Linkuri accesibilitate

Democrație și matematică (VIDEO)


Imagine generică de la ultimele alegeri din R. Moldova. 20 octombrie 2019

O discuție cu profesorul Andranik Melik-Tangyan de la Institutul Tehnologic din Karlsruhe, Germania, despre reprezentativitatea politicienilor.

Populismul apare pe fondul promisiunilor iresponsabile ale politicienilor și acolo unde oamenii nu sunt bine informați cu privire la consecințele acestor promisiuni deșarte, aceasta este concluzia unui grup de cercetători de la Institutul Tehnologic (KIT) din Karlsruhe, Germania, condus de profesorul Andranik Melik-Tangyan. „Pentru ca cetățenii să fie bine informați când merg la vot, trebuie să divizăm opțiunile în chestiuni particulare, care să se supună votului separat. Acest principiu al deconstrucției opțiunilor în caracteristici particulare a fost implementat într-o metodă alternativă de vot testată la trei rânduri de alegeri experimentale pentru parlamentul studentilor din KIT. Analiza și rezultatele arată un câștig important în reprezentativitatea parlamentului studențesc ales, spre satisfacția votanților”, spune într-un interviu cu Europa Liberă, acordat la Consiliul Europei de la Strasbourg, profesorul Melik-Tangyan.

Iolanda Bădiliță în dialog cu profesorul Andranik Melik-Tangyan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:34 0:00



Europa Liberă: Domnule profesor, reprezentativitatea în alegeri este principala problemă a alegerilor democratice?

Andranik Melik-Tangyan: „De peste 50 de ani se discută despre reprezentativitatea politicienilor. În general, alegerile sunt organizate astfel încât oamenii să aleagă partidul sau candidatul preferat. Decizia se ia în baza unui raționament superficial. Oamenii uită că votează pentru a-și rezolva problemele, nu pentru candidați, de fapt. În cadrul experimentelor noastre, folosim o serie de algoritmi de calcul pentru a schimba atenția alegătorilor de la numele candidaților la temele care contează pentru ei și pentru care se duc la vot.”

Europa Liberă: Și totuși, oamenii votează de multe ori emoțional, de aceea este și foarte important ca un politician să aibă carismă.

Actualul gen de abordare la alegeri le oferă ocazia politicienilor să facă promisiuni nerealizabile...


Andranik Melik-Tangyan: „Actualul gen de abordare la alegeri le oferă ocazia politicienilor să facă promisiuni nerealizabile ca să câștige alegerile. Metoda noastră de calcul face în așa fel încât indexul celor care nu își țin cuvântul scade la următoarele alegeri.

La alegeri sunt și aspecte emoționale, evident. Oamenii răspund mai degrabă la cum arată un politician sau la cum comunică. De aceea, este foarte important cum punem întrebările. Le-am cerut partidelor să formuleze întrebările. Rezultatul? Am ajuns să avem prea multe întrebări. Printr-un model matematic am identificat acele întrebări care subliniază exclusivitatea unui partid sau altul. A rezultat un efect de egalizare, ca și cum toate partidele au același număr de locuri în parlament. În realitate nu este așa, de aceea încă mai lucrăm să eliminăm această eroare.”

Europa Liberă: Este democrația un sistem depășit?

Andranik Melik-Tangyan: „Oamenii uită că votează pentru a-și rezolva problemele, nu pentru candidați”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:34 0:00


Andranik Melik-Tangyan: „În primul rând, democrația de astăzi nu este un sistem așa vechi cum se crede. Noțiunea de democrație a fost redefinită la începutul secolului 19. Combinatia de cuvinte alegeri și democrație ar fi peste înțelegerea lui Jean-Jacques Rousseau sau Montesquieu. Constituția americană nu menționează democrația. În Franța, democrația a fost menționată în 1958. În Rusia, în 1977. Ce trăim azi este o consecință a celui de-al Doilea Război Mondial. Prima definiție a democrației dată la ONU datează din 2004.

Aceasta redefinire a democrației cauzează probleme sistemului de votare. În istorie, trebuia să alegi între două variante. Astăzi, realitatea a devenit mult mai complexă. Am analizat democrația din punct de vedere matematic și am ajuns la concluzia că există o serie de paradoxuri. Am încercat să vedem de ce au loc. Acest model matematic pe care îl dezvoltăm acum nu are paradoxuri. Credem că acest model va fi foarte potrivit pentru societatea artificială a viitorului, dar încă mai lucrăm să îl îmbunătățim.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG