Linkuri accesibilitate

Explainer | Pentru a patra oară în acest an, Donald Trump se confruntă cu un dosar penal


Actul de acuzate înaintat în statul Georgia împotriva fostului președinte Donald Trump și a aliaților săi, luni, 14 august 2023.
Actul de acuzate înaintat în statul Georgia împotriva fostului președinte Donald Trump și a aliaților săi, luni, 14 august 2023.

Fostul președinte american Donald Trump și aliații săi sunt acuzați, în baza unei legi anti-mafia, de încercarea de a frauda alegerile prezidențiale în statul Georgia

Pe 14 august s-a deschis al patrulea dosar penal împotriva fostului președinte Donald Trump: de data aceasta în statul Georgia, un așa-numit stat „indecis” în alegerile prezidențiale din 2020. De data aceasta, Trump este acuzat că a încercat să „obțină fraudulos” voturile care-i lipseau pentru o victorie în fața democratului Joe Biden. Mai precis, cum singur a spus într-o convorbire telefonică înregistrată, căuta „11.780” de voturi.

Donald Trump are deja deschise trei procese penale: în statul Florida, pentru faptul că deținea în reședința privată documente secrete din timpul președinției, la New York pentru încercarea de a cumpăra tăcerea unei foste actrițe porno și la Washington, unde se confruntă cu un dosar la nivel federal, în care este acuzat de incitarea la atacul asupra clădirii Capitolului, în ziua în care Congresul urma să confirme victoria democratului Joe Biden în alegerile prezidențiale din 2020.

Dar cum remarcă și cotidianul NYT, dosarul din statul Georgia s-ar putea dovedi cel mai grav, între altele pentru că dacă totuși ar reveni la Casa Albă în 2024, Trump s-ar putea grația într-un caz federal dar nu și într-unul înaintat la nivelul unui stat.

Ce este RICO?

În Georgia, Donald Trump este acuzat în baza unei legi privind acte criminale în bandă organizată, folosită în special împotriva bandelor și organizațiilor mafiote, ce prevede pedepse cu închisoarea de la cinci la 20 de ani. Adoptată în 1970 pentru a lupta cu mafia, legea se numește, în engleză „Racketeering Influenced and Corrupt Organizations Act” sau „Legea privind activitățile infracționale, influențarea și organizațiile corupte". Este cunoscută sub acronimul RICO. Majoritatea statelor americane au adoptat legi similare, cu accente locale.

Pentru a fi acuzat în baza acestei legi, trebui să fi acuzat de comiterea a cel puțin două crime acoperite de legea respectivă și să se considere că ești de mult timp membrul unei organizații criminale, explică agenția Reuters.

Legile de genul celei din Georgia și-au extins aplicarea de la mafie, la multe alte forme de criminalitate organizată, fiind folosite în procese din domeniul bancar sau legate de tranzacțiile la bursă.

Legea nu impune procurorilor să demonstreze că inculpații s-au implicat direct în activități criminale, doar că au făcut parte dintr-o organizație mai mare care a făcut-o.

Asta înseamnă că procurorii nu ar trebui neapărat să demonstreze că Trump a încălcat personal legea, ci că s-a coordonat cu bună știință cu alții care au făcut-o.

Lista acuzațiilor și a acuzaților

Donald Trump, care luptă acum să redevină candidatul partidului Republica în alegerile prezidențiale din 2024, este acuzat împreună cu alte 18 persoane: de la fostul său avocat personal, Rudolph Giulliani, la Mark Meadows, fostul șef de cabinet al Casei Albe dar și la o serie de figuri mai puțin cunoscute din statul Georgia, implicate în alegerile din 2020.

Dosarul penal, gros aproape 100 de pagini, include 41 de capete de acuzații, inclusiv acuzații de fraudă, mărturie mincinoasă și conspirație pentru a comite un fals.

În centrul rechizitoriului se află acuzațiile în temeiul Legii RICO, care le poate permite procurorilor să unească într-un proces nenumăratele eforturi făcute de Trump și aliații săi pentru a răsturna victoria la limită a lui Biden în statul Georgia, la prezidențialele din noiembrie 2020.

Rechizitoriul enumeră 161 de acte separate despre care procurorii spun că au fost comise pentru a promova presupusa conspirație criminală, și anume răsturnarea rezultatului votului.

Între altele sunt detailate opt moduri în care „organizația criminală” a încercat să obstrucționeze alegerile: a mințit legislativul statului Georgia, a mințit oficialitățile de stat, a creat alegători falși pro-Trump, a hărțuit lucrătorilor electorali, a apelat la sprijinul unor oficiali din Ministerul Justiție, a apelat la sprijinul vicepreședintele Mike Pence, a încercat să măsluiască aparatele de vot și a încercat să mușamalizeze întreaga operație, relatează NYT.

Ce urmează?

Fani Willis, procuroarea districtuală a comitatului Fulton (care include și capitala statului, Atlanta) le-a dat inculpaților până „cel târziu vineri 25 august, la prânz”, să se predea de bună voie și a spus că va încerca să deschidă procesul „în următoarele șase luni”.

Reuters remarcă faptul, că din nou, Donald Trump poate recurge la o serie de tertipuri pentru a amâna deschiderea procesului: cu cât începerea procesului este mai aproape de data la care republicanii ar trebui să-și aleagă candidatul pentru prezidențiale sau chiar de alegerile prezidențiale însine, cu atât mai multă greutate ar putea câștiga argumentul lui Trump că este din nou vorba de un proces motivat politic. Scopul democrațiilor ar fi să-l împiedice să candideze pentru un nou mandat la Casa Albă.

Procuroarea Fani Willis, o democrată, a fost aleasă în 2020 iar la câteva săptămâni după preluarea mandatului, în februarie 2021, a anunțat că va investiga eforturile care s-au făcut pentru a influența rezultatul alegerilor prezidențiale, în statul Georgia. La vremea respectivă, Willis nu l-a numit pe Trump, dar anunțul venea la scurt timp după ce presa americană publicase înregistrarea discuției telefonice în care Donald Trump îi cerea unui înalt oficial al statului Georgia să-i „găsească” cele 11.780 de voturi lipsă pentru o victorie asupra lui Biden.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG