Linkuri accesibilitate

Expertă de la București: Tiraspolul nu dorește să fie inclus în acțiuni militare contra Ucrainei


Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski la ceremonia de depunere de coroane de Ziua Victoriei, Tiraspol, 9 mai 2022
Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski la ceremonia de depunere de coroane de Ziua Victoriei, Tiraspol, 9 mai 2022

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Din sumarul ediţiei:

Ucraina a anunțat că suspendă o parte a fluxului de gaze rusești spre Europa, din cauza interferența forțelor rusești de ocupație. Ce înseamnă acest lucru pentru Republica Moldova și care sunt soluțiile pentru asigurarea țării cu gaze și curent electric. Ministerul Apărării de la Chișinău îndeamnă să „nu fie scoase din context sau folosite pentru speculații” estimările făcute de Avril Haines, directoarea comunității serviciilor de informații din Statele Unite, cu privire la intențiile Moscovei în Ucraina și regiunea transnistreană. Iar cu experta de la București, Angela Grămadă, am discutat despre perspectivele Republicii Moldova în actualul context geopolitic, despre riscurile de securitate și lecțiile de învățat pentru viitor.

Dialoguri transnistrene, 16 mai 2022
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00

***

Pentru început, câteva dintre evenimente principale ale săptămânii trecute.

„Nu ne confruntăm cu o criză militară acută”, a declarat ministrul de externe Nicu Popescu, în marginea reuniunii G7 din Germania, la care a participat alături de omologul său ucrainean. Nicu Popescu a declarat că există „forțe interne” în regiunea separatistă transnistreană care urmăresc „destabilizarea regiunii”, pe fundalul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, dar a asigurat că autoritățile de la Chișinău fac tot posibilul să împiedice extinderea conflictului. Nicu Popescu a mai spus că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană și și-a exprimat speranța că cererea de aderare va fi acceptată rapid, „în următoarele câteva săptămâni sau luni”.

Ucraina nu vede drept o amenințare serioasă posibilitatea unei ofensive a trupelor ruse de pe teritoriul nerecunoscut al Transnistriei, a declarat președintele Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat televiziunii italiene Rai 1, scrie Evropeiskaia Pravda, citată de Agora. „Poate fi un atac din Transnistria, unde 100% dintre oameni sunt controlați de Rusia. Acolo sunt atât trupe locale, cât și ruse. Pot fi până la 15.000 de soldați, dar aceștia nu sunt foarte pregătiți. Nu au granițe cu Federația Rusă, doar cu noi și cu Moldova. Pot avea trupe suplimentare doar debarcate din cer”, a spus Zelenski.

Administrația de la Tiraspol a prelungit până pe 25 mai codul roșu de securitate, potrivit presei din regiune. Codul roșu de securitate a fost introdus în stânga Nistrului pe 26 aprilie, în urma unei serii de explozii care nu au fost încă elucidate și nici revendicate. Tiraspolul susține că „urmele duc spre Ucraina”, în timp ce Chişinăul sugerează că incidentele ar fi rezultatul activității unor grupări din interiorul regiunii transnistrene care și-ar dori implicarea Transnistriei în războiul purtat de Rusia în Ucraina.

Comisia Europeană a declarat joi, 12 mai, că va colabora cu guvernele UE pentru a ajuta Ucraina să exporte 20 de milioane de tone de cereale stocate în țară după ce marina rusă a blocat porturile ucrainene. Ucraina a fost al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume în sezonul trecut, arată datele Consiliului Internațional pentru Cereale, vânzând 44,7 milioane de tone în străinătate, în principal către China, Africa și Europa. De asemenea, este unul dintre cei mai mari producători de ulei de floarea soarelui.

Subiectul este discutat și în Statele Unite ale Americii. Un număr din ce în ce mai mare de membri în Congres îi cer președintelui Biden să creeze un „coridor umanitar” la Marea Neagră, care să contracareze blocada rusă ce amenință finanțele Ucrainei și oprește milioane de tone de cereale să ajungă pe piețele mondiale. Președintele Biden a spus că sunt analizate variante de depășire a impasului, dar problemele logistice sunt substanțiale și e posibil ca Rusia să riposteze.

Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat că blocul comunitar va oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar în valoare de 500 de milioane de euro. Sprijinul militar va consta din arme grele, cum ar fi tancuri și artilerie, și va ridica ajutorul UE pentru Ucraina la aproximativ 2 miliarde de euro. Iar Camera Reprezentanților SUA a aprobat, marți, un nou ajutor masiv pentru Ucraina, de aproape 40 de miliarde de dolari.

