Linkuri accesibilitate

Dionis Cenușă: Până în iulie nu vom avea un răspuns clar privind oportunitățile moldovenilor de a călători în UE


Intrarea în localitatea italiană Brenner de la frontiera cu Austria

Țări membre ale Uniunii Europene continuă să relaxeze restricțiile antiepidemice, anulând obligativitatea carantinei pentru călători din alte state comunitare sau din spațiul Schengen. Deși Uniunea Europeană și-ar dori o revenire coordonată la normal în ce privește circulația, statele au rețineri față de unii vecini, dau preferință altora, iar când vine vorba de hotarele externe ale UE rezistența la deschidere este și mai mare. Politologul Dionis Cenușă spune că, în condițiile pandemiei, moldovenii blocați în UE s-au putut bucura de avantajele regimului liberalizat de vize, dar Republica Moldova rămâne deocamdată „într-un con gri al suspiciunilor” privind capacitatea autorităților de a ține sub control răspândirea virusului.

Interviu cu Dionis Cenușă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:17 0:00
Link direct

Dionis Cenușă: „În primul rând, întrebarea ar trebui să-i vizeze și pe moldovenii care au rămas în zona Schengen, pentru că foarte mulți nu au avut posibilitatea să revină în țară. Datorită insistenței Comisiei Europene și a înțelegerii guvernelor naționale în diverse țări au fost prelungite perioadele legale pentru șederea persoanelor care beneficiază de regim liberalizat de viză sau de viză de scurtă durată. În cazul moldovenilor și al georgienilor, inclusiv al ucrainenilor vorbim despre pașapoartele biometrice. Deci, în mare parte moldovenii care au rămas în zona Schengen nu riscă să fie incluși în tot felul de liste negre pentru încălcarea perioadei de ședere, atât timp cât ei se întorc în țară după ce se finalizează criza epidemică în cele 26 de țări ale zonei Schengen.”

Europa Liberă: Deci, asta e vestea bună cumva?

Dionis Cenușă: „Da, aceasta este vestea bună. Acest lucru nu a fost comunicat foarte intens, nici din partea Uniunii Europene, nici din partea autorităților naționale, dar din lista documentelor publicate până acum de către partea europeană acest lucru este expres menționat, fiecare țară a stabilit un anumit timp de abordare vizavi de această categorie de persoane din țările terțe care se află pe teritoriul țărilor Schengen, fie că au fost extinse perioadele de ședere, că au fost anulate pe parcursul perioadei de criză epidemică ș.a.m.d. Deci, ei nu riscă niciun fel de intrare în ilegalitate. A doua parte a întrebării îi vizează pe cei care s-au întors în Republica Moldova sau care au fost în Republica Moldova până la începutul pandemiei și acum așteaptă perioada favorabilă pentru a se întoarce în una din țările zonei Schengen sau a Uniunii Europene, deci pentru această categorie regulile sunt, deocamdată, incerte și aici există câteva explicații: pe de o parte, încă nu au fost redeschise toate frontierele externe în cadrul zonei Schengen, deci și acolo există abordări cu o anumită suspiciune vizavi de țările unde coronavirus a făcut cele mai mari ravagii. Italia și Spania nu se numără printre țările cu care partenerii lor din cadrul UE deschid imediat frontierele, acestea sunt lăsate pe o perioadă mai târzie, când se vor confirma tendințele descendente ale infecției cu COVID-19.

Deci, până când noi nu avem o claritate vizavi de ceea ce se întâmplă în interiorul zonei Schengen, este foarte dificil să înțelegem care va fi abordarea comună și dacă va fi o abordare comună din partea UE vizavi de țările care beneficiază de regimul liberalizat de vize, precum Moldova, Ucraina și Georgia, dar atunci când Comisia Europeană a comunicat cu țările membre vizavi de care ar fi criteriile pe care le vor folosi statele europene pentru a redeschide gradual frontierele interne s-a specificat că starea epidemiologică va fi una extrem de importantă ca și criteriu de luare a deciziilor politice. Prin urmare, având în vedere că în Republica Moldova avem o ascensiune a cazurilor de infecție, Republica Moldova este într-un con gri al suspiciunilor legate de capacitatea autorităților de a ține sub control răspândirea virusului, unele țări din cadrul UE au stabilit liste scurte ale țărilor pentru care ar putea deschide frontierele lor și alte țări au inclus anumite reguli pentru cetățenii din țările terțe, doar că Republica Moldova nu se numără în această listă. Nici măcar Georgia, care este țara unde s-a înregistrat cel mai bun rezultat în legătură cu administrarea crizei COVID-19. Deci, nici cei mai buni performanți din cadrul Parteneriatului Estic nu se bucură de un carte blanche din partea statelor europene, deocamdată, nu. Și am explicat motivul care este redeschiderea graduală a frontierelor UE. Până când nu se finalizează acest lucru, noi vom avea foarte multe întrebări vizavi de poziția Uniunii Europene, dar unele țări ale UE ar putea să deschidă frontierele pentru țări ca Georgia, bunăoară, dar vor aplica criterii legate de teste negative anti-COVID. Deci, atunci când cetățenii acestor țări vor dori să intre pe teritoriul Greciei, bunăoară, care este cea mai liberală, are o abordare mai liberală decât alte țări din Uniunea Europeană, cetățenii țărilor terțe vor trebui să prezinte teste negative anti-COVID. Și aici intrăm în altă dezbatere importantă care ține de capacitatea laboratoarelor naționale, de a oferi testări cu rezultate credibile. Din păcate, în Republica Moldova există o neîncredere față de statistica legată de numărul de infecții, inclusiv calitatea testărilor făcute de către laboratoarele naționale.”

