Linkuri accesibilitate

Legislația împotriva fumatului și lupta pentru regăsirea șarmului cafenelelor


Prețuri prohibitive, legi liberticide, interdicție totală în locuri publice: ofensiva împotriva fumatului a devenit totală în mai toate țările Europei - România și unele țări din Balcani fiind practic singurele de pe continent în care se mai fumează în baruri, iar uneori chiar în locuri în care se servește mâncare.

Într-atât de rapidă și totală a fost schimbarea mentalităților de un deceniu încoace, încât astăzi pare ciudat că în urmă cu nu așa multă vreme Italia, Franța și mai toate țările mediteraneene erau culturi ale tutunului și că era de neconceput șarmul unei cafenele franțuzești sau italiene fără perdeaua de fum de țigară.

Într-atât de mare a fost schimbarea în mentalități și radicală ofensiva împotriva fumatului, încât s-a ajuns la situația stranie în care, în Amsterdam de pildă, în majoritatea acelor locuri numite coffee shops în care se poate fuma marijuana, tutunul este interzis (ca și alcoolul, de altfel).

De la o vreme, tot mai multe voci au început să protesteze contra campaniei generalizate împotriva fumatului, întrucât ar constitui o inacceptabila intruziune a statului in ceea ce nu-l privește. Chiar și multi nefumători (printre care mă număr) consideră ca in urma acestei aseptizari o cafenea frantuzeasca sau italiana nu mai are farmecul de dinainte. Prin cartierele de afaceri vezi in plina iarna, pe trotuar, grupuri de funcționari, bancheri și agenți bursieri rebegiți, iesiti cateva minute sa fumeze rapid, pentru ca nicaieri, in imobilele de birouri, nu mai exista spații pentru fumatori.

Într-o cafenea la Viena, după ridicarea interdicției pentru fumatul în baruri şi restaurante, 22 martie 2018
Într-o cafenea la Viena, după ridicarea interdicției pentru fumatul în baruri şi restaurante, 22 martie 2018

Interzicerea publicitatii stradale pentru tigari a determinat marile firme, cum sunt Marlboro (altfel zis Philip Morris) sau Camel, sa lanseze o serie de produse secundare, blugi, pantofi sau ceasuri, care le servesc pentru reclama. Asa se face ca numele acestor marci de tigari sunt afisate in continuare, insa ca fabricanti de imbracaminte sport.

Au trecut ani de zile de când pe pachetele de țigări e trecut procentul de nicotină, se avertizează ca fumatul e dăunător pentru sănătate și se imprimă pe pachet fotografii de plămâni canceroși. Se vede însă că lobbyul tutunului e mai puțin influent decât cel al alcoolului, pentru că Parlamentul European a respins deja propunerea de a se lipi pe sticlele de alcool fotografia unui ficat cu ciroză.

Așa încât, marile firme fabricante de tigari si-au recreat o piata importanta in Europa de est si fosta URSS. Pentru a vinde tigari, se folosesc tehnici comerciale absolut interzise in occident. Se distribuie, de pilda, mostre gratuite de tigari, pentru a stimula consumul. Sunt plătiți politicieni, știindu-se că în Europa de est fumatul este in continuare acceptat social, e considerat viril, și că o majoritate a populatiei fumează.

Președintele Cehiei, Vaclav Havel (stânga) și fostul președinte al Poloniei, Lech Walesa, făcând glume despre cum s-au lăsat de fumat, într-un pub la Varșovia, 10 martie 1998
Președintele Cehiei, Vaclav Havel (stânga) și fostul președinte al Poloniei, Lech Walesa, făcând glume despre cum s-au lăsat de fumat, într-un pub la Varșovia, 10 martie 1998

In Cehia, de pildă, răposatul Vaclav Havel era de altfel cu totul împotriva interzicerii țigării în locuri publice. Havel s-a lasat odinioara filmat in timp ce fuma impreuna cu ministrul sanatatii exact inainte de operatia prin care doctorii i-au scos o tumoare si un plămân. Havel ajunsese in acel hal din pricina fumatului, dar, ca un bărbat, trăgea o țigară înainte de operație.

Je est un autre: fumatul și minciuna autobiografică

Pornind de la această mișcare de protest împotriva legislației prea restrictive, în Spania a avut loc un incident socio-cultural care ilustrează foarte bine ambiguitatea atitudinii față de fumat. Totul a pornit de la un comentariu al filologului Francisco Rico, un membru al Academiei spaniole care a vrut sa protesteze impotriva legii ce interzice total fumatul in locurile publice. „O lașă lovitura data libertății”, scria acesta în cotidianul El Pais. „O lege îmbibată de spiritul persecutiei si care se sprijina pe pretinse date medicale neverificate.” Dupa care, omul incheia cu un post-scriptum: „Sa stiti ca in toata viata mea am fumat o singură țigară.”

Citind asta, mi-am zis: ia te uită, unul ca mine. Am fumat o singură dată o jumatate de țigară, acum vreo 30 de ani, insa si eu sunt total impotriva acestor legi aseptizante in urma carora o cafenea spaniola, frantuzeasca sau italiana nu mai are farmecul de dinainte.

