Linkuri accesibilitate

Democrația în Moldova, în 2019: evoluții pozitive, dar de scurtă durată (Freedom House)


Maia Sandu, la un protest al PAS și PPDA în fața Parlamentului, septembrie 2017

Fundația Freedom House din Statele Unite și-a dat publicității miercuri, 6 mai, raportul anual despre țările în tranziție, în care se spune că tot mai mulți lideri din lumea postcomunistă, din Europa Centrală până în Asia Centrală, au renunțat să mai pretindă că joacă după regulile democrației. Acești lideri „atacă deschis instituțiile democratice și încearcă să se debaraseze până și de ultimele pârghii de control asupra puterii deținute de ei”, se spune în raportul care mai estimează că în regiune există astăzi mai puține democrații decât în orice alt moment de după 1995, anul când a fost realizat primul asemenea studiu. În capitolul despre R. Moldova al acestui raport, care cuprinde anul 2019, sunt remarcate evoluții pozitive, dar de scurtă durată.

Democrația în Moldova, în 2019: evoluții pozitive, dar de scurtă durată (Freedom House)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:15 0:00
Link direct


Cel mai turbulent an din politica moldovenească, în ultimul deceniu – cu acest calificativ, atribuit anului 2019 începe capitolul dedicat Republicii Moldova din raportul organizației Freedom House. În sprijinul acestei afirmații, cercetătorul Victor Gotișan, autorul capitolului, amintește de coaliția „de compromis” care s-a creat după alegerile din februarie anul trecut și din care au făcut parte socialiștii pro-ruși și blocul pro-european, format din PAS și Platforma „DA”.

Victor Gotișan
Victor Gotișan

Faptul că l-a scurt timp a fost debarcat regimul condus de fostul lider democrat Vlad Plahotniuc, a reprezentat pentru politica moldoveană „o gură de aer proaspăt”, susține Victor Gotișan, iată de ce Republica Moldova a urcat o poziție

în clasament, acumulând scorul de 35 de puncte din o sută. Cercetătorul spune însă că autoritățile de la Chișinău nu ar trebui să se îmbete cu apă rece:


„Spre sfârșitul anului noi am asiste oarecum la o întoarcere la punctul zero, unde am fost în februarie. De asemenea, am avut jocuri de glezne. PSRM pur și simplu a fentat alianța PSRM-ACUM și s-a întors oarecum la vechea lui dragoste PDM, pentru că și-a dat seama că intră într-un joc unde există reguli clare și o guvernare care trebuie să-și asume niște reforme. Ceea ce, de fapt, pe PSRM și președintele Igor Dodon i-a speriat. Spre final, am urmărit crearea unui guvern numit tehnocrat, din șase consilieri ai președintelui Dodon și speakerului Zinaida Greceanîi”.

În 2019, Republica Moldova a înregistrat un minim progres la capitolul sistemul de justiție. Schimbările de la vârful puterii i-a determinat pe unii judecători să iasă în față și să vorbească deschis despre problemele din domeniu. Nu a durat mult. Concursul pentru numirea procurorului general a amplificat disensiunile din sânul guvernării și a reprezentat buturuga mică ce a dus la înlăturarea guvernului condus de Maia Sandu. Cercetătorul Victor Gotișan spune că toate aceste schimbări au și o latură pozitivă: au demonstrat că dacă există voință politică, reformele, inclusiv din justiție, pot înfrunta rezistența.

PSRM a luat locul PDM-ului...

În schimb situația presei din Republica Moldova a continuat să se înrăutățească în 2019. Sunt în creștere cazurile de intimidare a jurnaliștilor, este îngrădit accesul la informație, se produce tacit concentrarea pieței de publicitate, se șubrezește independența instituției publice de presă – Teleradio Moldova. L-am întrebat pe autorul secțiunii pentru Republica Moldova din raportul „Freedom House”, Victor Gotișan, de ce plecarea fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc, cunoscut pentru ambiția de construi imperii mediatice, nu a produs ameliorări în spațiul mediatic?

„Răspunsul ar fi exact ca și în cazul unui exercițiu de adunare: avem termenii care chiar dacă se schimbă între ei, acest lucru oricum nu influențează rezultatul final. Ce am în vedere? Pur și simplu s-a reconfigurat situația celor care controlau acest sector. PSRM a luat locul PDM-ului și controlează sectorul mass-media în general, inclusiv instituțiile de reglementare care sunt foarte importante în acest sens. Însă mass-media independentă a rămas practic cu aceleași probleme: politizarea excesivă, lipsa accesului la piața de publicitate etc. În mare parte cred că asta a fost bila neagră care poate fi acordată guvernului Sandu pentru că a ignorat oarecum acest sector, nu i-a acordat prioritate, și a lăsat ca reformele să aștepte în acest sens.”

Pentru presa din Republica Moldova anul 2020 pare să fie unul la fel de complicat ca și precedentul. Numai în această săptămână mai multe organizații media s-au arătat îngrijorate de faptul că premierul Ion Chicu „incită la ură și defăimează presa independentă”, după ce într-o postare publică a avertizat că „presa independentă finanțată de manele nu are nicio șansă”. Primul ministru și-a atras critici și din partea Avocatului poporului care avertizează că un asemenea comportament „poate acționa ca un stimulent pentru noi cazuri de violență și hărțuire a presei”.

XS
SM
MD
LG