Centrul Internaţional pentru Antreprenoriat Privat, pe scurt CIPE, este o organizaţie neguvernamentală americană parteneră cu IDIS Viitorul de la Chişinău în mai multe proiecte de îmbunătăţire a activităţilor de afaceri. Într-o recentă vizită la Chişinău, expertul Frank Brown, directorul Centrului anticorupţie şi guvernanţă corporativă al CIPE, ne-a vorbit într-un interviu despre una din constrângerile esenţiale ale dezvoltării antreprenoriatului în R. Moldova – corupţia.
Frank Brown: „Din perspectivă economică, R. Moldova are un potențial enorm. Evident, este o țară agricolă cu o populație extrem de bine educată și o poziție geografică foarte reușită. La modul obiectiv, această țară ar trebui să fie mult mai prosperă decât este acum. În opinia mea, o piedică majoră e corupția. Dacă ar scădea drastic nivelul corupției, cred că am vedea mult mai multe investiții de peste hotare care ar determina o creștere economică. Priviți înspre Ucraina. Lucrurile nu stau bine acolo, dar se duce o luptă aprigă împotriva corupției. Nu e clar cine câștigă și cum se va sfârși totul, dar forțe majore luptă ca să creeze instituții anti-corupție, să aducă în sistem judecători independenți…
Felul în care această luptă se va sfârși ar putea fi o lecție și pentru Moldova, deoarece ambele țări împărtășesc o moștenire post-sovietică, aveți similitudini geografice și demografice. Nu există o cale ușoară, dar există țări care au trecut prin asta. De exemplu, Indonezia, care fiind sub presiune majoră din partea Fondului Monetar Internațional, a creat agenții anti-corupție puternice care au reușit să transforme într-o oarecare măsură economia și politica indoneziană. Există istorii de succes, dar e un proces extrem de dificil.”
Europa Liberă: Când vorbim despre oamenii de afaceri, cum credeţi că pot fi convinşi să se implice personal în lupta cu corupţia, mai ales într-o ţară în care problemele se rezolvă mult mai uşor prin mită decât fără ea?
Frank Brown: „Cred că cel mai important lucru este să-i încurajezi să lucreze împreună. De exemplu, dacă există afaceri în domeniul construcției sau în industria dezvoltării imobiliare și ei se confruntă cu aceleași probleme, cum ar fi obținerea permisurilor necesare pentru a începe construcția, businessurile trebuie să muncească împreună ca să negocieze cu guvernul și să explice foarte clar aceste provocări, problemele lor ce țin de corupție… Dacă vor forma un front comun, cel puțin vor formula aceste chestiuni și le vor face publice în presă pentru donatorii externi, pentru investitori. Asta e cea mai de nădejde metodă de a obține o schimbare în domeniul businessului.”
Europa Liberă: De ce e nevoie de anumite standarde internaţionale? La ce servesc ele? Cum funcţionează? Şi de ce nu funcţionează educaţia anticorupţie?
Până la urmă, când nu ai transparență, atunci ai corupție și nimeni nu poartă răspundere pentru acțiunile sale...
Frank Brown: „Deoarece, până la urmă, când nu ai transparență, atunci ai corupție și nimeni nu poartă răspundere pentru acțiunile sale. Astfel, o bancă care dorește să împrumute bani pentru un business ca să-l ajute să crească ar putea fi reticentă să ofere acești bani, dacă nu ar cunoaște cine este proprietarul adevărat. Creditorul nu știe nici despre relațiile pe care compania le are cu demnitari publici, guverne străine ș.a.m.d. Deci, asta este doar unul dintre motivele din care o țară ca R. Moldova ar avea beneficii de la standarde internaționale.
Aveți dreptate când întrebați de ce să fie aplicate standardele internaționale în business, când toți ar trebui să înțelegem că corupția este un fenomen negativ și că trebuie să luptăm împotriva ei. Pare să fie ceva atât de intuitiv, încât ai fi înclinat să crezi că nu ar fi nevoie de aceste standarde. Însă culturile sunt foarte diferite, iar felul în care acestea abordează tranzacțiile financiare e la fel de diferit.
Există multiple dimensiuni culturale la capitolul afacerilor care ar putea fi percepute ca manifestări de corupție în diferite civilizații. Nu aș dori să stereotipizez, dar să luăm de exemplu un businessman german care merge în Azerbaidjan ca să monitorizeze relațiile dintre două entități comerciale în acea țară. Nivelul în care acestea sunt dictate și influențate de relații familiale ar fi uluitoare pentru un neamț. Dar pentru un azer e vorba de o ordine naturală a lucrurilor. Deci, există abordări diferite ale corupției. Pentru unii, corupția e înrădăcinată în cultură, dar pentru alții e ceva negativ și periculos.”
Europa Liberă: Cum stau lucrurile în R. Moldova din punctul dvs. de vedere? Cât de mult s-a mişcat businessul în direcţia bună, cea de respingere a corupţiei?
Frank Brown: „La drept vorbind, dacă nu există factori economici și stimulente importante pe piață, situația nu se va îmbunătăți din punct de vedere al businessului. Donatorii pot veni și lansa diferite inițiative, traninguri și pot depune eforturi educaționale ca să explice cum ar trebui să stea lucrurile. Dar dacă oamenii de afaceri nu văd un motiv clar să schimbe felul în care-și gestionează businessul, să înceapă a lucra împreună ca să rezolve problemele, să ceară de la autorități realizarea reformelor și să raporteze cazurile de corupție, șansele să se schimbe ceva sunt minime.
Eforturile curente ale donatorilor, desigur sunt foarte importante, dar rezultatele lor ar putea apărea peste ani de zile. În general, este foarte dificil pentru sectorul privat să combată corupția, dacă business-ul este localizat într-o țară care e izolată de comerțul global și standardele internaționale. Deci atunci când sectorul privat reușește să implice businessul mare și mic sa facă parte dintr-o mișcare masivă comună împotriva corupției, atunci asta ar putea fi foarte eficient. Dar când ai o afacere care este izolată geografic și economic, poate chiar politic, devine foarte dificil, dacă nu imposibil să lupți împotriva corupției și să continui să ai o afacere viabilă.
O altă constrângere ţine de faptul că o bună parte din cetățenii apți de muncă preferă să lucreze peste hotare. Oportunitățile economice de după graniță nu sunt singurul motiv. Mai sunt lipsa mobilității, lipsa posibilității de a face parte din procesele civice, de a simți că ești implicat în dezvoltarea țării și a democrației, deoarece cetățenii practic sunt excluși din aceste procese. Până la urmă, și asta este o formă a corupției. În țări precum Armenia sau Moldova, în care o bună parte a populației muncește după hotarele țării, acest fenomen creează nu doar o serie de provocări economice și politice pentru țară, dar și multe probleme la nivel sociologic. Când e vorba de existența unei vieți familiale stabile, dacă tatăl sau mama, persoana care aduce cei mai mulți bani în casă, este absentă, majoritatea timpului, fiindcă muncește în construcții la Moscova sau în Europa de Vest, asta nu facilitează un mediu sănătos pentru copii. Nu așa se dezvoltă o societate sănătoasă.”
