Comisia Electorală de la Chișinău nu are puterea să se împotriveasca unei hotărâri judecătorești, spune avocatul Eduard Digore referindu-se la anularea de către justiție a alegerile locale din capitala Moldovei și la invalidarea mandatul primarului ales Andrei Năstase. Digore adaugă că există posibilitatea contestării ultimei hotărâri a CEC în instanța de judecată. Avocatul mai spune că instanța de judecată a vorbit despre „alegator” fără să îl atragă în acel proces.
Europa Liberă: Dumneavoastră sunteți preocupat în mod aparte de scrutinele din Republica Moldova. După alegerile prezidențiale ați avut un dosar interesant ce ține de prezența diasporei la urnele de vot. Acum ați urmărit îndeaproape procedura de nevalidare a alegerilor locale. Ce concluzii trageți?
Eduard Digore: „Concluziile mele nu pot fi decât negative pentru moment. Dar, totodată, am și o doză de optimism. Ceea ce percep eu la momentul de față este că domeniul electoral al alegerilor, societatea noastră trebuie să-și crească cultura în acest domeniu. Cetățeanul însuși ar trebui să știe ce înseamnă votul său, care este importanța lui și trebuie să știe să-și apere acest drept. Deci, în cazul în care este încălcat, el trebuie să cunoască cum poate să-și apere acest drept.”
Europa Liberă: Și cum poate fi apărat acest drept consfințit de legea fundamentală?
Eduard Digore: „După analiza atentă a reglementărilor în vigoare, am constatat că se vorbește, da, ca despre o valoare, ca despre un drept fundamental, e prevăzut inclusiv în Constituție, dar când vorbim de proceduri, efectiv, prin care cetățeanul ar putea să-și exercite, să conteste sau să apară într-un proces de judecată eventual, nu prea sunt prevederi. Deci, practic, legiuitorul a încercat cumva să excludă participarea activă a cetățeanului la vot.”
Europa Liberă: Eu, dacă aș vrea să dau în judecată pentru că am mers, am votat și votul meu nu a fost luat în calcul, aș câștiga un asemenea proces?
Eduard Digore: „Eu chiar aș recomanda cetățenilor ca să participe activ. Desigur că votul tău nu se sfârșește atunci când ai aruncat buletinul în urna de vot, dar votul tău trebuie să se regăsească într-o eventuală hotărâre a organelor specializate în cazul acesta, CEC sau alte autorități, inclusiv și instanța de judecată.
Cu siguranță este o încurajare din partea mea și se știe că cetățeanul are asemenea drept și are asemenea posibilitate – vorbim de accesul liber la justiție, vorbim de un drept garantat în Constituție.
Și, în afară de aceasta, dacă să ne referim specific acestui proces care a avut loc, inclusiv cel din diaspora, instanțele de judecată, în cazul ultimelor alegeri, au atins direct discuția despre cetățean și despre drepturile sale. Ori acest lucru ce ar însemna? Odată ce discuți despre cineva în cadrul unui proces de judecată, tu ești obligat să-l atragi în proces. Or Codul de Procedură Civil, în cazul dat, conferă asemenea posibilitate ca cel al cărui drepturi au fost discutate și dacă se simte lezat în drepturile sale are posibilitatea să ceară revizuirea procesului pentru motivul că nu a fost atras în proces.”
Europa Liberă: Domnule avocat, pe moment, s-a consumat povestea cu alegerile locale?
Eduard Digore: „Dacă o luăm strict juridic, cu siguranță este un ciclu încheiat, de o manieră nu întru totul legală. Inclusiv am urmărit să vedem CEC-ul cum va proceda. Ceea ce a dispus CEC-ul nu este potrivit normelor în vigoare, deci, ei au violat, cumva, aceste norme, fiindcă îi obliga să încheie ciclul legal.”
Europa Liberă: CEC-ul a spus că, în cadrul alegerilor locale din vara anului viitor se va desemna inclusiv primarul general al Chișinăului.
Eduard Digore: „Ei trebuie să spună și de unde rezultă cu o asemenea decizie. Deci, legea îi obligă, nu aveau opțiunea și dreptul, dar legea îi obligă să organizeze alegeri repetate. Și tot Codul Electoral prevede că trebuia să organizeze alegeri repetate cu aceeași concurenți electorali, fiindcă nici un concurent electoral nu a fost exclus.”
Europa Liberă: Acum e limpede că nu se mai revine la acest aspect.
Eduard Digore: „Dacă nu contestă nimeni decizia, CEC-ul vrea să spună că nu se mai poate reveni.”