Pe terasa unei cafenele la Chișinău
Pe terasa unei cafenele la Chișinău

Ceea ce i-a deranjat insa pe multi dintre cititorii indignati ai lui El Pais nu a fost tonul furibund al articolului impotriva statului liberticid, ci faptul ca distinsul academician a mințit. In interviuri mai vechi, Francisco Rico e descris drept cineva care fumează ca o locomotivă… și există nenumărate fotografii cu el pufăind ca un șaman in transă.

Iata asadar un fumator care minte pentru a apara fumatul. E limpede ca insistind asupra falsei lui conditii de nefumator, el incerca sa influenteze cititorii in favoarea tigarii. Conflict de interese si lipsa de onestitate intelectuala… cam asta e in mare continutul scrisorilor de la cititori care au venit avalanșa peste ziarul spaniol.

Surprins probabil de amploarea reacțiilor, bietul academician s-a aparat argumentând că „scriitura nu este autobiografie”. Ba chiar l-a citat pe Rimbaud, cu acel criptic „Je est un autre” (”Eu e altcineva”).

Distinsul savant a reusit însă sa ne spuna cu totul altceva, si anume că orice autobiografie este o ficțiune!… Toti autorii pe care narcisismul ii impinge sa isi povesteasca viata mint de la prima virgula, mint până și atunci când scriu „da”, „poate”, „și”, sau „întrucât”. Trăim învăluiți în cuvinte în care nu trebuie să credem. Trăim vorbiți de minciuni. Numai ce spun eu aici pe moment e adevărat.

***

Parlamentul R. Moldova a adoptat un set de amendamente la legea anti-tutun a căror aplicare pune semnul egalității între produsele din tutun ce nu este ars ci încălzit, devenite foarte populare de la o vreme și țigările obișnuite. Altfel zis parlamentul a anulat privilegiile fiscale și diversele înlesniri de care au beneficiat până acum importatorii de asemenea produse pe motiv că ar fi, insistă producătorii acestora, mai inofensive.

Inițiatorii amendamentelor, deputați ai blocului ACUM, au insistat să repare prejudiciul grav adus legislației în 2017 de către deputat democrat de atunci Corneliu Dudnic care a făcut lobby pentru intrarea pe piața a dispozitivelor ce nu ard tutunul. Derogările propuse atunci de Dudnic au fost aprobate în grabă, fără a fi dezbătute public. Împotrivirea experților care spuneau atunci că favorizarea fumatului fără ardere a tutunului vine în contradicție cu legislația anti-tutun din 2016 considerată cea mai restrictivă şi eficientă în regiune, a fost neglijată cu lejeritate mai mult decât suspectă.

Potrivit noilor modificări care vor intra în vigoare în 2020 produsele de tutun care nu ard vor fi interzise la fel ca țigările obişnuite în spaţiile publice, inclusiv de alimentare. Acestea vor trebui etichetate cu avertismente și va fi interzisă publicitatea lor. Iar cea mai importantă prevedere e că acestor produse le vor fi aplicate accize similare ţigărilor, susține unul din autorii inițiativei deputatul Radu Marian:

„Aceste produse noi de tutun încălzit sunt supuse unor accize de 11 ori mai mici decât în cazul ţigărilor obişnuite. Vom putea aduce la bugetul de stat anual aproximativ 16,4 milioane de lei. marjele de profit ale companiilor care produc acest tip nou de tutun sunt cu 30-50 la sută mai mare decât în cazul ţigărilor obişnuite.”

Noile reglementări au fost dezbătute public fiind salutate de experţi şi dezaprobate de reprezentanții industriei tutunului. Cel mai mult se pare că deranjează creşterea accizelor, chiar dacă ele sunt net inferioare celor din statele europene, a sugerat un reprezentant al industriei Serghei Bibaev:

„Ne îngrijorează aceste mişcări bruşte. Noi vrem să le propunem consumatorilor alternative la ţigări. Noi ne vom adapta noilor prevederi, ceea ce nu se poate spune însă despre consumatori. Să nu uităm că pe lângă produsele de tutun legale, pe piaţă sunt multe din cele ilegale provenite din contrabandă. Riscăm ca ele să devină mai căutate şi astfel vor fi pierderi la buget. Vă rugăm să trecem la aceste accize mai lent.”

Președinta Asociației restaurantelor și locurilor de agrement, Aneta Zasavnițchi, pune la îndoială randamentul scontat al noilor reglementări.

„V-aţi grăbit să avem cea mai restrictivă lege anti-tutun, dar fără efecte reale asupra consumatorilor de tabac. Acum încercaţi să faceţi acelaşi lucru, cu aceeaşi abordare în raport cu alte noi dispozitive şi iarăși fără acţiuni clare, cincrete, norme de măsurare şi cel mai important funcţionare.”

Expertul Ghenadie Ţurcanu de la Centrul pentru politici și analize în sănătate a menţionat că noile reglementări nu sunt împotriva fumătorilor ci vin să-i ajute să renunţe la acest viciu. O confirmă şi satele statistice care arată că de la interzicerea fumatului în locurile publice rata celor care renunţă la fumat a crescut de la 3 la 13 la sută.

Dincolo de motivațiile oficiale, mulți parlamentari s-ar fi ghidat și de dorința de a curma statutul privilegiat al importatorilor de produse pentru fumatul fără ardere, business care ar fi adus beneficii, spun unii experți, unor persoane extrem de influente din guvernarea proaspăt debarcată a democraților.

XS
SM
MD
LG