Guvernul Finlandei a decis să solicite oficial aderarea țării la Alianța Nord-Atlantică. Anunțul l-au făcut, duminică, 15 mai, premierul Sanna Marin și președintele Sauli Niinistö, în cadrul unei conferințe de presă comune la Helsinki. De asemenea, se așteaptă ca Suedia să solicite aderarea la NATO în viitorul apropiat. Finlanda are statut de țară neutră încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, menținând relații strânse atât cu URSS și apoi cu Rusia, cât și cu țările NATO. Suedia și-a menținut neutralitatea timp de peste 100 de ani, neparticipând la războaiele mondiale. Liderii ambelor țări au luat în considerare aderarea la Alianță după invazia militară a Rusiei în Ucraina. Potrivit sondajelor, majoritatea populației din cele două țări nordice sprijină acum aderarea la NATO.

Președintele Finlandei l-a sunat cu o zi înainte pe președintele rus Vladimir Putin și l-a anunțat că Helsinki va depune cererea de aderare la NATO în zilele următoare. Putin a remarcat că „abandonarea politicii tradiționale de neutralitate militară ar fi o greșeală”. Iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la Moscova că decizia Finlandei de a adera la NATO „este o amenințare”.

La Kiev a început primul proces al unui soldat rus acuzat de crime de război pentru uciderea unui civil ucrainean în timpul invaziei neprovocate a Rusiei. Iar Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului (UNHRC) a aprobat cu o majoritate covârșitoare, pe 12 mai, o rezoluție care susține deschiderea unei anchete cu privire la acuzațiile de abuzuri aduse trupelor rusești, abuzuri comise în perioada când au controlat temporar unele zone din Ucraina. Rezoluția a citat cazuri aparente de tortură, execuții și violență sexuală, împreună cu alte atrocități documentate de o echipă ONU de la fața locului.

***

Ucraina a anunțat că suspendă o parte a fluxului de gaze rusești spre Europa, acuzând interferența forțelor rusești de ocupație. Stația de compresare Novopskov din regiunea Luhansk, prin care trec aproape o treime din gazele pe care Rusia le exportă în Europa prin Ucraina, a fost ocupată de trupele rusești încă la începutul invaziei.

Compania Moldovagaz a declarat că nu a primit nicio notificare de la Gazprom sau din Ucraina că livrările de gaze ar putea fi oprite.

Vicepremierul Andrei Spînu a declarat că Republica Moldova nu mai riscă la fel ca toamna trecută să rămână fără gaze naturale sau curent electric, în cazul în care Gazpromul ar rezilia unilateral contractul de livrare a gazelor sau dacă tranzitul prin Ucraina ar fi oprit din cauza războiului. Liliana Barbăroșie are detalii:

Vorbind pe 12 mai în emisiunea „Joi cu Liliana Barbăroșie” a Europei Libere și televiziunii publice M1, Spînu a explicat că Republica Moldova are acum nu doar posibilități tehnice să importe gaze dinspre vest, prin conducta Iași-Chișinău și curent electric din Ucraina, ci are și furnizori. Marea problemă este prețul mare, a spus oficialul. „Ne dorim ca acest preț de achiziție, pentru luna iunie, dar și pentru următoarele luni, să fie așa ca să nu fie nevoie să creștem din nou tarifele. Repet – principala problemă care există la moment este că nu există alternativă foarte mare de a achiziționa atât gaz, cât și energie electrică la prețuri mult mai mici, sau suficient de mici ca să poată fi achitate de cetățenii noștri”.

Andrei Spînu a făcut declarațiile la scurt timp după ce compania de stat Energocom a anunțat în aceeași zi încheierea unui nou contract de achiziție a curentului electric cu un furnizor ucrainean, care va livra însă curent mai scump, pentru 30% din necesarul pentru luna curentă.

Prețul oferit de furnizorul ucrainean Ukrhydroelectro nu a fost făcut public. Dar vicepremierul Spînu a recunoscut că este mai mare decât cel pentru curentul produs de centrala termoelectrică de la Cuciurgan, din stânga Nistrului, și a spus că va ridica prețul mediu pentru achizițiile de curent în luna mai la 66, 7 dolari Mw/h.

Achiziția de curent ucrainean a devenit necesară după ce principalul furnizor de până acum, centrala de la Cuciurgan (MGRES) a spus că poate furniza în luna mai malului drept doar 70% din curentul electric necesar.