Europa Liberă: Dar decizia autorității electorale poate fi contestată în instanță?
Eduard Digore: „Poate fi contestată, cu siguranță. Acum vorbim despre oportunitate. Dar ea poate fi contestată, de către cei interesați ar putea să fie contestată.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, guvernarea, autoritățile promit să îmbunătățească legislația electorală.
Eduard Digore: „Sunt slogane politice.”
Europa Liberă: De ce luați aceste declarații drept slogane?
Eduard Digore: „Slogane, deoarece legea pe care o avem noi în vigoare, printr-o interpretare foarte bună, ducea la alt rezultat al acestui scrutin electoral. Deci, legea este, cât decât, o lege bună. Deci, ca să găsim o scuză, să spunem că undeva nu au mers lucrurile cum trebuie sau deciziile întru totul legale sau cu bunăcredință luate, atunci spunem că legea e proastă. Deci, noi trebuie să lucrăm la lege.”
Europa Liberă: Ceea ce lasă de înțeles autoritățile, că vor amenda această lege electorală, inclusiv ceea ce se referă la ziua tăcerii.
Eduard Digore: „Nu schimbă nimic lucrurile astea, noi de fiecare dată o să găsim chichițe. Trebuie să ne pornim de la niște principii sănătoase, inclusiv instanțele de judecată, fie politicienii trebuie să fie foarte atenți la mesajele pe care le transmit. Orice lucru care se face într-o țară, fie el un proces electoral sau un proces de judecată, trebuie să vorbim de bună-credință, oamenii trebuie să aplice legea cu bună-credință și în sensul producerii efectelor ei și nu în sensul anulării unor procese.
Deci, în cazul acesta aveau toate posibilitățile să aplice legea corect și să valideze aceste alegeri. Fiindcă, dacă o să vă uitați peste decizia judecătorească, se operează cu noțiuni foarte vagi. Deci, numărul de share-uri și de like-uri care s-au dat a dus instanța la concluzia că aceasta ar fi influențat rezultatul votului, chiar dacă instanța nu poate constata cu precizie. Iată, uitați-vă, în felul acesta s-au anulat alegeri, în cadrul unui municipiu și vorbim de o capitală a unei țări care a rămas fără un primar ales. Deci, mi se pare un exces de zel și o acțiune de o gravitate enormă.”
Europa Liberă: Cât de grave pot fi consecințele pentru imaginea Republicii Moldova după ce s-a consumat acest eveniment, inclusiv pe cale legală?
Eduard Digore: „Imaginea țării noastre și așa era foarte șifonată, sub toate aspectele. De multe ori am transmis niște mesaje justiției, în general, că trebuie să lucrăm, că justiția trebuie să funcționeze în interesul cetățeanului.
Vreau să vă spun că demnitatea cetățeanului are de suferit în instanța de judecată. Iar ca să înțelegem și mai departe, justiția este cea care dictează regulile în societate. Dacă sunt niște lucruri proaste și ele nu sunt proaste în viziunea justiției, așa o percepe societatea – dacă este bine să omori sau este bine să furi și să nu răspunzi, deci, astea sunt mesajele directe care sunt date societății. La capitolul justiție, eu sunt un participant activ în justiția Republicii Moldova, fac avocatură și noi suntem actori importanți. Recent, chiar și avocații au făcut protest prin care și-au manifestat indignarea pe anumite probleme de principiu. Iar acest proces electoral va face să sufere și mai mult imaginea Republicii Moldova.
Dar eu nu aș vorbi atât de imaginea Republicii Moldova, pe cât despre interesele subiective ale cetățeanului. Deci, cetățeanul nostru este cel care a suferit cel mai mult, sancționat, eu aș spune de două ori – sancționat sub aspect financiar, fiindcă aceste alegeri care au fost organizate s-au făcut din bugetul public, în afară de aceasta, cetățeanul a mai suferit inclusiv sub aspectul dreptului său de a alege direct. Deci, în cazul acesta el nu a fost suveran în a alege.
Și, din punctul meu de vedere, instanța de judecată a trecut de la un subiect mai puțin important, cel al faptului că cineva ar fi invitat oamenii și ar fi cumva influențat, dar acesta este un fapt incert. În schimb, un fapt cert este că dreptul cetățeanului a fost încălcat și e o valoare mult mai protejată de Constituție, este un drept fundamental.”
Europa Liberă: Apropo despre aceste promisiuni ale autorităților statului că vor amenda legislația electorală după alegerile prezidențiale, Curtea Constituțională a elaborat mai multe adrese către legiuitori pentru a îmbunătăți participarea diasporei la alegere. Cât de mult s-au străduit parlamentarii să țină cont de ceea ce a recomandat înalta Curte?
Eduard Digore: „Nu s-au aplicat deloc. Îmi pare rău să o spun, dar din nou politicienii intră în joc și vehiculează cu noțiuni că „vom amenda, vom modifica legea electorală”. Dar cel puțin niște adrese ale Curții Constituționale, care sunt obligatorii și trebuie să intervii imediat și cu termeni restrânși și așa mai departe, nu s-au făcut.
Deci, din nou, putem considera aceste mesaje ca fiind aruncate la întâmplare în momentul acesta în care societatea noastră fierbe cu adevărat și, ca să se mai calmeze cumva spiritele sau să se găsească alte salvări care nu țin pentru un om care percepe toate procesele și a urmărit toate procesele politice la noi în țară, își dă bine seama că nu pot fi luate în serios aceste argumente.”
Europa Liberă: Și atunci acele adrese ale Curții Constituționale au fost scrise de dragul scrisului?
Eduard Digore: „Au fost neglijate până în prezent. Și nu sunt sigurele. Cu siguranță Parlamentul nostru face ceea ce consideră și are propria agendă, permițându-și inclusiv să neglijeze adresele Curții Constituționale.
Din păcate, statul de drept are de suferit. Potrivit Constituției, sunt anumite instrumente de control între autorități – Parlamentul asupra Guvernului, asupra Parlamentului de către Curtea Constituțională și așa mai departe. Deci, iată sunt niște instrumente oferite în Constituție, dar ele nu funcționează. Noi am ajuns în situația în care nu aplicăm cu bună-credință legea și nu executăm hotărârile inclusiv a Curții Constituționale. Deci, noi avem de suferit…”
Europa Liberă: Și atunci constatările multor cetățeni cu care discut atunci când merg în Moldova profundă e că de ce să mai meargă la vot?
Eduard Digore: „Probabil este și un interes al politicienilor să excludă o parte din electorat, tocmai cea mai critică, cel care judecă și dă un vot conștient. Și aici putem include intelectualii din țara noastră sau cei care sunt mai activi în acest domeniu și, în particular, diaspora, știind că diaspora cunoaște o altă civilizație, o altă societate în care trăiesc, văd cum se aplică legile, văd care sunt drepturile lor și cum își pot exercita drepturile.
Iar pentru politicul de astăzi, am constatat că un asemenea electorat nu este atât de atractiv pentru ei, fiindcă le dă un vot de blam, un vot de neîncredere acestora.”
Europa Liberă: Situația rămâne incertă și în impas?
Eduard Digore: „Orice criză naște foarte multe oportunități. În această situație de criză pe care au creat-o inclusiv aceste alegeri ale primarului ne-a pus în gardă și trebuie să fim foarte atenți pentru alegerile care urmează, care sunt alegeri parlamentare, la nivel național. Dar, în afară de aceasta, actorii politici au posibilitatea să se exprime cumva altfel, să-și ia măsuri de siguranță pentru următoarele alegeri.”
Europa Liberă: Ce măsuri de siguranță ar putea să ia actorii politici?
Eduard Digore: „Bine, cel puțin, au oportunitatea foarte mare de a-și mobiliza, de a-și motiva electoratul. Pentru următoarele alegeri trebuie să fie un vot categoric împotriva celor care nu respectă drepturile omului în țară la noi, celor care nu joacă după regulile prevăzute de lege, nu respectă hotărârile Curții Constituționale și așa mai departe. Deci, acești politicieni trebuie să dispară efectiv de pe arena politică. Ori, cu asemenea politicieni perioada aceasta de tranziție la o democrație veritabilă întârzie. Și societatea noastră trebuie să meargă cu pași galopanți.
În afară de aceasta, au posibilitatea să discute și să prioritizeze toate problemele, să trezească cetățeanul, să înțeleagă cât de mult contează el în societate și astfel ar putea să crească un curent foarte bun de oameni activi, cu implicare mai multă din diasporă. După procesul diaspora, lumea a înțeles foarte multe. Eu constat că s-au activat, discută mai mult cu cei de acasă, sunt foarte atenți la modul în care își administrează banii și așa mai departe. Dar sunt mult mai multe lucruri care trebuie combinate, inclusiv politicienii trebuie să devină mai responsabili. Deci, nouă nu ne mai trebuie sloganuri politice, ci lucruri concrete. Ține de demnitatea umană, ține de educație, ține de cultură. Societatea nu poate să crească fără o educație foarte bună.”
