Potrivit Reuters, este vorba de migranții care ar prezenta un pericol asupra securității germanilor - o măsură controversată pentru Germania, care în general nu trimite oamenii în țările în care aceștia ar fi în pericol.
Germania nu mai repatriază de facto afgani de când talibanii au preluat conducerea în vara anului 2021, iar pentru a putea deporta oamenii acolo ar fi nevoie ca Berlinul să încheie un acord bilateral cu talibanii.
Or, mulți dintre migranții veniți din Afganistan au fugit de regimul taliban, iar cei din Siria au scăpat de războiul civil care se desfășoară încă din vremea Primăverii Arabe, în 2011. Pentru a nu colabora cu autoritățile talibane, un oficial al statului Thuringia a sugerat ca afganii să fie deportați către Pakistan.
„Mi se pare scandalos ca cineva care a beneficiat de protecție aici să comită astfel de crime. Criminalii de acest tip ar trebui deportați, chiar dacă au venit din Siria sau Afganistan”, a declarat cancelarul Scholz.
Prima care a simțit presiunea a fost ministra de Interne a Germaniei, Nancy Faeser. „Îmi este clar că oamenii care sunt o amenințare pentru securitatea Germaniei trebuie deportați urgent. Pun accent și pe faptul că interesele de securitate ale Germaniei sunt clar mai importante decât interesele celor afectați”, a declarat ea. Ministerul de Interne colaborează deja cu statele vecine Afganistanului pentru a crea un acord bilateral de deportare.
Partidul Verde, care este în coaliția la guvernare, se opune unei astfel de măsuri. „Măsurile sugerate de cancelar încalcă drepturile fundamentale”, a declarat Schahina Gambir, parlamentară a Verzilor de origine afgană.
Atacul din Mannheim
Pe 31 mai, un tânăr afgan a înjunghiat șase oameni în Mannheim, rănind mortal un polițist.
Tânărul atacator locuia legal în Germania de peste 10 ani, după ce a sosit în țară ca solicitant de azil în 2013, la vârsta de doar 14 ani. La acea vreme, i s-a refuzat azilul, dar nu a fost deportat pentru că era minor, iar între timp s-a căsătorit cu o cetățeană germană de origine turcă și au doi copii împreună. El nu are cazier și nu era în atenția autorităților, dar este suspectat că a acționat din motive islamiste.
Victimele participau la un eveniment de anti-Islam organizat de grupul de extrema dreaptă Pax Europa, iar unul dintre cei răniți este un activist islamofob pe nume Michael Stürzenberger, care se pregătea să țină un discurs. Stürzenberger este pe lista celor urmăriți de serviciile secrete germane pentru activitatea sa islamofobă și a condus, în trecut, un mic partid de dreapta.
În urma atacului, autoritățile din Germania sunt în stare de alertă, ținând cont că urmează două evenimente de importanță majoră: alegerile europene și campionatul european de fotbal.
Pe 5 iunie, un candidat al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a fost atacat tot în Mannheim, în timp ce lipea afișe. Este doar cel mai recent episod dintr-o serie de violențe împotriva politicienilor germani: la începutul lunii mai, trei politicieni de stânga au fost atacați în decursul unei singure săptămâni.
UE respinge migranții
La începutul acestui an, guvernul de coaliție al Germaniei a aprobat o lege care înlesnește procesul de deportare al solicitanților de azil ale căror solicitări au fost respinse. Un deputat german a sugerat chiar ca refugiații care ajung pe teritoriul țării să fie trimiși în Republica Moldova sau Georgia.
Mai multe țări europene încearcă să înlăture azilanții de pe teritoriul lor, în timpul procedurii de solicitare a azilului. Marea Britanie vrea să-i trimită în Rwanda, plan aprobat de parlamentul de la Londra și criticat de organizațiile pentru drepturile omului. Premiera italiană Giorgia Meloni a ajuns la un acord bilateral cu Albania, care va construi centre în care să fie ținuți migranții care solicită azil în Italia.
Uniunea Europeană trimite miliarde de euro și către Liban, Egipt, Tunisia, Mauritania și Maroc pentru ca autoritățile de acolo să oprească migranții înainte ca aceștia să ajungă pe teritoriul Europeu.
În Maroc, Mauritania și Tunisia, potrivit activiștilor pentru drepturile omului, UE finanțează și participă indirect chiar la operațiuni clandestine, în care autoritățile ridică oameni în mod aleatoriu, îi conduc în mijlocul deșertului și îi abandonează acolo fără apă, mâncare sau asistență - toate, pentru ca aceștia să nu încerce să treacă Mediterana.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