Centrala vândută de autoritățile transnistrene firmei rusești Inter RAO EES în 2004, într-o tranzacție care nu a fost recunoscută de autoritățile de la Chișinău, a spus că nu mai primește suficiente gaze rusești pentru a produce energie suficientă la prețuri mici. Cu toate acestea, a oferit cel mai mic preț pentru cele 70% din consumul de pe malul drept al Nistrului. Republica Moldova nu poate importa curent electric din România pentru că nu există infrastructura necesară, iar construcția acesteia se aflată încă în fază incipientă.

Vicepremierul Spînu a mai spus că guvernul și-ar dori să diversifice furnizorii de curent și să poată încheia cu ei contracte de lungă durată, dar că este nevoit să continue să discute cu centrala de la Cuciurgan despre livrări de curent lunare mai ieftine, pentru că acum aceasta este singura modalitate de a evita o creștere prea mare de tarife.

„Avem la hotar un război și companiile din Ucraina ne spun foarte clar: „Noi nu putem să intrăm într-un angajament foarte lung cu Republica Moldova, pentru că nu știm cum vor evolua lucrurile la noi în țară”, a mai spus Andrei Spânu.

Întrebat ce va face guvernul dacă tranzitul gazelor rusești prin Ucraina va fi sistat din cauza războiului, Andrei Spînu a spus:

„Partea bună a lucrurilor e că gazoductul Iași-Chișinău este funcțional și operațional, respectiv dacă se va închide acest tranzit, noi putem să aducem gaz pe acest traseu, sau pe traseul Transbalcanic din sudul țării.”

Vicepremierul a mai dat asigurări că Republica Moldova nu riscă să rămână fără gaze, în caz de reziliere a contractului de către concernul rus de stat Gazprom sau de oprire a tranzitului gazelor rusești prin Ucraina din cauza războiului.

„Moldova nu va rămâne fără gaz. Suntem într-o situație mult mai bună decât am fost în toamnă, în primul rând avem mult mai mulți prieteni și parteneri care sunt gata să ne ajute. (...) În același timp, noi suntem gata să achiziționăm de pe piață”, a spus Andrei Spînu.

Autoritățile moldovene au pus la punct un sistem de achiziție de gaze de pe piața europeană în toamna lui 2021, când Gazprom a redus brusc livrările, pe fundalul explodării prețurilor la gaze. Achizițiile de energie se fac prin compania de stat Energocom.

Vicepremierul Spînu a spus că Energocom „devine din ce în ce mai pregătită pentru a reacționa”, la nevoie. În același timp, guvernul caută soluții pentru a depozita gaze în perioada de vară, ca aibă rezerve pentru lunile de iarnă.

„Marea îngrijorare pentru noi rămâne a fi prețurile ridicate, însă gaz va fi și căutăm soluții să-l cumpărăm cât mai ieftin posibil,” a mai spus vicepremierul Andrei Spînu.

***

De la începutul conflictului din Ucraina, autoritățile de la Chișinău au venit în repetate rânduri cu mesaje care să liniștească populația, spunând că riscul extinderii luptelor în regiunea transnistreană, unde staționează trupe ruse, este unul mic. Declarații de acest fel au fost făcute chiar și în zilele în care pe partea stângă a Nistrului s-au înregistrat o serie de explozii și atacuri, pe care unii experți le-au considerat ca fiind o pregătire pentru ostilități mai extinse. Guvernarea de la Chișinău vine cu reacții care să liniștească spiritele și atunci când știrile despre presupuse escaladări în Transnistria sau în jurul ei vin din Occident: o ilustrare este și reacția la afirmațiile lui Avril Haines, șefa comunității americane de informații. Revine la microfon Liliana Barbăroșie.

Ministerul Apărării de la Chișinău a reacționat cu o declarație în care îndeamnă ca estimările făcute de Avril Haines, directoarea comunității serviciilor de informații din Statele Unite, cu privire la intențiile Moscovei în Ucraina să nu fie scoase din context sau folosite pentru speculații.

Ministerul apărării moldovean mai reamintește că este în contact permanent cu partenerii externi, inclusiv Statele Unite, că „informațiile cumulate nu indică un risc de extindere a războiului” în R. Moldova, și că are planuri clare de acțiune pentru a preveni „orice tentativă de destabilizare”.

Declarația Ministerului Apărării vine în contextul în care într-o audiere în Congresul Statelor Unite, directoarea comunității serviciilor americane de informații Avril Haines a spus că, din perspectiva serviciilor americane, președintele Putin se pregătește pentru un conflict îndelungat în Ucraina și că ar mai avea, printre alte planuri, și obiectivul să ajungă în Transnistria, dar aplicarea acestui plan e tot mai puțin probabilă.

