Ce negocieri de culise stau la fundația unui nou Parlament? Ce strategii se prefigurează? Vasile Botnaru a stat de vorbă cu analistul Igor Boțan:
Europa Liberă: În cazul constituirii Parlamentului de legislatura a X-a, cum l-a rebotezat Curtea Constituțională, la insistența democraților, cine, de fapt, veghează procedura? Și mai departe, cine apucă primul prăjina, ca să spun așa, metaforic?
Igor Boțan: „Este adevărat că democrațiile moderne sunt democrații procedurale, procedurile sunt foarte importante pentru a asigura previzibilitatea unui proces legal. Deci, aici lucrurile sunt foarte clare. În privința constituirii majorităților, Constituția prevede că Parlamentul își desfășoară activitatea în baza unui regulament și un astfel de regulament a fost adoptat chiar în prima zi de după constituirea Parlamentului ales la 27 februarie 1994.
La prima ședință, pe care președintele Igor Dodon a promis s-o convoace săptămâna curentă, vom avea exact ceea ce spuneți Dvs. Prima ședință va fi prezidată de seniorul din corpul de deputați, dl Eduard Smirnov, după care va începe, potrivit regulamentului, formarea fracțiunilor parlamentare, iar odată cu formarea fracțiunilor parlamentare trebuie să se purceadă la alegerea președintelui prin vot secret. Președintele va propune din rândul fracțiunilor adjuncții săi, care vor fi votați, după care trebuie să fie formate organele de lucru ale Parlamentului, abia după aceea poate începe procedura legislativă.”
Europa Liberă: Să ne oprim la spicher. Or, iată acolo procedura alegerii președintelui lasă loc de manevre din culise. Formal, fracțiunile sunt purtătoare de inițiative, dar se poate întâmpla că 10 deputați de la democrați plus 10 deputați de la ACUM să se pună de acord și să înainteze o candidatură, nu știu, de alternativă, un extraterestru?
Igor Boțan: „Probabil pot proceda astfel, dar trebuie să aibă în vedere că procedura de alegere a președintelui Parlamentului se face prin vot secret. Deci, înțelegerile, dacă vor avea loc, sigur vor fi, într-o anumită măsură, transparente atunci când vor numi o candidatură, dar cum se votează deja nimeni nu trebuie să știe, pentru că e vot secret.”
Europa Liberă: Nu, eu mă refer la cum se fac aceste aranjamente. De exemplu, acest grup ad-hoc, la care să adere, de exemplu, și deputați lui Ilan Șor ar zice: „Îl vrem pe Boțan președinte de Parlament” și argumentarea lor – calități, perspicacitate, experiență – i-ar putea convinge pe 90 la sută din deputați?
Igor Boțan: „Dacă Boțan ar fi deputat, probabil. Noi vorbim doar despre deputați.”
Europa Liberă: Scuzați că am folosit numele Dvs.
Igor Boțan: „Da, da, da... Doar a fost un deputat Roman Boțan, așa că putea fi și Domnia lui în legislatura precedentă. Noi pornim de la faptul că fracțiunile parlamentare vin la prima ședință având un mandat din partea cetățenilor. Și eu cred că astfel de exerciții pe care ni le propuneți Dvs. în principiu sunt posibile, dar probabilitatea lor este foarte mică.”
Europa Liberă: Eu insist, pentru că opoziția de dreapta, care deja și-a arătat indisponibilitatea de a negocia funcțiile, de fapt, contează pe modul acesta de existență și de adoptare chiar a legilor: se votează în funcție de priorități și prioritatea numărul 1 este alegerea spicherului, care, de altfel, se alege cu majoritate, dar se doboară din funcție foarte dificil. Prin urmare, acesta e un pilon care va fi bătut pentru întreaga existență a Parlamentului; prin urmare, este o miză importantă. Și atunci, eu vreau să știu, dacă sforile se trag deja în momentul în care se vor înainta candidaturile sau este posibilă o improvizație pe bune ca la „Что? Где? Когда?” (Ce? Unde? Când?).
