În România, la aproape 30 de ani de la căderea regimului Ceaușescu, s-a anunțat că Serviciul Român de Informații va preda Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) un număr deosebit de mare de dosare din perioada comunistă, inclusiv dosare de siguranță națională, sperându-se că sunt și ultimele pe care le mai deține. Cercetătorii se așteaptă că vor afla informații noi și relevante despre multe persoane, inclusiv despre cele care au deja adeverință de necolaboare cu Securitatea. Corespondenta noastră, Andreea Pora, a discutat cu Germina Nagâț, membră în Colegiul CNSAS.
Europa Liberă: Doamna Germina Nagâț, sub ce formă va avea loc predarea către CNSAS a dosarelor de siguranță națională?
Germina Nagâț: Nu-mi pot imagina altă manieră de predare decât cea pe care am practicat-o și până acum, adică dosarele de siguranță națională se discută în comisii mixte, la care participă și reprezentanți ai deținătorilor, indiferent de ce deținător este vorba, și reprezentanți ai CNSAS-ului. Deci varianta predării în acest moment cu camionul a dosarelor de siguranță națională este o fantezie, nu se poate petrece așa ceva, pentru că așa este legea, care prevede în mod expres la un articol separat întrunirea în comisii mixte.
Europa Liberă: Dar în aceste zile, cu camionul cum spuneți dvs., ce fel de dosare au ajuns la CNSAS?
Germina Nagâț: Dosare care nu au fost predate până acum, fără ca ele să intre în categoria siguranță națională. În fiecare an se fac preluări, de mai mare sau mai mică amploare, deci preluarea de material arhivistic, în sine, nu este un fapt excepțional. Acum este diferită amplitudinea acestei predări, faptul primim atât de multe deodată și sperăm că acest ”deodată” înseamnă că ne apropiem și de un final al preluării arhivei Securității, adică nu vom mai avea supriza că peste nu știu câți ani să descoperim că mai erau 500 de m liniari de arhivă nepredați.
Europa Liberă: Care dosare sunt mai importante din punctul de vedere al CNSAS-ului, acestea care au fost la siguranță națională?
Germina Nagâț: Din punctul meu de vedere, toate sunt în egală măsură foarte importante, pentru că așa cum s-a mai văzut în unele cazuri discutate public, poți să găsești materiale foarte importante, decisive într-o verificare de interes public, în orice fel de dosar. Poți să găsești în dosarul unui necunoscut, al unei persoane fără niciun profil public, probe care să te conducă la trimiterea în instanță a unei alte spețe, cum s-a petrecut în multe deconspirări faimoase, unele la zi, altele mai vechi. Dacă vă mai amintiți cazul Rodica Stănoiu, nu exista un dosar de titular acolo, decât de urmărire, nu avea dosar de informator și cu toate astea probele, notele informative au fost în dosare colaterale, în dosarele altor persoane. Prin urmare, nu pot să spun în ce unitate arhivistică mă așteaptă o mare surpriză. Toate sunt valoroase.