Dar Avril Haines nu vorbește prima despre o astfel de intenție. Pe 22 aprilie, un general rus, Rustam Minnekaev, comandantul adjunct al districtului militar central al Rusiei, a spus, descriind cea de-a doua fază a războiului din Ucraina, că una din țintele Rusiei este crearea unui coridor terestru care să-i ofere acces în Transnistria, unde sunt deja staționate trupe rusești și cetățeni ruși „oprimați”, așa cum a spus.

Declarația generalului a provocat reacția Ministerului de Externe de la Chișinău, care, pentru a doua oară în acea săptămână, l-a convocat pe ambasadorul rus pentru a protesta. Biroul pentru Reintegrare a reacționat și el cu un comunicat, în care a respins speculațiile generalului Minnekaev că în regiunea transnistreană ar fi încălcate drepturile vorbitorilor de limbă rusă drept „inacceptabile” și „neîntemeiate”.

Ulterior, Rusia a corectat declarația generalului, spunând, prin vocea ministrului adjunct de externe, Andrei Rudenko, că „nu vede vreun risc pentru cetățenii săi din Transnistria”.

***

Îngrijorările legate de rolul regiunii transnistrene în planurile Rusiei de extindere a războiului, dar și situația energetică a Republicii Moldova sunt printre subiectele pe care le-am abordat într-o discuție cu experta de la București, Angela Grămadă, preşedintă a Asociaţiei ESGA Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.

Europa Liberă: Doamna Angela Grămadă, cum a fost pentru Dvs. aceste două luni și jumătate de când a început războiul din Ucraina?

Angela Grămadă: „La București a fost în această perioadă o nevoie foarte mare de a informa publicul despre realitățile din Ucraina și mai ales de a explica de ce au ajuns rușii să intervină militar în Ucraina. În Rusia a existat foarte multă frustrare în ceea ce privește procesele democratice care aveau loc la Kiev și felul în care aceste procese democratice puteau să influențeze ulterior viața social-politică din Federaţia Rusă.

Angela Grămadă
Angela Grămadă

Pe de altă parte, a trebuit să explicăm de ce Federaţia Rusă nu s-a oprit la cele două regiuni separatiste, așa cum arătau discursurile oficiale inițiale și de ce și-a propus să distrugă infrastructura critică militară din Ucraina. Ucrainenii s-au pregătit, pentru că simțeau că va veni acel „război mare”, război în care ei vor fi nevoiți să apere mult mai mult decât discuțiile asupra Donbasului și, poate, asupra Crimeii.”

Europa Liberă: Semne foarte mari de întrebare sunt legate nu atât de infrastructura militară, cât de atacurile fără scrupule și fără discernământ asupra civililor ale Federaţiei Ruse, atrocitățile care au avut loc.

Angela Grămadă: „Deciziile inițiale ale militarilor ruși s-au bazat pe anumite date pe care le-au primit greșit din teren despre Ucraina. Da, în Ucraina exista o masă importantă nemulțumită de deciziile autorităților centrale de la Kiev – decizii politice, modul în care se suprima în ultimii ani separarea puterilor în stat, se vedea nemulțumirea populației față de anumite decizii economice ale autorităților, modul în care intra în sondaje Partidul Regiunilor, reformatat în formațiuni politice mai mici… Exista deci, o masă critică în estul Ucrainei care încă mai vedea posibilitatea de a relua un dialog cu Federaţia Rusă, chiar și în contextul acelei „operațiuni militare” din estul țării. Dar evaluările pe care le aveau cei din Federaţia Rusă s-au dovedit a fi total eronate atunci când s-a intervenit militar. Și cele mai mari orașe atacate, în care se află populație rusofonă sau rusofilă, nu s-au predat, adică nu i-au întâmpinat pe „eliberatori” așa cum s-au așteptat ei.

Și aici vedem că autoritățile ucrainene totuși au reușit să spargă acea bulă de dezinformare a Federaţiei Ruse. Prin diferite mijloace – în anumite momente cred că s-a suprimat libertatea de exprimare, sau dreptul de a avea acces și la alte surse de informare decât cele oficiale. Dar această strategie s-a dovedit a fi eficientă pe termen lung – oamenii nu i-au perceput pe militarii ruși drept eliberatori, ci dimpotrivă – au ripostat și au arătat că acea conexiune dintre ei și instituțiile statului ucrainean era mult mai puternică decât orice campanie de dezinformare care a fost promovată în ultimii ani. Deci, acesta a fost rezultatul unor evaluări greșite și a unei înțelegeri greșite la Moscova a ceea ce se întâmpla în Ucraina. Ulterior, cei care au luat decizia de a ataca infrastructura critică civilă, de a ataca locuințe, case, s-au răzbunat de fapt pe populația simplă, a fost o metodă, o strategie de a pune presiune pe autoritățile ucrainene – ca să cedeze mai rapid, să nu mai lupte, să predea toate aceste poziții strategice pe care le controlau.”