Igor Boțan: „Improvizația poate avea loc, pentru că votul este secret, iar atunci când votul este secret, există mult spațiu, dar există și mecanisme de verificare. De exemplu, noi am văzut că după alegerile din 2005 o anumită fracțiune nu a participat la alegerea președintelui, arătând prin asta că, dacă se alege un președinte de Parlament, atunci nu poate fi cumva invocată denumirea unei fracțiuni. Deci sunt diferite versiuni. În privința blocului ACUM, opoziției de dreapta.
Improvizația poate avea loc, pentru că votul este secret...
Eu cred că propunerea lor este mai degrabă o ironie. Blocul ACUM cheamă Partidul Democrat și pe cel al Socialiștilor la un dialog deschis, adică la un fel de „Open Dialog” în vederea alegerii președintelui Parlamentului și promovarea pachetului de legi pe care l-au făcut public. Eu mai degrabă văd ironia acestora de la blocul ACUM, o invitație la un „Open Dialog”.”
Europa Liberă: Dincolo de asta, dl Boțan, funcția de președinte este o funcție foarte importantă în statul Republica Moldova.
Igor Boțan: „Cea mai importantă poate...”
Europa Liberă: ...chiar dacă nu va fi ocupată de Vlad Plahotniuc. Prin urmare, modul în care va fi ales candidatul, modul în care va fi votat și i se va da acest sceptru, de fapt, înseamnă recunoașterea unei majorități informale sau formalizate, care de acum încolo va prelua inițiativa?
Igor Boțan: „Așa este cum spuneți Dvs., dar nu trebuie să uităm că trăim în Republica Moldova. Noi știm cum procedează fracțiunile parlamentare din Republica Moldova. Cei care au un deal, fracțiunile intră în cabinele de vot secret, cei care nu sunt parte a deal-ului, de obicei nu intră în cabinele de vot și atunci lucrurile devin clare chiar din prima zi, de atunci când se votează alegerea președintelui Parlamentului. Acest lucru cred că se va repeta și de această dată cu o foarte, foarte mare probabilitate.”
Europa Liberă: Mai departe, ACUM a anunțat deja că va forma mai curând două fracțiuni parlamentare din motive ideologice, ascunzând, de fapt, și partea tehnică – să ai două fracțiuni, două voturi în Biroul permanent, două posibilități de a participa în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei etc., etc., la diferite adunări interparlamentare. E așa sau nu?
Igor Boțan: „Eu nu cred că acest lucru avantajează opoziția. Eu cred că este o atitudine greșită, pentru că oricum în Biroul permanent al Parlamentului pot fi liderii celor două partide – Maia Sandu și Andrei Năstase –, dacă unul acceptă să fie ales vicepreședinte al Parlamentului, iar celălalt rămâne președinte al fracțiunii. Deci, nu e nevoie să divizezi această fracțiune în două.”
Europa Liberă: Adică greutatea lor nu s-ar schimba de la asta?
Igor Boțan: „Eu cred că nu s-ar schimba. Dar dacă se divizează în două, dau apă la moara propagandiștilor, care îi vor hărțui, în permanență le vor aduce aminte că ACUM nu mai este ACUM, că s-a divizat în două fracțiuni, vor încerca, așa cum au făcut-o de-a lungul campaniei electorale din 2016, de-a lungul campaniei electorale în 2018 pentru alegeri...”
Europa Liberă: Dar argumentul că ei sunt totuși două partide într-un bloc, că au îndărătul acestui bloc două formațiuni politice cu statute diferite, cu congrese diferite și cu disciplina de partid? Și atunci, mi se pare logic ca un om care nu este membru de partid, cum ar fi dl Octavian Țîcu sau dl Igor Munteanu să aibă libertatea să aleagă între acești doi poli.
Igor Boțan: „Dar acest bloc ACUM are o singură ofertă electorală pentru care au primit mandatul cetățenilor, de aceea argumentele pe care le aduceți Dvs...”
Europa Liberă: Nu eu, reprezentanții blocului...
Igor Boțan: „Da, cele pe care le aduc reprezentanții acestui bloc mi se par foarte slabe și dăunătoare pentru această alianță parlamentară.”
Europa Liberă: Dar cum îi relația atunci cu partidele? Repet: aceste partide nu vor vrea să se contopească, nu vor vrea să se îndepărteze de fracțiunea care le reprezintă, vor avea un caiet de sarcini partinic. Și atunci?
