Ministerul Apărării a declarat că a primit peste două mii de piese de echipament militar, inclusiv sute de tancuri și peste 2500 de tone de muniție.
Predarea armelor, dacă se confirmă, este cel mai clar indiciu că milițiile Wagner se retrag cu adevărat de pe frontul din Ucraina, scrie Reuters. Este ceea ce avertizase Prigojin că va face, după ce luptătorii săi au preluat controlul asupra localității ucrainene Bahmut, în urma celei mai sângeroase bătălii din acest război.
Scurta revoltă a milițiilor Wagner s-a încheiat pe 24 iunie în mai puțin de 24 de ore, cu un acord mediat de liderul belarus Alexandr Luașenko. În baza acestuia, Prigojin și luptătorii săi se pot refugia în Belarus, iar autoritățile ruse nu îi vor urmări în justiție pentru rebeliunea militară.
La o zi după încheierea revoltei, președintele rus Vladimir Putin a spus că organizația Wagner va fi desființată în Rusia și că luptătorii săi au trei opțiuni: să intre în armata normală, să plece în Belarus sau să se întoarcă la casele lor.
Ulterior, într-un interviu, un proeminent comandant al milițiilor Wagner cunoscut sub porecla de Zombie, a susținut că „toată lumea” din grup este împotriva înrolării în armată. „Fie sunt în Wagner cu luptătorii mei, fie mă duc acasă și mă uit la televizor. Și toată lumea gândește așa”, a spus comandantul într-un interviu video publicat de un canal Telegram legat de gruparea Wagner.
Ministerul rus al Apărării a publicat pe 12 iulie și un videoclip în care oficiali ai armatei inspectează unele dintre echipamentele militare grele care ar fi aparținut grupării Wagner.
În timpul marșului spre Moscova, forțele Wagner au fost văzute transportând mai multe tipuri de arme antiaeriene, cu care au și doborât șase elicoptere militare și un avion de transport într-o scurtă confruntare cu armata rusă, relatează „The Guardian”.
Scurta revoltă militară din 24 iunie rămâne în continuare învelită în mister: ce a vrut Prigojin, de ce a lansat marșul spre Moscova și de ce l-a oprit brusc, unde este acum? Mai sunt și alte aspecte, colaterale, care rămân în domeniul speculațiilor.
Mercenarii Wagner ar fi ajuns la o bază nucleară?
Moscova nu poate confirma relatările potrivit cărora, în cursul marșului spre Moscova, mercenarii Wagner ar fi fost pe punctul de a prelua controlul unui depozit de arme nucleare.
Adresându-se reporterilor pe 12 iulie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat că „nu are informații” cu privire la acest incident, care în opinia sa ar putea fi și o tentativă de dezinformare, relatează agenția de stat TASS.
Comentariul lui Peskov a fost provocat de declarația șefului serviciilor de informații militare ucrainene, Kirilo Budanov. Acesta a spus pentru Reuters că pe 24 iunie, mercenarii Wagner ar fi ajuns în imediata apropierea a unei baze militare, cunoscută sub numele de Voronej-45, unde sunt depozitate focoase nucleare din epoca sovietică.
Scurta revoltă a milițiilor Wagner a ridicat și problema securității arsenalului nuclear al Rusiei, estimat drept cel mai mare din lume. Pe măsură ce avea loc rebeliunea, vicepreședintele Consiliului de Securitate al țării, fostul președinte Dmitri Medvedev, avertiza că revolta ar putea duce la un război atomic. „Nu s-a întâmplat vreodată în istorie, ca cel mai mare arsenal nuclear din lume să fie controlat de bandiți”, spunea Medvedev.
Unde este generalul Surovikin? „Se odihnește”
Generalul Serghei Surovikin, considerat un aliat al șefului lui Wagner, Evgheni Prigojin, și care nu a mai fost văzut în public de la revolta grupului de mercenari de acum trei săptămâni, se „odihnește”, a declarat miercuri un parlamentar rus, citat de agențiile internaționale de presă.
Serghei Surovikin, cunoscut sub numele de „General Armaghedon” pentru strategiile sale militare agresive în Cecenia și Siria, ar fi avut „informații, cu mult înainte” despre rebeliune, potrivit unor oficial americani citați de cotidianul New York Times la numai câteva zile după scurta rebeliune militară.
Surovikin – un comandant adjunct al operațiunilor militare ale Rusiei în Ucraina – se „odihnește” și „în prezent, nu este disponibil”, a declarat Andrei Kartapolov, șeful Comisiei pentru Apărare din Dumei de Stat, unui reporter .
Kremlinul nu a făcut nici o declarație publică oficială despre situația lui Surovikin.
