Acţiunea numărul 3 din memorandumul privind asistenţa macrofinanciară cu UE este compromisă. Din 807 întreprinderi de stat şi municipale ce trebuie să devină mai transparente doar 23 sunt acoperite de noile prevederi aprobate în noiembrie-decembrie 2017. Este punctul de vedere al economistului Dumitru Alaiba, coordonator de programe la Centrul pentru Politici și Reforme.
Europa Liberă: Guvernarea de la Chișinău continuă să aștepte asistență financiară din partea Uniunii Europene. „Cele 100 de milioane de euro ar urma să ajungă”, este o declarație pe care a făcut-o și șeful Delegației UE la Chișinău, dl Michalko, spunând că „banii vor veni, chiar dacă nu la data când îi așteaptă cei de la putere”. De ce întârzie?
Dumitru Alaiba: „Se tot spune că banii vor veni deja de peste un an. Banii vor veni atunci când reformele într-adevăr vor fi calitative și convingătoare, pentru că noi vedem ani la rând cum se bifează reforme, se bifează pe hârtie legi, iar în realitate nimic substanțial nu se schimbă. Or, nu acesta este sensul reformelor pe care noi le cerem și nu acesta este sensul finanțării care vine contra acestor reforme. De aceea, eu sunt sigur că banii odată și odată au să vină, dar când anume au să vină – și asta au spus-o și emisarii, și deputați –, foarte mult depinde de guvernarea de la Chișinău, adică de modul în care se îndeplinesc reformele – cu bună-credință, cu…”
Europa Liberă: Ce i se reproșează guvernării, pentru că, dacă e să credem declarațiilor pe care le fac oficialii, lucrurile par să meargă pe calea cea bună – că procesul de reforme nu a încetinit, că se implementează, că Moldova aproape că respectă integral angajamentele pe care și le-a asumat la momentul semnării Acordului de Asociere cu UE?
Dumitru Alaiba: „Noi aceasta auzim, dar nu credem în aceste declarații, pentru că ele sunt false. Or, reformele nu sunt implementate calitativ, sunt precondițiile ce țin de respectarea normelor democratice care noi nu vedem o schimbare în atitudine substanțială, sunt primele zece acțiuni, se încearcă o bifare foarte simbolică, dar în realitate nu se vede o schimbare. La rubrica independența instituțiilor, vorbind despre independența ANRE, care este una din acțiuni – acțiunea nr. 8 –, da, s-a votat o lege la sfârșitul anului trecut, dar noi știm foarte bine că influența politică asupra instituțiilor nu este în baza unei legi, nu se scrie că este subordonată politic; este efectuată prin intermediul unor oameni concreți. Şi legea veche avea prevederi care nu erau respectate, și legea nouă la fel deja are prevederi care nu sunt respectate, pentru că noi vedem influența clară a politicului asupra acestei instituții, de exemplu, dar nu este unica.”
Europa Liberă: OK, din aceste 28 de angajamente, zece sunt onorate?
Dumitru Alaiba: „Evaluarea noastră este nu, nu toate. Foarte mult depinde cum anume evaluăm această calitate.”
Europa Liberă: Dvs. puneți în prim-plan sporirea transparenței…
Dumitru Alaiba: „Da, asta este acțiunea nr. 3…”
Europa Liberă: …dar și responsabilitatea întreprinderilor de stat și dați o listă întreagă a acestor întreprinderi.
Noi vedem cum se fac numirile în întreprinderile de stat, noi vedem cum se fac achiziții, noi vedem cât de greu jurnaliștii obțin informații dintr-o întreprindere de stat...
Dumitru Alaiba: „Deci, noi avem proiectul acesta – CPR Watch –, unde ne-am propus să monitorizăm efectiv cum se implementează aceste acțiuni. Urmează să-l extindem pe alte domenii, dar la momentul de față noi monitorizăm asistența financiară și, dacă e să vorbim despre acțiunea care ține de întreprinderile de stat și municipale, de transparența lor, în formularea acțiunii era un lucru care ținea de audit obligatoriu la toate întreprinderile de stat și municipale, transparență, raportare ș.a.m.d., printr-o inginerie creativă s-a ajuns la un efect minim. Din 807 întreprinderi de stat și municipale am ajuns la doar 23, care, de fapt, sunt obligate la momentul de față prin lege să facă o schimbare. Câte urmează încă să facă, noi încă trebuie să vedem, pentru că nu este nimic realizat nici în aceste 23.”
Europa Liberă: Deci, Dvs. estimați că doar trei la sută cad sub incidența legislației aprobate la sfârșitul anului trecut?
Dumitru Alaiba: „Exact. Acesta este răspunsul Agenției Proprietății Publice de la care noi am obținut aceste cifre și cum s-a întâmplat? Deci, în momentul în care se semna memorandumul, se vota Legea cu privire la întreprinderile de stat și municipale, care impunea criterii destul de OK referitor la transparență și la raportare, și la auditul obligatoriu al acestor întreprinderi ș.a.m.d. Peste câteva săptămâni, în decembrie, după semnarea memorandumului, se aprobă o nouă Lege a contabilității care, de fapt, anulează foarte multe din intențiile acțiunii nr. 3 și ca rezultat avem doar 23.”
Europa Liberă: Și Dvs. definiți aceste întreprinderi de stat ca o sursă de corupție, ca și locul unde se intersectează interesele de conflict și nepotism, și ineficiență?