Igor Boțan: „Dar noi am avut experiența anului 1998, când am avut Convenția Democrată, care a funcționat ca dog și, la urma urmai, nu cred că cineva a avut de suferit. Banii din bugetul de stat vor veni pe conturile partidelor în mod separat, partidele vor putea să-și desfășoare activitatea în teritoriu, să-și consolideze filialele în mod separat. Pur și simplu, în Parlament și în fața cetățenilor vor răspunde solidar, pentru că au avut o ofertă comună...”
Europa Liberă: Dar vor fi subiecte, fiți de acord, întotdeauna există subiecte în care o aripă s-ar putea să aibă o atitudine mai nuanțată. Și atunci poate e bine ca cineva să poată pune batista pe țambal, altcineva s-o scoată?
Igor Boțan: „Eu cred că, dimpotrivă, să ai o fracțiune în care ai doi poli este chiar foarte, foarte bine și încurajator, pentru că vor exista dezbateri în interior și democrația în cadrul fracțiunii va avea doar de câștigat de pe urma acestor dezbateri.
Să ai o fracțiune în care ai doi poli este chiar foarte bine...
În privința reprezentanților societății civile, e foarte bine că sunt acolo și asta demonstrează că acest bloc a fost deschis, că și-a selectat potențialii candidați după merite, lucru care a fost oarecum distorsionat de cei care le-au fost inamici politici în această campanie electorală, iar elementul respectiv chiar înfrumusețează această structură. Rămâne să vedem cum își fac relațiile între ele aceste trei grupări în cadrul unei fracțiuni parlamentare...”
Europa Liberă: Să revenim la majoritate. Pe ascultătorii noștri cred că și mai mult îi interesează cum se va coagula majoritatea. Dvs. sugerați că în momentul în care vor intra sau nu în cabinele de vot deputații deja vom putea intui ce majoritate se profilează. Dar cât de obligat este Parlamentul să aibă o asemenea majoritate?
Igor Boțan: „Noi avem prevederile constituționale, care spun foarte clar că într-o lună, cel mult, după alegeri trebuie să fie convocată prima ședință. Curtea Constituțională a validat rezultatele alegerilor, dl Dodon a promis și este obligațiunea d-lui să convoace Parlamentul săptămâna curentă. Deci, cum se întrunește prima ședință a Parlamentului, lucrurile încep să se deruleze și procedurile le-am descris. La început, organele de lucru și de conducere ale Parlamentului, după care șeful statului își reia rolul de a consulta fracțiunile parlamentare, eventual de a tatona dacă există o majoritate, care trebuie să-i prezinte o listă cu cel puțin 51 de candidați în susținerea unei candidaturi la funcția de prim-ministru. S-ar putea să existe anumite...”
Europa Liberă: Deci, primul test de funcționalitate este aprobarea premierului?
Igor Boțan: „Primul test de existență a majorității este alegerea președintelui Parlamentului...”
Europa Liberă: Bine, dar acolo se pot forma majorități ad-hoc. Prima dată majoritatea se manifestă atunci când trebuie să-l voteze pe prim-ministru, să aprobe sau nu candidatura dată de președinte.
Igor Boțan: „Da, acesta este al doilea test. Acest test este probabil cel mai important, pentru că acest test este legat de un program de guvernare care trebuie să fie aprobat de majoritate, după ce candidatul la funcția de prim-ministru, peste două săptămâni, vine cu întreaga garnitură și cu un program de guvernare pentru patru ani de zile. Deci, este testul cel mai important pentru stabilitatea politică din țară și pentru dezvoltarea acesteia.”
Europa Liberă: De câte ori poate să-l respingă Parlamentul pe candidatul la funcția de premier? Dl Tănase a spus că nu contează numărul, contează termenul.
Igor Boțan: „Sigur, este adevărat. Termenul începe să curgă din ziua primei numiri. Dacă se scurge acest termen de 45 de zile și au avut loc cel puțin două încercări eșuate de numire a Guvernului, atunci șeful statului, prin decret, dizolvă Parlamentul și, în același timp, numește ziua alegerilor anticipate. Deci, lucrurile sunt previzibile din acest punct de vedere.”
Europa Liberă: Haideți să luăm calendarul. Dacă e să admitem că ședința va fi convocată în ziua de vineri, 22 martie, de exemplu, da?
