Linkuri accesibilitate

Don't Cry for Me Argentina: femeile la putere


Femeile schimbă regulile în politică, lumea bărbaților.

Dacă lăsăm deoparte reginele și împărătesele trecutului și fantasmele cu Caterina cea Mare, prima femeie devenită președinte, șef de stat, a fost Isabel Perón, a treia soție a liderului charismatic Juan Perón al Argentinei, anterior – soțul celebrei Evita, cea care a inspirat cântecul Don't Cry for Me Argentina.

Don't Cry for Me Argentina: femeile la putere
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:54 0:00
Link direct

Indira Gandhi, în India, a modificat însă percepția generală a femeilor în politică. A urmat, la acel nivel de politică internațională, Margaret Thatcher, iar mai recent Angela Merkel, care a dat o față feminină politicii europene.

Cancelara germană Angela Merkel
Cancelara germană Angela Merkel

Cu toate astea, până la candidatura lui Hillary Clinton, Statele Unite nu cunoscut o candidatură feminină la cea mai înaltă funcție. Kamala Harris a devenit însă prima care potențial, succedându-i lui Joe Biden, ar putea deveni președinte.

Tot o femeie a fost și primul șef de stat care și-a anunțat public homosexualitatea: președinta Jóhanna Sigurdardóttir a Islandei. (Ba chiar și actuala șefă a guvernului Serbiei, , și-a făcut cunoscută homosexualitatea și este prima femeie din Balcani, ba chiar din estul Europei, care modifică astfel percepția populară a rolului femeilor în politică.)

Ana Brnabić își anunță echipa guvernamentală în Parlamentul Serbiei, 28 octombrie 2020
Ana Brnabić își anunță echipa guvernamentală în Parlamentul Serbiei, 28 octombrie 2020

Pentru a rămâne în politică, la nivel european se poate constata, atunci când se face media țărilor membre, că doar un sfert din miniștri sunt femei, în vreme ce numărul femeilor deputate în parlamentele țărilor membre, abia dacă depășește 20%, iar asta în condițiile în care studiile demografice arată că în Europa femeile sunt mai numeroase decât bărbații.

Președintele sau președintă?

De altfel e revelator că în țările în care se vorbesc limbi cu genuri gramaticale (ceea ce nu e cazul în engleză, în finlandeză sau maghiară), convenția este de a scrie în continuare „președintele” sau „ministrul”, chiar și atunci când funcția este ocupată de o femeie.

Gramatical și semantic, lucrul e de neînțeles, de ce nu spunem „ministra” sau „președinta”. „Ministra muncii”, a bucuriilor fundamentale etc.

Franceza și româna încă mai discută dacă anumiți termeni, precum ministru, pot fi feminizați

Tot așa, dacă spui profesoara, feminizat de la profesor, nu vedem de ce nu se poate spune ministra. Doctor - doctoriță. Unii merg și mai departe și folosesc masculinul chiar și acolo unde un feminin există tradițional și e banal. Am văzut titluri precum: „Directorul spitalului de urgență Vasilica XXX”. „Directoarea” ar fi fost acolo foarte natural, doar că „directorul” a părut a aduce mai multă gravitate funcției.

În primul rând, trebuie subliniat că multe limbi și multe culturi nu trec deloc prin cazna corectitudinii politice când vine vorba de feminizarea unor funcții, sau a unor părți din vocabular. Franceza și româna rămân două exemple extreme. Franceza și româna încă mai discută dacă anumiți termeni, precum ministru, pot fi feminizați.

Sigur, franceza a impus recent, prin l’Académie, Madame LA ministre, dar termenul însuși de „ministre” rămâne formal masculin. Noroc cu articolul hotărât la.

Nimic în română nu s-ar opune însă să spunem sistematic ministră sau președinta atunci când e vorba de o femeie. Căci dacă îi zici ministru când ea e femeie, ai să spui oare atunci: „Ministrul e gravidă”?

****

În R. Moldova reprezentarea femeilor în politică rămâne modestă făcându-și efectul diverse prejudecăți și cutume ale unei societăți patriarhală. Prin urmare era și firească accentuarea dimensiunii gender în articolele de presă despre victoria obținută de Maia Sandu în alegerile prezidențiale.

Maia Sandu şi-a centrat campania electorală pe mesaje anti-sistem şi anti-corupție şi a obținut o victorie detașată în scrutinul prezidențial. O victorie oarecum surprinzătoare pentru unii experţi în politici de gen. De ce surprinzătoare? Pentru că prejudicăţile legate de implicarea femeilor în politică deşi pierd teren, încă mai persistă. Iar sondajele recente prezintă următoarea tendinţă - cu cât mai importantă este funcţia electivă, cu atât este mai pronunțat sprijinul alegătorilor pentru un candidat bărbat, spune experta în politici de gen Alina Andronache de la , organizație care de mai mulți ani monitorizează alegerile din perspectiva egalității de gen.

Alina Andronache, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Alina Andronache, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare

Ea observă că Maia Sandu a câştigat alegerile chiar dacă a avut de înfruntat un oponent care a alimentat pe larg stereotipurile legate de rolul femeii, semn că acestea nu mai prind la public la fel de mult ca în trecut:

Lumea are nevoie de schimbarea clasei politice şi a mesajelor

„Lumea, în primul rând, deja am mai scăpat de aceste stereotipuri şi prejudecăţi. Doi, am observat în această campanie că am avut foarte mult sexism, foarte mult discurs de ură, foarte multă violenţă în mesaj public. Au fost foarte multe falsuri şi manipulări legate anume de stereotipurile şi prejudecățile legate de rolul femeilor. Am observat că lumea deja nu mai tolerează şi nu mai vrea să accepte o astfel de politică. Are nevoie de schimbarea clasei politice şi a mesajelor, a modului cum se face o campanie, cum se discută în public, cum se construiesc prioritățile şi campaniile fiecărui candidat.”

Alina Andronache consideră că victoria unei candidate în alegerile prezidențiale va fi precedentul care va motiva mai multe femei să se implice în politică. Mai ales că sunt încurajate nu doar să candideze, dar să şi ajungă în funcţii elective de recentele modificări la Codul Electoral privind cota de reprezentare și prevederile de plasament proporțional al femeilor și bărbaților pe listele electorale ale partidelor.

„Partidele sunt obligate nu pur şi simplu să asigure 40% de sex opus pe liste, dar aceste 40% trebuie plasate pe liste conform unor prevederi care spun că la fiecare 10 locuri 4 trebuie să fie de sex opus. Prin asta ne asigurăm că femeile nu vor fi puse la coada listei. Aceste prevederi sunt în interesul ambelor genuri. Dacă mâine apare un partid exclusiv din femei, tot vor fi obligate prin lege să păstreze reprezentarea echitabilă.”

Pornind de la aceste prevederi legale, prognozele experților arată că la un eventual scrutin parlamentar anticipat sau la cel ordinar în viitorul Parlament vor fi cel puţin 30 la sută femei. După scrutinul parlamentar din 2019, în Parlamentul de la Chișinău au acces 26 de femei. Numărul lor putea ajunge şi la 42 de deputate, dacă la acel scrutin erau aplicate noile reguli de reprezentare pe listele de candidați, spune Alina Andronache. Ea precizează că noile prevederi şi-au demonstrat efectul la alegerile locale de anul trecut la care au fost alese un număr record de consiliere locale şi raionale.

Vezi comentarii

Mai mult

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

XS
SM
MD
LG