Linkuri accesibilitate

Dosarul „miliardului furat”, după șase ani de investigații


Flashmob în fața BNM, la cinci ani de la frauda bancară, 13 noiembrie 2019

Se împlinesc șase ani de la punerea în funcțiunea a schemelor prin care a fost fraudat circa un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc.

Zecile de dosare aflate în instanțe sau pe masa procurorilor nu au dus pedepsirea celor vinovați sau a factorilor de decizie care au admis aceste ilegalități. Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, doi din principalii figuranți și beneficiari, potrivit procurorului general Alexandru Stoianoglo și companiei americane Kroll, sunt fugari de mai bine de un an, iar dosarele în care figurează par să nu avanseze prea mult, susțin mai mulți observatori. Între timp, alți făptași sunt scoși pe rând de sub anchetă. Ultimul caz este al unei managere de bancă, apropiate lui Plahotniuc.

Dosarul „miliardului furat”, după șase ani de investigații
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:27 0:00
Link direct

Dosarul miliardului furat, compromis din start prin implicarea politicienilor care au obținut trimiterea anchetei pe piste false, se transformă, după părerea multor experți și jurnaliști de investigație, într-un nou „dosar 7 aprilie”, fără făptași adevărați și mai ales fără șanse a fi recuperați în întregime banii furați prin complicitatea unui cerc larg de demnitari de stat. Chiar dacă fiecare cetățean duce în spate povara celei mai mari crime din istoria modernă a Republicii Moldova, frauda bancară nu mai este prioritatea numărul unu.

Președintele în exercițiu Igor Dodon, tot el și pretendent la prezidențiale pentru al doilea mandat, a declarat în mai multe rânduri că procesul de recuperare ar fi adus în ultimul timp milioane în visteria statului. Jurnalistul Ion Preașca de la Mold-street.com a calculat că pretinsele sume recuperate sunt în realitate de zeci de ori mai mici. Asta deoarece intenționat se pun laolaltă activele sechestrate cu cele care ar fi fost vândute și/ sau recuperate. Ion Preașca a ajuns la concluzia că doar șase lei dintr-o mie de lei valoarea activelor sechestrate este suma reală ajunsă pe conturile statului. Cu un asemenea randament de recuperare ar mai fi nevoie de cel puțin 60 de ani, estimează Preașca, dacă nu chiar toți o sută, generațiile viitoare urmând să lichideze imensa datorie.

În plus, există riscul ca acțiunile de la câteva bănci care au fost naționalizate de stat, atribuite fostului deputat Veaceslav Platon, să fie subiectul altor dosare, iar buni de plată vor fi tot cetățenii, chiar dacă se va constata ulterior că ar fi fost erori ale procurorilor, este o altă ipoteză a lui Ion Preașca:

„Cu justiția care este, cu felul în care s-au derulat anumite procese, ne putem aștepta la orice. A fost un fel de răfuială a lui Plahotniuc cu Platon și, până la urmă, tot noi vom plăti pentru acest război. Putem să-l acuzăm pe Platon că e rău, să-l acuzăm pe altul, dar noi am ales conducerea și, într-un fel, am acceptat ca cineva astfel să ne gestioneze țara. Acum putem da vina pe politicieni corupți, dar nu tot noi i-am ales?”

Directoarea de program de la Centrul de Resurse Juridice, Sorina Macrinici, este și ea de părere că recuperarea banilor fraudați decurge și mai lent decât ancheta propriul-zisă. Potrivit expertei, banii anunțați că ar fi fost recuperați provin din vânzarea activelor băncilor puse pe butuci, nu din sumele care s-au făcut nevăzute.

Un dosar de genul „7 aprilie”, care va fi cumva mușamalizat și dat uitării...
Sorina Macrinici

În luna mai, procurorul general Alexandru Stoianoglo a spus că fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, ar fi unul din principalii beneficiari, în același timp el a declarat că în cazul lui Platon dosarul ar fi fost falsificat. Ex-deputatul AMN a fost eliberat din închisoare, după ce fusese condamnat de toate cele trei instanțe pentru implicații la devalizarea Băncii de Economii. După părerea Sorinei Macrinici, pretinsa căutare a lui Plahotniuc este mai mult de ochii lumii, în realitate nimeni din oamenii legii nu ar fi depus eforturi de a-l găsi. În cazul lui Ilan Șor, potrivit juristei, ar fi mai mult decât evident că se trage de timp, dosarul din 2016 trenează. Dar cel mai important, remarcă experta, în acest caz cu zeci de dosare și zeci de persoane implicate există prea puțină transparență din partea procuraturii:

„Din ceea ce vedem noi acum, mai degrabă că este un dosar de genul „7 aprilie” care va fi încet, încet, cumva mușamalizat și trecut într-o listă a uitării. Bineînțeles că există o implicație a politicului. De ce? Pentru că ea a existat și în momentul în care s-a făcut furtul miliardului și ea a existat și ulterior. Probabil că, dacă nu ar fi fost implicația politicului, lucrurile s-ar fi mișcat până acum foarte repede”.

Reprezentanți ai breslei judecătorilor și procurorilor s-au acuzat reciproc de neprofesionalism, că ar fi admis ingerința politicului, fiind șantajabili din cauza lipsei de integritate. În realitate, și unii, și alții la numire sau promovare au nevoie de umbrele politice, susțin experții cu care am stat de vorbă. Dar pentru a ajunge la o justiție veritabilă și independentă ei trebuie să iasă din acest cerc vicios. Cetățenilor nu le rămâne decât să facă presiuni asupra instituțiilor statului ca să scape de datoria ce nu le aparține, conchide Sorina Macrinici.

Vezi comentarii

Mai mult

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

XS
SM
MD
LG