Igor Boțan: „Da...”
Europa Liberă: Mai punem o săptămână până când se coagulează majoritatea care să discute cu Igor Dodon despre candidaturi.
Igor Boțan: „Poate fi și o lună, așa cum a fost în 2015, când alegerile parlamentare au avut loc pe 30 noiembrie, iar dl Andrian Candu a fost ales șef al Parlamentului pe 23 ianuarie.”
Europa Liberă: Deci să-i dăm maximum o lună?
Igor Boțan: „Îi dăm o lună aproximativ.”
Europa Liberă: Dacă ar fi 22 aprilie, ziua lui Lenin?
Igor Boțan: „Da...”
Europa Liberă: După care din ziua lui Lenin încă 45 de zile pentru rodarea candidaților.
Igor Boțan: „Da, așa este.”
Europa Liberă: Asta ar fi iunie, la mijlocul lui iunie?
Igor Boțan: „Da, aveți dreptate, iunie și șeful statului atunci când dizolvă Parlamentul și numește ziua alegerilor anticipate trebuie să ia în considerare că trebuie să rezerve cel puțin două luni de zile pentru desfășurarea campaniei electorale, iar lucrurile trebuie aranjate...”
Europa Liberă: Deci, iunie, iulie, mijloc de august...
Igor Boțan: „Mijloc de august e vacanță, trebuie să vedem dacă Comisia Electorală Centrală are destui bani în buget pentru a desfășura alegerile sau e nevoie ca...”
Europa Liberă: Deci, așa ajungem în septembrie?
Igor Boțan: „Ajungem în septembrie, exact așa cum ne spunea acum un an de zile dl președinte Igor Dodon.”
Europa Liberă: Și localele?
Igor Boțan: „Localele deja sunt o altă istorie, pentru că alegerile locale pot fi numite doar prin hotărâre de Parlament...”
Europa Liberă: Care nu există, n-are împuterniciri...
Igor Boțan: „Care încă nu are împuterniciri, de aceea s-ar putea să se desfășoare alegerile parlamentare anticipate, după care noul Parlament să poată numi ziua alegerilor locale.”
Europa Liberă: Deci, speranța celui care vrea să fie primar de Chișinău se mai mută?
Există temei pentru ca Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor să găsească limbaj comun...
Igor Boțan: „Da, noi știm că acest lucru este posibil, așa cum a fost posibil interimatul funcției de președinte aproape trei ani de zile, dacă respectăm prevederile legislației și procedurile, dar nu trebuie să fim pesimiști, pentru că există temei pentru ca Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor să găsească limbaj comun. Este probabilitatea cea mai mare, pentru că, așa cum spuneam...”
Europa Liberă: De frica anticipatelor?
Igor Boțan: „Dar eu nu cred că anticipatele vor rezolva ceva și acest lucru...”
Europa Liberă: Nu, păi tocmai pentru că nu rezolvă nimic...
Igor Boțan: „Nu rezolvă nimic, pentru că Partidul „Șor” este un partid-apendice al Partidului Democrat...”
Europa Liberă: Acum o să vă dea în judecată...
Igor Boțan: „Așa cred eu. E o judecată de valoare, pentru că este imposibil să înțelegi cum Ilan Șor a preluat proiectul lui Vlad Plahotniuc privind magazinele sociale și acest lucru este veridic...”
Europa Liberă: Iar vă legați de aceste magazine...
Igor Boțan: „Pentru că aceste magazine sociale, din punctul meu de vedere, reprezintă o corupere a alegătorilor.”
Europa Liberă: Asta pentru că Dvs. n-ați mers la aceste magazine să vă luați niște hrișcă...
Igor Boțan: „Nu, nu este adevărat! Pentru că am văzut încă un fenomen foarte interesant, cum deja mediaholdingul dlui Plahotniuc îl hărțuiește pe deputatul Radu Marian, că acum cinci ani de zile ar fi fost beneficiar al acestei fundații, de aceea ar trebui să fie loial partidului, iar acest lucru se face în public. Ne dăm seama că această logică poate fi răspândită și asupra fundației primei doamne, și asupra fundației „Soluția”, dar și asupra fundației pentru Orhei, deci lucrurile...”
