Tot pe 10 mai, Uniunea Europeană a început să discute un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei pentru a pedepsi invazia la scară largă a Ucrainei.
Forțele rusești au executat 46 de atacuri asupra pozițiilor forțelor ucrainene pe axa frontului Bahmut-Avdiivka-Mariinka din regiunea estică Donețk, unde Moscova și-a concentrat principalele eforturi, a transmis Statul Major General al Ucrainei la 10 mai în briefingul său zilnic.
Bahmut văzut de sus: Amploarea dezastrului după ce artileria rusă l-a transformat în ruine
Pe lângă bombardamentele continue de artilerie, forțele rusești au folosit, de asemenea, avioane pentru a ataca pozițiile ucrainene din Avdiivka, a precizat armata.
Rusia a pretins că a avansat în zona orașului Bahmut. Moscova ar fi vrut să îl captureze în totalitate pentru sărbătorirea Zilei Victoriei din 9 mai, dar militarii ucraineni a anunțat pe 10 mai că situația de la fața locului era opusă, forțele rusești abandonându-și pozițiile din oraș în luptele din weekend.
Serviciul de presă al unității citează declarațiile lui Andri Bilețki, comandant al unui grup tactic din cadrul unității ucrainene, care a spus că două companii ale unei brigăzi rusești au fost „complet distruse” în operațiune.
„Operațiunea de recunoaștere brigăzii a fost întreruptă, au fost capturate mai multe vehicule blindate și mulți prizonieri", a declarat Bilețki pe Telegram, adăugând că forțele grupului de mercenari Wagner au suferit „pierderi grele”.
Operațiunea a dus la eliberarea a peste șapte kilometri pătrați de teritoriu, a precizat Bilețki. La retragerea Brigăzii 72 se referea liderul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, pe 9 mai, când a spus că forțele rusești au fugit din zona Bahmutului. El a mai afirmat și că a pierdut aproximativ 500 de soldați în luptă. Aceste informații nu au putut fi verificate din surse independente, iar Moscova nu le-a comentat.
La sfârșitul zilei de 10 mai, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că operațiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei este „foarte dificilă”, dar că anumite obiective au fost atinse. Rusia a reușit să afecteze grav mașina militară a Ucrainei și acest efort va continua, a declarat Peskov, potrivit TASS.
Rebeliunea lui Prigojin: teatru sau disperare?
În ultimele zile, Prigojin a făcut afirmații contradictorii despre situația din Bahmut, în special în ceea ce privește sprijinul pe care îl primea de la Moscova.
El susținea pe 9 mai că forțele sale avansau în Bahmut, dar apoi a acuzat Ministerul rus al Apărării că nu a reușit să le furnizeze luptătorilor săi suficientă muniție și a recunoscut că au pierdut mai mulți kilometri de teritoriu din linia frontului. Pe 10 mai, el și-a reluat plângerile, afirmând că trupele sale continuă să nu primească muniție suficientă de la Ministerul rus al Apărării.
Într-o declarație audio pe Telegram, Prigojin a declarat că unitățile sale au primit doar 10% din muniția de care au nevoie, acuzând Ministerul Apărării că organizează ședințe lungi privind livrarea de muniție către Wagner, reuniuni care nu produc niciun rezultat. Ministerul Apărării nu a comentat ultima declarație a lui Prigozhin, dar Kremlinul spusese cu câteva ore înainte că nu a primit cererea lui Prigojin pentru mai multă muniție.
În dimineața zilei de 10 mai, guvernatorul regiunii rusești Kursk, care se învecinează cu Ucraina, a anunțat că o „dronă inamică” a fost doborâtă. Roman Starovoit a afirmat că drona a fost doborâtă în apropiere de Kursk, iar resturile au căzut în satul Tolmaciovo, provocând unele pagube materiale. Această informație nu a putut fi verificată din surse independente deocamdată.
La Bruxelles, trimișii UE au organizat pe 10 mai o primă dezbatere cu privire la o nouă serie de sancțiuni propuse - a 11-a - în legătură cu războiul Rusiei din Ucraina. Pachetul ar viza, de asemenea, firmele chinezești și iraniene care sprijină Rusia și ar permite reducerea exporturilor în cazul țărilor terțe care încalcă restricțiile comerciale existente.
Există semne că discuțiile vor fi aprinse, potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, și nu este de așteptat un acord rapid. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că noile sancțiuni se vor concentra asupra combaterii eludării restricțiilor comerciale deja în vigoare. „Dacă vedem că bunurile pleacă din Uniunea Europeană către țări-terțe și ajung apoi în Rusia, vom propune statelor-membre să sancționeze exportul acestor bunuri. Acest instrument va fi o ultimă soluție și va fi folosit cu prudență", a spus ea.