Europa Liberă: Probabil că procentul de susținători ai „lumii ruse” în Ucraina a scăzut semnificativ în această perioadă. Credeți că putem vorbi despre același efect și în Republica Moldova, unde propaganda funcționează mult mai direct și mai eficient decât în Ucraina, unde procentul susținătorilor partidelor pro-Moscova, pro-Rusia, este destul de mare?

Angela Grămadă: „În continuare există foarte mulți factori în Republica Moldova care favorizează aceste realități. Dar, fiind la Chişinău pe 9 mai și încercând să observ ce s-a întâmplat și la Comrat, și la Chişinău, modul în care s-au desfășurat acele manifestații dedicate comemorării victimelor celui de a al doilea război mondial – toate acestea îmi dau speranțe să oamenii încep să gândească critic anumite momente și numărul nu foarte mare al celor care au ieșit la aceste manifestații se datorează anume acestui început de gândire critică în Republica Moldova.

Cu siguranță, va dura mulți ani încă de acum încolo pentru a depăși toate aceste pericole, amenințări care vin dinspre spațiul informațional. Vedem că televiziunile de propagandă în continuare funcționează destul de bine și sunt susținute financiar destul de bine și de oameni politici, dar și de oameni de afaceri care au interese spre Federaţia Rusă. În același timp, există foarte multe elemente care ne sugerează că pe rețele de socializare partidele de stânga vor continua să promoveze anumite strategii și campanii și să arunce mesaje care să distragă atenția de la problemele majore ale societății. Dar, în același timp, oamenii încep să meargă și spre autorități și să le ceară mai multă responsabilitate și de a comunica – a comunica despre lucruri care sunt importante: nu doar despre politici social-economice, dar și despre securitate. Și acesta este un moment destul de important, dar în același timp și o oportunitate pentru autorități de a combate anumite elemente de propagandă pe care le plasează actori cu interese externe în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dvs. cum ați văzut reacția clasei politice din Republica Moldova la această criză? Din partea partidelor de stânga exista o anumită așteptare că vor veni cu mesaje de susținere pentru Federaţia Rusă. Astfel de mesaje nu au venit, cel puțin nu au fost foarte directe. Iar guvernare a fost, cumva, între două focuri – cei care o criticau că nu a fost foarte tranșantă în sancțiunile împotriva Federaţiei Ruse, în acordarea unui sprijin militar direct Ucrainei. De partea cealaltă, a fost criticată că a fost prea rapidă atunci când a cerut aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cum ați aprecia Dvs. răspunsul la nivelul opoziției și la nivelul guvernării?

Angela Grămadă: „La nivelul guvernării am văzut ceva ezitări la început și o comunicare destul de defectuoasă a instituțiilor care au atribuții în domeniul securității. Și aici ne referim la Ministerul de Interne care, da, a ieșit cu anumite mesaje, dar acestea nu au fost chiar atât de rapide cum ar fi fost necesar, dar și la Serviciul de Informații și Securitate, care ne-a alertat destul de mult în momentul în care a dat comunicatul prin care a extins probabilitatea unor atentate teroriste în Republica Moldova, fără să explice ce trebuie să facă populația. Or, nu vii cu un asemenea mesaj fără ca să dai opțiuni. Și acest lucru a fost greșit, dar pentru că a existat presiunea din partea societății Republicii Moldova au venit ulterior și mesajele de precizare, atât de necesare.

În ceea ce privește războiul din Ucraina, cred că intervențiile pe care le-am avut din partea oficialilor, și aici mă refer în primul rând la instituția prezidențială, au fost unele corecte. Dar era necesar să vedem o prezență mai extinsă, astfel ca populația să nu fie atât de confuză și să nu încerce să se documenteze din surse dubioase despre anumite realități, inclusiv despre ceea ce se întâmpla în regiunea transnistreană.

De cealaltă parte, opoziția mie mi s-a părut destul de activă, cu intenții foarte clare de a sabota nu doar deciziile luate de autorități în ceea ce privește dezinformarea, în ceea ce privește simbolurile care sunt asociate cu agresiunea rusă în Ucraina, dar și în ceea ce privește integrarea europeană a Republicii Moldova, încercând să mimeze responsabilitate publică.