Europa Liberă: Dar și asupra copiilor care au luat scutece, toți copiii care au luat scutece de la Edelweiss vor trebui…
Igor Boțan: „Acum să manifeste, deci, părinții acestora ar trebui, de fapt…”
Europa Liberă: Nu doar părinții, și acești copii până la 18 ani. Și după, trebuie să voteze cu cine trebuie...
Igor Boțan: „Când vor crește – da. Să voteze cu cine trebuie, pentru că altminteri vor fi subiect de hărțuieli din partea mediaholdingului.”
Europa Liberă: Bine, lăsăm la o parte glumele. Totuși, Dvs. credeți că se rezolvă în timp rezonabil, până în luna mai avem un Parlament care să prindă a face legi?
Igor Boțan: „Eu cred că probabilitatea este foarte mare și pornesc de la faptul că o coaliție dintre PSRM și PDM ar fi una absolut naturală. Repet: ambele partide pretind că sunt de stânga.”
Europa Liberă: Ar fi naturală pentru aceste formațiuni?
Igor Boțan: „Pentru aceste formațiuni și pentru dorințele electoratului din Republica Moldova. Noi pornim de la modul în care au votat cetățenii. Deci, avem două fracțiuni care sunt ambele de stânga: una social-democrată, alta socialistă. Ambele formațiuni pledează pentru suveranitatea Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Calea a patra...
Igor Boțan: „Calea a patra, doctrină de stat privind suveranitatea Republicii Moldova, Moldova – o punte între Est și Vest...”
Europa Liberă: Doar că au fața întoarsă spre direcții diferite, nu? - Rusia și Europa. Asta nu e o problemă?
Igor Boțan: „Acest lucru nu e o problemă, pentru că Partidul Democrat a spus foarte clar: „Nici România, nici Rusia, nici Europa, ci aici, acasă, în Republica Moldova”. Calea a patra, de fapt, înseamnă orientarea spre sud, spre Turcia…”
Europa Liberă: Emirate?...
Igor Boțan: „Emiratele Arabe Unite... Apoi vreau să reamintesc tuturor că Partidul Democrat și liderul acestuia, dl Vlad Plahotniuc, este vicepreședinte al Internaționalei Socialiste, este responsabil pentru promovarea valorilor socialiste în spațiul CSI și este oarecum straniu că dl Vlad Plahotniuc ca lider al Internaționalei Socialiste nu ar putea să convingă un partid socialist din Republica Moldova să formeze o coaliție pentru a implementa aceste valori socialiste aici, acasă, în Moldova, așa cum sună unul din sloganele Partidului Democrat.”
Europa Liberă: Dar cum scapă dl Plahotniuc de șicanele care i se fac de la Kremlin?
Igor Boțan: „Invocând suveranitatea Republicii Moldova, exact așa cum au făcut-o dl Dodon și dl Plahotniuc atunci când Comisia de la Veneția și Comisia Europeană i-au sfătuit să nu schimbe sistemul electoral.”
Europa Liberă: Vă întreb mai concret: când va pleca Plahotniuc la Moscova fără riscul de a fi arestat?
Igor Boțan: „Această problemă cred că se rezolvă prin cedările pe care le poate face Republica Moldova în fața intereselor Federației Ruse. Și aici noi vedem succesele pe care le-a atins Partidul Democrat prin tactica și strategia „pașilor mici”, când a oferit Transnistriei totul de ce a avut nevoie, iar Transnistria în schimb a permis cetățenilor de acolo în proporție de aproximativ 40 de mii să participe la alegerile din Republica Moldova. Și acest lucru este foarte important.
Calea a patra, de fapt, înseamnă orientarea spre sud, spre Turcia...
Cei doi deputați – dl Alexandru Oleinic și dl Viorel Melnic – au acum sarcina să vină probabil cu o strategie pentru integrarea Transnistriei, fiindcă au mandatul cetățenilor din Transnistria.”
Europa Liberă: Păi, asta au promis. Dl Oleinic a spus că va pleda pentru reîntregirea Republicii Moldova.
Igor Boțan: „Da. Da, dar asta înseamnă că dl Oleinic a fost foarte convingător, obținând suportul Transnistriei și pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Acest succes remarcabil trebuie cumva să fie multiplicat și așteptăm ca aceste lucruri să se producă în Parlamentul Republicii Moldova.”
