În opinia dvs., ce ar însemna o politică fiscală echitabilă, „mai simplă și favorabilă investițiilor”, așa cum promite noul premier? Click pentru a participa la un SONDAJ
După ce a depus jurământul, pe 22 iulie, premierul Vasile Tofan a declarat că politica fiscală trebuie elaborată, deoarece de ea depinde și noua lege a salarizării, inclusiv, promisiunea făcută anterior de guvernarea PAS, că va majora salariile profesorilor de la 1 septembrie.
În debutul primei ședințe de Guvern, Tofan i-a cerut noii ministre a Finanțelor, Victoria Belous, ca proiectul să fie gata până pe 6 august, pentru a fi propus spre consultări publice.
Premierul a declarat că își asumă această reformă, dar a evitat să explice care va fi noul concept. El a precizat doar că noul Guvern va veni „cu o propunere consolidată”, contrapunând-o comunicării „fragmentate”, pe care ar fi avut-o Cabinetul lui Alexandru Munteanu.
În acest context, Tofan l-a atenționat pe noul ministru al Sănătății, Alexandru Gasnaș, că s-a grăbit când a spus presei că nu va fi majorată Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) pentru medicamente.
Taxe mai mici pe muncă și mai mari pe vicii
Noul premier a deschis, însă, și el unele paranteze, într-un interviu oferit postului Pro TV Chișinău pe 21 iulie seara, imediat după votul de învestire din Parlament. El a admis, de exemplu, că acciza la motorină ar putea crește „un pic”, dar a spus că asta nu-i va afecta pe agricultori, pentru că statul le va restitui în continuare acciza.
Tofan a mai spus că taxele pentru unele produse de consum „vor trebui mărite un pic”, iar altele vor crește gradual – „nu deodată la 20%” – și a confirmat că, la această etapă, nu se discută creșterea cotei TVA la medicamente.
Prim-ministrul crede că ar trebui să fie impozitată mai puțin munca – pentru a-i încuraja pe oameni să muncească „pe alb” și taxate mai mult viciile: fumatul, consumul de alcool, jocurile de noroc.
În programul său de guvernare, numit „Economie europeană, stat eficient”, Tofan promite un sistem fiscal mai simplu, cu „reguli predictibile” și favorabil investițiilor.
◉ SONDAJ
Dezbaterea politicii fiscale – „un meci de fotbal politic”
La aproape trei săptămâni după demisia sa bruscă și fără explicații clare, fostul premier Alexandru Munteanu reapărut pe rețele pe 21 iulie, felicitându-l pe succesorul său. În postare, el s-a referit și la reforma fiscală pe care a inițiat-o și care a stârnit nemulțumiri în societate.
„Dezbaterea despre această reformă s-a transformat uneori într-un meci de fotbal politic”, iar „nivelul jocului a fost, pe alocuri, mai apropiat de liga amatorilor decât de Campionatul Mondial”, a spus Munteanu.
Fostul premier a insistat că reforma a fost pregătită „profesionist” și „apreciată” de experți, chiar dacă „nu este perfectă” și „poate fi îmbunătățită”. În același timp, el a negat că reforma a fost dictată de Fondul Monetar Internațional și că ar fi demisionat din cauza ei.
La rândul său, fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, a spus, retrăgându-se din funcție, că a avut „marele nenoroc” de a încerca să promoveze una dintre cele mai dificile reforme „într-o perioadă extrem de complicată pentru această guvernare”.
Proiectul fusese criticat chiar și de unii membri ai Guvernului. Ministrul Sănătății de atunci, Emil Ceban, s-a opus introducerii cotei standard a TVA de 20% la medicamente, spunând că măsura va afecta grav sistemul de sănătate. Iar ministrul Educației, Dan Perciun, a recunoscut că a avut discuții „dure și complicate” pe tema politicii fiscale cu Alexandru Munteanu, cu puțin timp înainte ca acesta să-și dea demisia.
Reforma a fost pusă pe pauză, iar președinta Maia Sandu i-a reproșat fostului premier că nu a explicat-o bine oamenilor.
Ce propunea Guvernul Munteanu
Proiectul politicii bugetar-fiscale a Guvernului Munteanu a fost publicat pentru consultări publice la mijlocul lunii iunie. Reforma urma să fie pusă în aplicare în trei etape: din octombrie 2026 – cu noi taxe la produse alimentare și eComerț; din ianuarie 2027 – la medicamente, autoturisme și servicii de cazare; din aprilie 2027 – la resurse energetice.
Între altele, proiectul prevedea aplicarea cotei zero pentru profitul reinvestit; uniformizarea TVA până la cota standard de 20%, inclusiv la produsele de bază și gaze, care sunt taxate acum cu 8%; plafonarea impozitului imobiliar la 1% din valoarea bunului.
De asemenea, urma să fie redus impozitul pe venitul cetățenilor, de la 12% la 7%, în cazul veniturilor sub un milion de lei anual, și la 15%, pentru cei cu venituri de peste un milion.
Propunerea de reformă a fost criticată de experți, partide de opoziție, reprezentanți ai mediului de afaceri și agricultori, care au spus că ar putea duce la un val de scumpiri și ar sărăci populația.
Guvernul Munteanu spera să acumuleze în 2027, de pe urma noii politici fiscale, 6 miliarde de lei, bani pentru reducerea deficitul bugetar, care este în prezent de 20 de miliarde de lei.
TEST
Cât de bine ai înțeles programul Guvernului Tofan?
Fă acest test pentru a afla
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
