„Comunitatea internațională deplânge «escalada dramatică» dintre Israel și Hamas”, scrie Le Monde, făcând bilanțul provizoriu al conflictului.
Bombardamentele reciproce au continuat în noaptea trecută, din ambele părți, după ce Israelul a reușit să lichideze, prin lovituri precise, câțiva înalți comandanți militari din Gaza, cum o anunță Financial Times. La rândul său, Israel Hayom constată că în noaptea aceasta proiectile trase din Gaza de gruparea islamistă Hamas, care controlează teritoriul, au atins din nou Tel Aviv, dar și ținte apropiate de Ierusalim.
ONU se teme de un «război pe scară largă», iar secretarul de stat al SUA Antony Blinken a trimis un emisar special în regiune. Până și Vladimir Putin a lansat un apel la calm, după ce s-a întreținut telefonic cu Recep Tayyip Erdogan.
Este vorba, cum o rezumă din nou Le Monde, de un conflict pe care lumea alesese să-l ignore până acum, după o lungă perioadă de acalmie. La fel, The Times la Londra estimează că: „Deși e reticent, Joe Biden nu va putea evita conflictul israelo-palestinian”. De altfel, constată în această dimineață Washington Post, conflictul militar între Israel și Hamas constituie deja un test pentru Biden și expune tensiuni între taberele opuse printre democrați. De altfel, scrie la Londra The Guardian, conflictul a prins administrația Biden nepregătită și acum aceasta caută să câștige timp, încercând să vadă cum poate să descâlcească moștenirea lui Trump, care a mutat ambasada americană de la Tel Aviv la Ierusalim, atrăgându-și astfel ostilitatea lumii arabo-musulmane.
La München, Süddeutsche Zeitung (SZ) analizează de altfel reacția lumii musulmane, deasupra căreia plutește verdictul președintelui turc Erdogan, care tratează Israelul de “stat terorist, care trage asupra palestinienilor nevinovați fără păs pentru vreo morală”. SZ constată că în lumea musulmană, fie în Turcia fie în lumea arabă, populația nu vede altceva în știri decât că Israelul atacă și bombardează o fâșie de teritoriu încercuită și asediată.
În Italia, La Repubblica are un reportaj din Lod, orășel din Israel cu populație mixtă evreiască și arabă, la sud de Tel Aviv, unde până recent cele două comunități trăiau în pace, dar unde acum au izbucnit violențele intracomunitare, pe fundal de incendiere a sinagogilor.
În noaptea trecută, Joe Biden a vorbit cu premierul israelian Benjamin Netaniahu pe care, cum o rezumă Politico, Biden l-a asigurat de sprijinul SUA. „Israelul are dreptul să se apere atunci când mii de rachete zboară deasupra teritoriului său”, a spus Joe Biden.
The Guardian la rândul său, estimează că parada de armament a Hamasului se va întoarce împotriva sa, deoarece va forța Israelul să se sudeze în fața unei amenințări devenite deodată foarte reală.
Va rezista oare „Domul de Fier”?
În Spania, El Mundo analizează funcționarea scutului israelian anti-rachetă, acea faimoasă Cupolă de Fier, supusă acum unui examen decisiv. În fața rachetelor Hamasului, însă, Domul de Fier își arată limitele, constată Courrier International. Pe măsură ce tirurile dinspre Gaza se multiplică, apare tot mai evident că „scutul” israelian anti-rachetă nu poate intercepta toate proiectilele (interceptează 90% din proiectile, potrivit statului major israelian). Asta, în bună parte și pentru că recent Hamasul s-a întărit considerabil pe plan militar.
„Este oare Domul de Fier atât de eficace pe cât se credea?” pune direct întrebarea Jerusalem Post. Și cotidianul israelian continuă cu o altă întrebare: Ce vor învăța din asta Iranul și gruparea paramilitară libaneză Hezbollah, cei mai mari dușmani ai Israelului?
Serviciile de informații israeliene consideră că Hamasul din Gaza posedă capacitatea de a trage 1.000 de rachete pe zi asupra Israelului. Cu totul, gruparea militarizată din Gaza e considerată a poseda peste 150.000 de proiectile, dintre care câteva sute dintre cele mai avansate, așa încât o mie pe zi nu slăbesc în niciun fel forța sa de a lovi. Marți și miercuri, Hamas a arătat chiar că poate să tragă spre Tel Aviv nu mai puțin de 100 proiectile pe minut. Așa încât se pune întrebarea: Dacă Hamasul poate face asta, din sărăcia fâșiei Gaza, cât de eficace ar fi un atac simultan dus de Iran și Hezbollah?
From Russia with Love
În Rusia, mass media încearcă să păstreze o linie neutră în legătură cu conflictul israelo-palestinian, atât presa de opoziție, precum Novaia Gazeta, cât și presa guvernului, cum e Rossiiskaia Gazeta.