Dar în același timp, am văzut formațiuni politice extraparlamentare care au susținut direct agresiunea și intervenția militară a Federaţiei Ruse în Ucraina. Și asta mi s-a părut destul de periculos.

Pentru mine a fost evident faptul că opoziția a încercat să demonstreze loialitate față de partenerul extern, adică de Federaţia Rusă. Dar, iarăși, revin la afirmația mea – se pare că începe să apară o masă critică a populației care a început să gândească altfel lucrurile și care probabil că a fost angajată în acțiuni de susținere a refugiaților ucraineni și știa din prima sursă ce se întâmplă în țara vecină.”

Europa Liberă: V-a surprins în vreun fel, sau nu, reacția regiunii transnistrene în toată această situație?

Angela Grămadă: „Nu, nu m-a surprins. Mă așteptam ca acest tip de provocări pe care le-au văzut abia în luna aprilie să se întâmple un pic mai devreme. Dar, în același timp, cred că momentul ales de cei de la Tiraspol pentru a genera astfel de situații demonstrează că nici ei nu-și doresc o extindere a operațiunilor militare și nu-și doresc deloc să piardă anumite poziții și beneficii economice pe care le considerau stabile și care le favoriza rămânerea în continuare la guvernarea nerecunoscutei republici moldovenești nistrene. Evident că trebuie și ei să livreze anumite rezultate patronilor, sau celor care îi susțin, ca să fim mai diplomați. Dar sunt sigură că nici ei nu-și doresc ca regiunea transnistreană să fie inclusă în acele acțiuni militare deschise de agresiune împotriva Ucrainei.”

Europa Liberă: Deci, o situație în care economia bate politicul și geopoliticul…

Angela Grămadă: „Da, pentru că nicio decizie de politică externă sau de securitate nu poate deveni realitate atâta timp cât nu există resurse financiare disponibile pentru ca aceste lucruri să devină într-adevăr reale.”

Europa Liberă: Sunteți de acord cu punctul de vedere că, în pofida acestei unități arătate în exterior, în regiunea transnistreană ar exista de fapt mai multe grupări care ar încerca, unele, să genereze tensiuni, iar altele să mențină actuala situație?

Angela Grămadă: „Nu aș exclude acest scenariu, pentru că întotdeauna în situații de criză vor ieși la suprafață acele forțe care își doresc redistribuirea puterii. Și da, regiunea transnistreană este o regiune separatistă, unde există de facto un regim care arată ca un stat și atunci evident că există și competiție în rândul acelora care își doresc redistribuirea acestei puteri, redistribuirea resursei financiare și, în plus, își doresc și susținerea externă din partea Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Discuțiile în jurul regiunii transnistrene și a rolului pe care l-ar avea aceasta în scenariile Moscovei au revenit pe agendă cu mai multă forță cam în ultimele două săptămâni. Cât adevăr și câtă speculație vedeți în toate aceste scenarii care vorbesc despre un pod pe care l-ar dori Rusia prin Odesa către regiunea transnistreană, despre această ofensivă care ar putea să se oprească sau la Nistru, sau la Prut? Ar fi evoluții foarte negative pentru Republica Moldova…

Angela Grămadă: „Eu nu sunt expert militar, dar am încercat să arunc un ochi către analizele pe care aceștia le făceau încă din 24 februarie. Și mulți dintre ei nu au exclus, de fapt nici Federaţia Rusă nu a afirmat niciodată că se vor opri doar la Ucraina. Și de multe ori am văzut declarații oficiale în care se arăta cu degetul spre Republica Moldova și ni se spunea foarte direct că anumite decizii de la Chişinău, inclusiv cea de depunere a cererii de aderare la UE, nu sunt favorabile parteneriatului pe care îl are Republica Moldova cu Federaţia Rusă. Și am văzut mai multe mijloace de presiune asupra autorităților de la Chişinău.

Dar aici sunt necesare câteva precizări. În primul rând, eu cred că prin acele provocări din regiunea transnistreană s-a dorit testarea vigilenței ucrainenilor care luptă în estul țării. Vigilență – în sensul de a vedea cât de rapid pot să reacționeze trupele militare din Odesa, cât de repede pot fi transferate dintr-o parte în alta anumite muniții…”

Europa Liberă: S-a văzut că Ucraina a aruncat destul de repede în aer podul de la Cuciurgan, de exemplu.

