinău, tariful este 4,18 lei. În 2017, autoritățile municipale au inițiat un proiect de reabilitare a stației de epurare a apelor uzate, într-un program finanțat inclusiv din fonduri străine, cu un cost de 61,8 milioane de euro. Până acum au fost făcute circa 90 la sută din lucrări, care urmează să fie terminate în 2 ani.
La Soroca, cetățenii plătesc 4,30 de lei/m3. Totuși, aproape o mie de metri cubi de ape reziduale ajung direct în Nistru fără să fie epurate. Autoritățile locale promit că orășenii vor avea o stație de epurare până la sfârșitul anului 2026.
Și satul Măgdăcești din raionul Criuleni are un tarif destul de mic pentru canalizare – 12,46 de lei pentru un metru cub de apă deversat în sistem, care se datorează faptului că localitatea are o stație de epurare proprie.
Potrivit ANRE, mărimea tarifelor este influențată de mai mulți factori, cum ar fi: volumul apelor uzate deversate în sistemul de canalizare, numărul de stații de pompare a apelor uzate, lungimea rețelelor de canalizare, tehnologiile folosite la epurarea apelor uzate, investițiile făcute în sistemul public de canalizare.
Sisteme individuale, în satele mici
În total, în R. Moldova există acum aproape 150 de localități cu sisteme de canalizare. Pe de altă parte, numărul localităților conectate la apeduct a ajuns la o mie, crescând rapid în ultimul deceniu. Astfel, s-a majorat și cantitatea de ape uzate deversate fără a fi epurate.
Necurățate, apele menajere pot fi contaminate și pot determina transmiterea unor boli precum holera, dizenteria, hepatita A, febra tifoidă și altele, potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.
În ultimii 10 ani, doar 24 de localități au fost conectate la canalizare. Această creștere mică se explică prin lipsa banilor, întrucât investițiile necesare pentru canalizare și epurare ar fi de cinci-șapte ori mai mari decât în cazul apeductelor. Liliana Belecciu, expertă în sectorul alimentare cu apă și canalizare, spune că R. Moldova nu își permite asemenea investiții și, din acest motiv, ar fi imposibil să fie construite sisteme de canalizare în toate localitățile, mai ales în cele mici.
Și costurile epurării apei sunt mari, ceea ce se reflectă în mod inevitabil în mărirea tarifelor. „Cetățenii nu vor putea achita aceste servicii. Vor refuza să se conecteze la sistem”, explică Belecciu.
- Citește și: 42 de lei pentru un metru cub de apă la Glodeni. Cât plătesc moldovenii pentru apă la robinet
Statul a găsit câteva soluții pentru această problemă. Una dintre ele este „aglomerarea” localităților pentru construcția unei stații de operare comune. Potrivit expertei, deocamdată, nu a fost formată nicio aglomerare, dar urmează să fie selectată o companie care va face, în următorii 2 ani, un plan pentru întreaga țară, în care să fie trasate toate rețelele de alimentare cu apă și de canalizare. „Prin urmare, proiectanții și autoritățile publice locale vor ști unde să se conecteze și cum se pot face aglomerările”, precizează Liliana Belecciu.
O altă soluție se referă la sistemele individuale de colectare și epurare a apelor uzate, care sunt mult mai ieftine decât cele centralizate. În luna iulie, Guvernul a aprobat un regulament pentru autorizarea, construcția, înregistrarea, controlul și exploatarea acestor sisteme: bazine vidanjabile, fose septice sau stații mici de epurare.
Autoritățile susțin că, la instalarea acestora, sunt adesea ignorate normele sanitare și condițiile de mediu, ceea ce care afectează calitatea apelor și a solului și, indirect, sănătatea oamenilor.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