R.Moldova este într-un con gri al suspiciunilor legate de capacitatea autorităților de a ține sub control răspândirea virusului...

Europa Liberă: Da, există, pentru că chiar astăzi o formațiune politică a vorbit despre asta, a pus serios la îndoială calitatea testelor care se fac. Dar cum este privit asta din afară, pentru că pe intern totul s-ar putea da pe luptă politică?

Dionis Cenușă: „Sursele europene indică rezultatele oficiale care sunt comunicate de către autoritățile din Republica Moldova. Centrele specializate care monitorizează situația epidemiologică din Uniunea Europeană, dar și din țările vecine, inclusiv Balcanii de Vest, indică date din Republica Moldova și din alte țări menționate anterior – Ucraina, Georgia și alții – indicând care este incidența infecției. Și Republica Moldova este, din păcate, în topul listei negative. Prin urmare, acele date care sunt furnizate și actualizate zilnic vor servi ca sursă de informare pentru decidenții politici din statele europene. Prin urmare, dacă Republica Moldova nu reușește să stopeze răspândirea, atunci am putea avea probleme în legătură cu includerea Republicii Moldova pe lista țărilor eligibile pentru călătorii – unu la mână. Și doi la mână – aplicarea unor criterii sau unor măsuri adiționale pentru a demonstra că populația care intră pe teritoriul acelei țări europene nu este infectată. Și aici, probabil, cetățenii vor trebui să aibă o informație foarte clară legată de condițiile pe care țările europene le aplică, dacă există o poziție comună, pentru că, deocamdată, există multe poziții și nu există o abordare comună din partea UE și, respectiv, care este capacitatea autorităților naționale din Republica Moldova de a crea această infrastructură pentru ca moldovenii cu pașapoarte biometrice să poată intra în posesia unui certificat de test negativ anti-COVID pentru a putea călători pentru diverse scopuri în zona Schengen și, respectiv, în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Înțeleg că aveți îndoieli că există această capacitate.

Dionis Cenușă: „Iarăși informația despre calitatea dubioasă a testelor sau veridicitatea informației vizavi de statistică circulă și ajunge și la Bruxelles, până la urmă. De aceea, dacă vor crește suspiciunile vizavi de datele pe care le furnizează Republica Moldova, pe de o parte, iar pe de altă parte, autoritățile nu vor putea demonstra că sunt capabile să stopeze răspândirea, atunci vom avea anumite reticențe din partea nu atât a Bruxelles-ului, cât a statelor europene, care la acest moment adoptă decizii pe cont propriu. Ele iau în calcul ceea ce recomandă Uniunea Europeană, dar Uniunea Europeană nu are capacitatea să forțeze guvernele naționale să adopte decizii legate de deschiderea frontierelor.”

Europa Liberă: Astea fiind spuse, ce trebuie să facă cetățenii moldoveni, acei care se uită atent pe acest subiect? Ce trebuie să facă din momentul în care va fi reluată circulația aeriană, din momentul în care se va trece la reluarea curselor regulate etc.?

Dionis Cenușă: „În primul și în primul rând, urmează să așteptăm semnalul oferit de către partenerii europeni. Ultimele discuții pe care le-au avut miniștrii afacerilor interne ai statelor UE au inclus o dată preliminară pentru a deschide frontiera pentru cetățenii din țările terțe și această perioadă a fost începutul lunii iulie, deci până atunci nu putem avea niciun fel de răspuns clar despre oportunitățile moldovenilor de a călători în Uniunea Europeană, dar, oricum, chiar dacă această informație este publicată, urmează ca cetățenii să se asigure că ei nu sunt potențiali purtători ai virusului, pentru că, pe lângă testele negative anti-COVID, pe care vor trebui să le prezinte în eventualitate, ei vor fi verificați și la intrarea pe teritoriul țărilor respective. Deci, ei vor fi verificați la aeroport, li se va măsura temperatura ș.a.m.d. Ei trebuie să se protejeze până la anunțul făcut de către partenerii europeni și, respectiv, până la momentul când își cumpără biletele și circulă într-o țară a UE, dar, deocamdată, probabil este cazul ca la summitul Parteneriatului Estic, care urmează să aibă loc pe 18 iunie, autoritățile naționale, inclusiv societatea civilă din Republica Moldova trebuie să ceară detalii din partea instituțiilor europene vizavi de o agendă foarte clară legată de reluarea liberei circulații în baza regimului liberalizat de vize pentru moldoveni. Deocamdată, așteptăm rezultatele discuțiilor interne din cadrul Uniunii Europene și a țărilor zonei Schengen. Acestea sunt la momentul actual concentrate pe deschiderea frontierelor interne. Aceasta este prioritatea nr. 1, după care deja probabil va exista un interes mai mare pentru a facilita călătoriile pentru cetățenii din vecinătate, iar achiziționarea biletelor și, în general, planificarea unor deplasări poate avea loc doar după ce este furnizată informația finală din partea Uniunii Europene sau a statelor membre care, deocamdată, decid unilateral pentru ce țări și ce fel de cetățeni ai țărilor terțe pot intra pe teritoriul lor. Deocamdată, nicio țară din Parteneriatul Estic și nici Rusia, unde situația este și mai gravă, nu este vizată în vreo listă a țărilor pe care am examinat-o eu personal.”

XS
SM
MD
LG