Angela Grămadă: „Da. Dar aici trebuie să facem iarăși o precizare – partea ucraineană din 2014 până în prezent are o altă abordare a conflictului transnistrean. Și ei și-au luat măsuri de precauție în condițiile în care își dădeau foarte bine seama că ceea ce se întâmplă în estul țării s-ar putea extinde la un moment dat. Că va fi 2022 sau un alt an, lucrurile pentru ei erau evidente. De aici și o monitorizare mai activă pe perimetrul necontrolat de autoritățile de la Chişinău – frontiera a fost închisă acum, dar au fost și săpate tranșee după 2014, s-a stopat traficul ilicit cu bunuri prin regiunea transnistreană și prin portul din Odesa pe care îl foloseau cei din Transnistria. Nu e vorba despre o blocadă economică, dar au fost luate anumite măsuri de precauție. Pentru că ucrainenii aveau propria înțelegere a ceea ce se întâmplă în Transnistria și înțelegeau că regiunea poarte să devină parte a unui plan mult mai mare de extindere a operațiunilor militare.

Și în al doilea rând, aici au fost readuse în discuție, nu neapărat de militari, cât mai ales de anumiți lideri separatiști din regiunea Donbas, dar și din Federaţia Rusă, care discută despre Malorosia, Novorosia – planuri care sunt reactualizare în spațiul informațional atunci când Federaţia Rusă are nevoie de acest lucru. Și evident că, iarăși, Tiraspolul fiind inclus în acest proiect, trebuia să se testeze anumite disponibilități ale unor lideri de opinie de a readuce în actualitate aceste scenarii. Mai ales că Federaţia Rusă a folosit în regiunea Herson, și nu numai, acum, în martie-aprilie, acea tactică de declarare a unor republici noi separatiste. Și unindu-le, cred că se poate ajunge într-un final anume la acel plan mai mare al Federaţiei Ruse de a reîntregi teritoriile pierdute ale Imperiului Rus.”

Europa Liberă: La cum arată frontul acum, credeți că mai există riscuri pentru regiunea noastră?

Angela Grămadă: „Riscurile niciodată nu pot fi excluse. Și chiar dacă ele sunt minime, adică de vreo 15-20 la sută, acestea oricum trebuie luate în calcul atunci când sunt elaborate planuri și strategii de apărare și de securitate a Republicii Moldova.

Lucrul acesta devine evident atunci când ceea ce se întâmplă pe teritoriul tău poate fi o amenințare în plus pentru țara vecină, care se află într-un război, în deplinul sens al cuvântului.”

Europa Liberă: Republica Moldova pe ce poate miza, în caz de o evoluție negativă? Ucraina deja a declarat că dacă va exista o cerere de la Chişinău, ar putea da o mână de autor Republicii Moldova. O altă chestie la care se gândește foarte multă lume este că în Republica Moldova sunt peste un milion de cetățeni români și multă lume privește și către România în acest context.

Angela Grămadă: „România deja a furnizat ajutor umanitar - și pentru refugiați, și pentru ca Republica Moldova să poată face față acestui val de refugiați. România a organizat împreună cu Franța și Germania acea conferință a donatorilor care este extrem de importantă în aceste momente pentru că se schimbă condițiile economice în Republica Moldova, iar războiul este unul dintre factorii care influențează aceste condiții economice. Și în acest context devine foarte relevant ca partenerii externi să arate disponibilitatea pentru a veni inclusiv cu resurse financiare pentru a susține guvernarea de la Chişinău.

România va favoriza probabil anumite decizii. Dar eu nu cred că România poate să intervină militar pe teritoriul Republicii Moldova, chiar dacă vor exista formulate aceste cereri de ajutor și asistență. România are un statut în cadrul Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice și deciziile se iau într-o manieră mult mai birocratizată de statutul pe care îl are.

De cealaltă parte, România contribuie destul de mult și la securitatea Ucrainei tocmai pentru a favoriza un context pentru Republica Moldova. Și aici vorbim despre securitatea cibernetică, despre securitatea economică, pentru că prin România sunt asigurate acele căi de transport pentru cereale și pentru anumite bunuri dinspre Ucraina care are nevoie de bani pentru bugetul de stat, bani care merg spre apărare.

Deci, România face destul de mult, chiar dacă la nivel declarativ este mai puțin cunoscut acest lucru. Da, ne-am dori mai multă comunicare din partea autorităților române, pentru că acest lucru înseamnă și o contribuție la securitatea civilă, pentru că oamenii atunci cât li se explică situația nu sunt atât de panicați sau alertați. Dar în același timp, dacă e să credem autorităților de la Kiev, România contribuie destul de mult deja la securitatea Ucrainei, pentru ca Ucraina să asigure acel scut pentru Republica Moldova.