Dumitru Alaiba: „Toate aceste aprecieri se bazează atât pe fapte precedente, pentru că noi vedem cum se fac numirile în întreprinderile de stat, noi vedem cum se fac achiziții, noi vedem cât de greu jurnaliștii obțin informații dintr-o întreprindere de stat, pentru că este un lucru să obții o informație dintr-o instituție publică (și asta-i greu), dar dintr-o întreprindere de stat este practic imposibil. Deci, întreprinderile de stat sunt netransparente și prin aceste inginerii legale la sfârșitul anului 2017 s-a demonstrat încă o dată că reformă reală, o transparență reală nu se vrea. Pot să spună că auditul costă ș.a.m.d., dar asta nu este justificat, pentru că, de exemplu, noi avem proiecte de câteva zeci de mii de euro, 10-15-20 de mii de euro, și noi facem audit la fiecare proiect, fiindcă transparența nu-i un cost inutil, transparența înseamnă încredere, transparența înseamnă prevenirea corupției ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Deci, faptul că s-a adoptat această lege privind întreprinderea de stat și privind întreprinderea municipală nu este suficient ca să bifezi și să spui că ai dreptul să pretinzi la acele 100 de milioane de euro?
Dumitru Alaiba: „Aceasta este una dintre cele zece acțiuni, care trebuie realizate pentru a primi prima tranșă din asistența macrofinanciară. Republica Moldova s-a obligat să le îndeplinească pe toate zece pentru prima tranșă și atunci când avem sub 3% din totalul întreprinderilor afectate de noua legislație, atunci eu nu cred că noi putem vorbi de o realizare a acestei acțiuni. Deci, acțiunea nr. 3 noi o considerăm nerealizată.”
Europa Liberă: Dle Alaiba, a început un an electoral. Dvs. credeți că guvernanții o să ofere mai multe rezultate în acest an electoral pentru ca lucrurile să ajungă în albia lor firească?
Orice partid trebuie să mai stea și în opoziție. Eu cred că politicienii trebuie perindați, ei trebuie schimbați o dată la câțiva ani. Aacesta este marele sens al democrației...
Dumitru Alaiba: „Da, să vedem. Eu cred că unei guvernări care caută să primească votul cetățenilor, în primul rând, este în interesul ei să arate rezultate. Din păcate, noi rezultatele nu le vedem. Nu cred că este întâmplătoare această sabotare, de exemplu, la acțiunea nr. 3, pentru că am văzut foarte multe campanii electorale finanțate pe banii întreprinderilor de stat. De aceea, poate și aceasta are un sens, pentru că la sfârșitul lui 2017 se știa că o să fie an electoral, se putea arăta un rezultat frumos cum toate întreprinderile de stat și municipale sunt super-transparente, cu rapoarte publicate pe site-ul Agenției Proprietăți Publice, cu noi norme ș.a.m.d. Nu s-a vrut și s-a mers pe altă strategie, pentru că, probabil, este mai importantă finanțarea campaniei electorale prin asemenea metode, decât un rezultat arătat oamenilor.”
Europa Liberă: Și Dvs., dacă ați fi la guvernare, concret ce ați face ca să deveniți credibil?
Dumitru Alaiba: „În așa situație? Dacă e să mergem în direcția asta, pentru starea în care este acum guvernul de la Chișinău, patru ani de opoziție este cea mai bună răscumpărare. Orice partid trebuie să mai stea și în opoziție. Eu cred că politicienii trebuie perindați, ei trebuie schimbați o dată la câțiva ani. Eu cred că acesta este marele sens al democrației și de asta există cicluri de patru ani, pentru ca noi să mai aducem și oameni noi care să aducă și un nou suflu, și o nouă energie.”
Europa Liberă: Dar în funcție de livrarea sau nelivrarea rezultatelor la capitolul reforme, partenerii externi îi taxează pe cei care guvernează?
Dumitru Alaiba: „Ei nu pot taxa, ei pur și simplu răcesc gradual relațiile și reduc nivelul de încredere și asta noi vedem, pentru că noi acum suntem, dacă e să vorbim despre relația cu Bruxelles-ul, noi suntem la o distanță atât de mare, probabil în 2009 ne putem aminti de asemenea relații reci și declarații rezervate, fără mare optimism, fără mari așteptări de la guvernarea de la Chișinău, pentru că s-a demonstrat în fapte că reforme nu se vreau.”
Europa Liberă: Apare și un alt aspect al problemei, că din moment ce Republica Moldova nu va avea o relație bună cu Occidentul, atunci o să încerce să încălzească cooperarea cu Federația Rusă și de aici, iarăși, panică, frică în societate, vectorul geopolitic…
Dumitru Alaiba: „Bine, și atunci nu cumva este în interesul guvernării care se numește pro-europeană să încălzească aceste relații? Și atunci, dacă este într-adevăr, atunci ce anume face – sabotează reformele? Nu așa se îmbunătățesc relațiile cu partenerii noștri din Vest, sabotând reforme și promițând un lucru la Bruxelles, semnând public, semnând oficial în numele Republicii Moldova asupra unor acțiuni și după asta, venind acasă și sabotându-le. Nu așa se repară relațiile. Și după asta, vii acasă și spui că „noi suntem gata să primim bani”. Noi știm că aici, în Chișinău, oamenii totdeauna sunt gata să primească bani; ei nu sunt gata să facă ceva pentru banii aceștia, să facă o reformă într-adevăr calitativă care să supraviețuiască în timp.”
