Decizia de încetare a procesului penal a fost publicată pe 19 februarie pe site-ul Judecătoriei Buiucani. Bețișor a fost învinuită că ar fi primit, în 2018, de la concubina omului de afaceri Ruslan Doboș 50.000 de euro pentru a-l elibera din închisoare. În 2017, Doboș fusese condamnat la 12 ani de închisoare în legătură cu tentativa de delapidare a averii companiei Asito. În timp ce dosarul era examinat de prima instanță, procuroarea Adriana Bețișor prezenta învinuirea și spunea că are suficiente probe pentru a-i demonstra vinovăția.
Atunci când procesul a ajuns la Curtea de Apel Chișinău, acuzatoarea de stat și-a schimbat poziția. Procurorul Cătălin Scutelnic a cerut să fie menținută decizia primei instanțe, însă Bețișor a solicitat conducerii Procuraturii Generale să-l excludă din grupul de procurori care prezentau învinuirea în acest dosar.
În plus, împreună cu procurorul Vitalie Călugăreanu, Bețișor a solicitat ca Doboș să fie achitat pentru tentativa de delapidare a averii străine și spălare de bani, dar să fie condamnat pentru cauzarea unor daune prin înșelăciune sau abuz de încredere, infracțiune care se pedepsește mai blând. Prin urmare, judecătorii au micșorat termenul de detenție până la un an, 11 luni și cinci zile, iar Doboș a fost eliberat pe motiv că s-a aflat sub arest din 2016 și deja și-a ispășit pedeapsa.
În dosarul împotriva Adrianei Bețișor se arată că procurorii au luat o poziție diametral opusă „având la bază același suport probatoriu, fără a avea temeiuri faptice sau legale”.
De la plângerea lui Năstase până la ordonanța lui Stoianoglo
În vara anului 2019, ministrul Afacerilor Interne de atunci, Andrei Năstase, a cerut ca procurorii Bețișor și Călugăreanu să fie cercetați penal pentru că ei ar fi primit 50.000 de euro pentru eliberarea lui Doboș.
În septembrie 2020, procuroarea Liliana Partole, de la Procuratura Anticorupție, a emis o ordonanță de refuz de începere a urmăririi penale, motivând că informația prezentată de Năstase nu ar fi probată. De asemenea, ea a explicat că procurorii și-au schimbat poziția în instanța de apel după ce au ajuns la concluzia că organizatorul schemei infracționale și beneficiarul final ar fi fost omul de afaceri Veaceslav Platon, și nu Ruslan Doboş.
În martie 2021, procurorul general de atunci, Alexandr Stoinoglo, a anulat ordonanța Lilianei Partole și a dispus începerea urmăririi penale împotriva Adrianei Bețișor pe două capete de acuzare: luare de mită și abuz de putere. În septembrie 2021, dosarul a fost trimis la Judecătoria Buiucani, dar, între timp, Bețișor a contestat ordonanța lui Stoianoglo la Judecătoria Ciocana. În decembrie 2022, Judecătoria Ciocana a anulat ordonanța lui Stoinoglo, iar în august 2023 decizia a fost menținută de Curtea de Apel Bălți.
Un dosar separat privind amestecul în justiție
La ședința de judecată preliminară, avocata Adriana Eșanu a solicitat ca niciuna din probele adunate împotriva Adrianei Bețișor să nu fie admisă în proces, pe motiv că acestea au fost colectate în baza unei ordonanțe anulate. Ea a adăugat că Bețișor nu poate fi învinuită de amestec în înfăptuirea justiției atâta cât organele de drept au refuzat să-l investigheze pe fostul președinte al Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca.
În 2019, una dintre judecătoarele care au examinat dosarul lui Doboș la Curtea de Apel, Ludmila Ouș, s-a plâns că Bețișor și Pleșca au încercat s-o determine să-l achite pe inculpat. Potrivit Ludmilei Ouș, după ce a refuzat să o facă, procurorii și-au schimbat poziția cu privire la vinovăția lui Doboș.
Acuzatorul de stat din dosarul împotriva Adrianei Bețișor a indicat că în speță s-a creat „o situație delicată”. El a spus că instanța are dreptul să înceteze procesul penal, în condițiile în care Curtea de Apel Bălți a anulat ordonanța de începere a urmăririi penale pe cele două capete de acuzare. În același timp, el a cerut ca procesul să continue pe al treilea capăt de acuzare – amestecul în înfăptuirea justiției.
Instanța a decis să înceteze procesul penal în privința acuzațiilor de corupere pasivă și abuz în serviciu, iar episodul privind amestecul în înfăptuirea justiției va fi examinată într-un dosar separat, care urmează să fie repartizat altui judecător.
A schimbat mantia de procuror pe cea de avocat
Adriana Bețișor și-a început cariera de procuroare în 2011 și, de-a lungul carierei sale, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță. De exemplu, în 2012, ea a condus grupul care a făcut percheziții la companiile omului de afaceri Veaceslav Platon. De asemenea, ea a condus grupul de investigare a furtului miliardului și a dus unul din dosarele penale împotriva ex-premierului Vlad Filat, în care acesta a fost condamnat la 9 ani de închisoare.
În 2017, Bețișor a fost numită adjunctă a șefului Procuraturii Anticorupție, iar în mai 2019, a devenit șefă interimară a acestei instituții. În august 2019, și-a dat demisia de la procuratură, pe fundalul mai multor critici venite din partea autorităților la adresa ei.
În august 2021, Bețișor a încercat să obțină licența de avocat. Conform vechilor prevederi legale, foștii procurori puteau obține licența fără a susține examenele de intrare în profesie. Comisia de licențiere a avocaților a respins, însă, solicitarea Adrianei Bețișor. Fostă acuzatoare a contestat decizia în instanță și, în mai 2023, Judecătoria sectorului Râșcani a obligat comisia să-i ofere licența, dar numele ei nu apare în lista avocaților publicată în 2024.