Subiectele domestice sau din vecinătate sunt însă mai importante. Astfel, în Rusia a început o întreagă dezbatere în legătură cu regimul armelor. Le Monde observă că arma folosită de autorul masacrului într-un liceu din Kazan (vezi revista presei din 12 mai: Columbine pe Volga și circulația armelor în Rusia) este de același model cu cea care a servit în masacrul traumatic din Kerci, în Crimeea anexată, în octombrie 2018, când tot un licean a folosit o armă identică, semiautomată, de fabricație turcă, cumpărată legal, cu care a ucis 20 de persoane. Imediat după aceea, Putin dăduse vina pe «mondializare», lăsând de înțeles că asemenea gesturi nu fac decât să imite ceea ce se întâmplă relativ des în SUA.
„Colaboraționiștii anului”
Novaia Gazeta (NG) scrie în acest timp despre succesul operațiunii de racolare a unei mase de votanți din Donbas, în Ucraina, în regiunea secesionistă Donețk-Luhansk, gata oricând să voteze pentru partidul puterii și al lui Putin Rusia Unită (Единая Россия). „Colaboraționiștii anului”, este titlul din Novaia Gazeta: „Separatiștii ucraineni vor vota pentru Rusia Unită”.
Argumentî i Faktî, practic cea mai veche publicație independentă din Rusia, datând din vremea perestroikăi lui Gorbaciov, arătase deja cum în perspectiva viitoarelor alegeri Rusia Unită atrage voluntari din Donbas, regiunea secesionistă din Ucraina, după ce toți cei de acolo care au dorit-o au primit și cetățenia rusă.
În schimb, ziarul Kremlinului Rossiiskaia Gazeta se ocupă de soarta lui Viktor Medvedciuk, oligarhul ucrainean pro-rus care îi este și cumătru lui Vladimir Putin, care i-a botezat fiica. Sub titlul „Operațiunea Sunătoarea” (Операция "Погремушка") RG pune întrebarea pentru ce procuratura de la Kiev caută acum să-l aesteze pe Medvedciuk. Acesta, acuzat de înaltă trădare, a trebuit să se prezinte ieri seara, miercuri 12 mai, la interogatoriu la Procuratura generală de la Kiev. Medvedciuk a spus că el a aflat din presă despre acuzațiile care i se aduc și că se afla la odihnă cu familia într-o regiune vecină când, în ajun, ofițerii Serviciului de Securitate (SBU) au făcut percheziții la domiciliul său.
Procuratura a anunțat că va cere aplicarea măsurii de arest preventiv pentru Medvedciuk, ședința instanței urmând să aibă loc astăzi, 13 mai. Politicianul pro-rus este bănuit, împreună un alt parlamentar, Taras Kozak, de înaltă trădare și exploatarea ilegală a resurselor naturale din peninsula Crimeea anexată de Rusia.
(Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Cecenia – o enclavă de non-drept
Le Soir, la Bruxelles, publică un reportaj al corespondentului la Moscova al ziarului despre tragedia femeilor obligate să fugă din Cecenia pentru a scăpa de sufocanta atmosferă de patriarhat islamic impus de protejatul lui Putin, ferocele Ramzan Kadîrov. Femeilor cecene le este din ce în ce mai greu să lucreze sau să studieze și nenumărate sunt cazurile de căsătorie forțată.
Ramzan Kadîrov încurajează poligamia și își afișează violența, bucurându-se de o impunitate totală din partea Kremlinului, „care de 20 de ani încoace [adică de când Putin se află la putere] îi acordă lui Kadîrov un sprijin politic și financiar total”. ONG-urile precum Memorial sau presa independentă, ca Novaia Gazeta, alertează în permanență în legătură cu abuzurile din Cecenia: torturi, execuții extrajudiciare, răpiri...
În ultimii ani, regimul a purces la o violentă campanie generalizată împotriva homosexualilor. Despre societatea cecenă am scris mai pe larg aici. ARTE, canalul de televiziune franco-german, anunță că va difuza, pe 18 mai, un documentar de excepție despre soarta homosexualilor în Cecenia: Bienvenue en Tchétchénie.
Pandemia în Rusia: „cifrele trebuiesc înmulțite cu trei”
În sfârșit, o altă temă atinsă mai timid de ziare din Rusia este realitatea cifrelor oficiale ale pandemiei. Statisticile oficiale până pe 12 mai pun cifra la 4.905.059 infecții cu coronavirus și 114.331 decese. Acele cifre sunt însă considerate a fi grosolan subestimate.
Demograful Aleksei Rakșa, într-un interviu cu Europa Liberă (Radio Svoboda), consideră că în Rusia nu mai puțin de o tremie din populație are acum virusul. “În Moscova și St. Petersburg procentul ar putea fi chiar de 40%”, spune el.
Sigur, simultan, Kommersant publică un interviu cu șeful biroului național de statistică (Росстат), Pavel Malkov, care se mândrește cu aceea că în Rusia se publică oficial „cele mai detaliate și mai exacte statistici din lume” în legătură cu pandemia. Dar tot Kommersant îl citează pe același demograf Aleksei Rakșa intervievat și de Europa Liberă, care insistă și spune că în realitate statisticile oficiale trebuie înmulțite cu trei „нужно умножать на три”).
Rakșa mai precizează că pentru că a contrazis realitatea statisticilor oficiale el a fost dat afară din Rosstat.
