Andrea Parker s-a născut în 1971 în localitatea Pembury, comitatul Kent din Marea Britanie, și spune despre sine însăși că în adîncul sufletului e o fată de la țară.
Sintagma „fată de la țară” e stranie în cazul Andreei Parker, pentru că albumele lansate de ea din 1996 încoace nu au absolut nimic bucolic în ele.
Ba chiar dimpotrivă: avem aici o muzică ce inspiră peisaje mai degrabă science fiction, construite cu sunete sintetizate, dar și cu înregistrări de pe teren, așa-numitele field recordings.
Zgomote din realitatea imediată, culese de ea însăși: scîrțîitul unui scaun, propiile sale strănuturi, cauciucuri de automobil trecînd peste semnalizatoare de bicicletă pe șosea, sau sunetul unei mașini într-o spălătorie, captat cu un microfon prins de fundul automobilului.
La începutul anilor 1990 s-a mutat la Londra, unde a început să colecționeze discuri vinil, iar asta a dus-o inevitabil, și absolut din întîmplare, la a deveni disc jockey.
Totul a început cu un experiment - a încercat să creeze un cântec folosind numai discuri cu efecte sonore pe trei pick-upuri, iar asta i-a adus un contract de disc jockey pentru un script într-o sală de cinematograf, la un film după Arthur C. Clarke.
A devenit apoi dj resident la unul din legendarele cluburi techno din Londra, Lost, și a pus și remixat după aceea muzică în mai toate cluburile de dans vestite din Occident.
E pasionată de sintetizatoare analoage clasice, și de acele instrumente numite drum machines, pe care le folosește pentru a scrie o muzică electronică neconvențională, dar alcătuită din straturi sonore coerente perfect fredonabile, ceea ce e straniu, pentru că muzica asta nu e accesibilă așa cum e muzica din topuri.
Mărturisesc că mi-a fost greu să aleg una din cele 12 piese ale albumului de debut semnat de Andreea Parker, „Kiss My Arp”, din 1996, așa că am închis ochii și după aceea am pus degetul pe lista cântecelor, și așa am ajuns să aleg două: „The Unknown” și „Elements of Style”.
O ultimă precizare: titlul „Kiss my Arp” face referire la sintetizatoarele vintage analoage ARP folosite la începuturile muzicii electronice prin anii ’70 ai secolului trecut.