Și cea de a doua sursă de securitate vine, cât nu ar părea de ciudat, din partea Ucrainei. Pentru că în momentul în care ei au suficientă forță să reziste și în regiunea Odesa, atunci Republica Moldova nu este atât de afectată din punct de vedere militar, indiferent de câtă muniție ar exista încă la Tiraspol.”

Europa Liberă: Dna Angela Grămadă, haideți să privim un pic către perspective. Acest război va mai dura în Ucraina, așa cum merg lucrurile acum și după cum cunoașteți Dvs. situația pe interior? Și cum vedeți Republica Moldova – din perspectiva securității, dar și din perspectiva energetică, pentru că lucrurile nu arată prea bine în acest moment.

Angela Grămadă: „Din perspectiva energetică autoritățile de la Chişinău ne sugerează că întreprind mai multe măsuri pentru a asigura necesarul de gaze naturale și că și-au securizat accesul la piețele spot. În același timp, există mai multe discuții pentru ca să existe o interconectare pentru Republica Moldova prin România la resurse energetice din Azerbaidjan. Aici se discută despre finalizarea anumitor mecanisme de asigurare a conexiunii dintre Grecia și Bulgaria, care ulterior să vină și spre România și de aici și Republica Moldova să beneficieze de aceste gaze naturale.

Deci, opiniuni ar fi, dar depinde foarte mult de cât de convingători vom fi noi pentru partenerii externi, că merităm această asistență și merităm această atenție din partea Occidentului. Dar eu cred că merităm în contextul în care suntem aici, în regiune, și suntem implicați în această asistență umanitară pentru Ucraina. Și, mai mult de atât, având aceste procese de integrare europeană, noi practic asigurăm și acea coeziune în rândul statelor din Europa de Est pentru a genera ulterior, prin accesul la Uniunea Europeană, mai multă stabilitate în regiune. Deci, e vorba de a contribui și la stabilitatea economică din regiune, respectiv, la democratizare, la instituții reziliente și așa mai departe.

În Ucraina, din păcate, realitățile ne arată că lucrurile vor mai continua. Și chiar dacă mulți au insistat nu neapărat pe o capitulare, dar să existe o mai mare disponibilitate a Ucrainei pentru discuții diplomatice, ceea ce se întâmplă în teren, adică modul în care se desfășoară acțiunile militare, atrocitățile care sunt descoperite de autorități dar și de experții internaționali prezenți în Ucraina, ne arată că soluția de fapt este ca Ucraina să fie susținută pentru a învinge, deci nu doar pentru a-și minimiza pierderile în acest moment.

Pentru că pierderile deja sunt colosale pentru această țară și singura opțiune pe care ei o văd viabilă pentru ei – deci nu doar ca să existe o liniște pe o perioadă scurtă, de 2-3 ani, iar apoi Rusia să revină asupra planurilor sale – este ca ei să-și redobândească controlul asupra întregului teritoriu. Da, cu anumite discuții poate suplimentare ulterioare pentru Crimeea, care a fost anexată. Dar în momentul de față soluția și perspectiva pentru a obține mai multă securitate este ca Ucraina să învingă și să fie susținută de partenerii externi pentru a redobândi controlul și asupra întregului Donbas, și asupra teritoriilor care au fost cucerite de Rusia din februarie până în mai.”

Europa Liberă: Care ar fi lecția pentru Republica Moldova?

Angela Grămadă: „Lecția pentru Republica Moldova este că trebuie să lucrăm în continuare la întărirea instituțiilor publice, la evaluarea surselor de amenințare internă și externă. Pentru că atunci când vorbim despre reziliență, lumea încearcă să arate cu degetul doar către exterior și să analizeze doar provocările externe, fără a ține cont de faptul că din interior trebuie să vină și voința politică, și acțiunea, și strategia, și viziunea – pentru ca într-adevăr să fim martorii unor schimbări calitative și să nu mai existe acele breșe, acele momente oportune de a penetra sistemul democratic, instituțional din afara țării.

Iar asta înseamnă și acțiuni împotriva propagandei, și actori politici responsabili, asta înseamnă și cultură politică, și comunicare. Dar și implicare civică din partea cetățenilor la actul de guvernare nu doar o dată la patru ani, ci o responsabilizare a elitei politice în mod constant, adică vigilență pe toate planurile, fără să uităm că suntem cetățeni ai statului tot timpul, nu doar în anumite zile.”

Aici e Radio Europa Liberă

XS
SM
MD
LG